Povestea fostului mandat de premier al lui Sorin Grindeanu. În ce scandaluri i-a apărut numele

Sorin Grindeanu este propunerea PSD pentru funcția de premier al României. Decizia partidului de a își asuma guvernarea vine după ce proiectele lui Eugen Tomac și Adrian Veștea nu au reușit să adune o majoritate în Parlament.

De Alex Tudor - senior editor
Povestea fostului mandat de premier al lui Sorin Grindeanu. În ce scandaluri i-a apărut numele

Sorin Grindeanu/ FOTO Facebook Partidul Social Democrat

Sorin Grindeanu este propunerea PSD pentru funcția de premier al României. Decizia partidului de a își asuma guvernarea vine după ce proiectele lui Eugen Tomac și Adrian Veștea nu au reușit să adune o majoritate în Parlament.

Sorin Grindeanu, liderul PSD, are șansa de a devenit pentru a doua oară premierul României. Partidul său a decis să își asume guvernarea și să îl propună pe el pentru fotoliul de la Palatul Victoria. Mai rămân desemnarea din partea lui Nicușor Dan și un acord cu partidele de dreapta, care să susțină un guvern minoritar PSD. Iar PNL și UDMR se arată dispuse la un astfel de scenariu. USR îl respinge. Sorin Grindeanu este una dintre figurile cunoscute ale PSD din ultimul deceniu. Cariera lui a cunoscut o ascensiune rapidă: de la administrația județeană, funcții ministeriale, deputat, la poziția de prim-ministru al României în 2017, iar ulterior la conducerea Ministerului Transporturilor și la vârful PSD.

De-a lungul timpului, parcursul său politic a fost marcat de controverse majore. De la episodul OUG 13 până la conflictul deschis cu Liviu Dragnea și dezbaterile recente privind relațiile cu grupul Nordis.

Scurtul mandat de premier

După victoria PSD la alegerile parlamentare din decembrie 2016, Liviu Dragnea nu putea deveni premier din cauza problemelor penale. Astfel, fostul lider PSD l-a propulsat în această funcție pe Sorin Grindeanu, care a preluat conducerea guvernului în ianuarie 2017. La acel moment, Sorin Grindeanu era perceput ca un apropiat al lui Liviu Dragnea.

Eticheta care avea să îi marcheze mandatul lui Sorin Grindeanu a venit la scurt timp după învestirea guvernului. În noaptea de 31 ianuarie, executivul condus de actualul lider PSD adopta celebra OUG 13. Aceasta modifica legislația penală și era percepută de o mare parte a societății ca o încercare de slăbire a luptei anticorupție.

Decizia a provocat proteste masive în întreaga țară, sute de mii de persoane ieșind în stradă. Presiunea publică a devenit atât de mare încât guvernul a fost obligat să abroge ordonanța.

„Am înţeles pe deplin toată emoţia şi supărarea pe care OUG 13 le-au generat. O parte însemnată a acestei ţări ne-a transmis democratic că nu identifică binele general în acea ordonanţă”, a declarat ulterior Sorin Grindeanu, care dădea asigurări că nu va mai accepta nicio inițiativă de acest gen în guvern.

„E guvernul României, nu al CEX-ului PSD”

Executivul Grindeanu supraviețuia unei moțiuni de cenzură depuse de PNL și USR, în februarie, însă avea să își găsească sfârșitul tot printr-un astfel de demers. Inițiat chiar de către PSD.

Însă până atunci s-au mai petrecut evenimente demne de menționat. Spre exemplu, ruptura de Liviu Dragnea. Acesta din urmă anunța chiar că PSD realizează o evaluare a guvernului.

În iunie 2017 avea loc o ședință a Comitetului Executiv Național al PSD, unde i s-a reproșat lui Sorin Grindeanu că nu a îndeplinit 60% din programul de guvernare. Într-un final, alianța PSD-ALDE i-a retras sprijinul politic, iar miniștrii și-au dat demisia din guvern. În mod normal, un premier dependent de majoritatea parlamentară ar fi demisionat în acel moment.

Dar Sorin Grindeanu a ales însă să rămână în funcție și a anunțat public că nu își va da demisia.

„Nu-mi dau demisia. Vă spun și de ce: e guvernul României, nu al CEX-ului PSD. Îmi voi da demisia când Iohannis, după consultări cu partidele, va numi un premier de la PSD”, declara Sorin Grindeanu.

Demis de propriul partid

Refuzul său categoric de a pleca de la Palatul Victoria a aprins și mai tare conflictul intern din PSD, care a devenit și o criză politică națională. Mai mult, a generat una dintre cele mai neobișnuite situații din politică: PSD a depus moțiune împotriva propriului premier, pe care l-a și exclus din partid.

Conducerea PSD a argumentat la acel moment că premierul și-a pierdut legitimitatea după retragerea sprijinului politic și că nu mai reprezenta voința coaliției de guvernare.

Într-un final, moțiunea a trecut de votul Parlamentului, iar Sorin Grindeanu a fost demis din funcția de premier. Mandatul său a durat aproximativ șase luni, fiind unul dintre cele mai scurt, dar și tumultoase, mandate de premier din istoria postdecembristă.

Scandalul Nordis

În noiembrie 2024, G4Media.ro scria că Marcel Ciolacu (președintele PSD la acel moment), Sorin Grindeanu (ministrul Transporturilor) și Alfred Simonis (deputat PSD) au călătorit de mai multe ori cu familia Laura Vicol-Vladimir Ciorbă (unul dintre acționarii Nordis) la Nisa, în 2022. Deplasările ar fi avut loc prin zboruri cu un jet privat închiriat de Nordis de la compania Țiriac Air.

Dezvăluirea venea după ce Recorder publica un material în care prezenta faptul că Nordis ar fi vândut apartamente de mai multe ori unor clienți diferiți.

În februarie 2024, Recorder mai dezvăluia că Sorin Grindeanu ar mai fi beneficiat „și de alte servicii turistice plătite de firmele grupului Nordis”.

În apărarea sa, Sorin Grindeanu a declarat că a plătit partea sa de costuri pentru zborurile private închiriate de Nordis.

„N-am mers cu avioane private pe banii statului şi n-am mers pe banii altcuiva. Aşa că ceea ce fac eu în viaţa mea privată, cu banii mei personali, este problema mea”, a spus Sorin Grindeanu.

Acesta a mai adăugat că are chitanțe doveditoare, pe care le va prezenta doar dacă „organele judiciare vor considera necesar”.

Scandalul Bâstroe

Sorin Grindeanu a mai fost în mijlocul unei controverse, pornite chiar de el. În februarie 2023, pe vremea când era ministru al Transporturilor, a declarat că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”.

Subiectul a creat imediat rumoare în România, mai ales în zona politică, fiind transformat într-o dispută instituțională pe alocuri. Marcel Ciolacu, președintele PSD la acel moment, declara că „statul şi poporul român au fost solidari şi au ajutat, la greu, Ucraina”, însă „poporul român nu acceptă să rămână fără această minune a naturii care este Delta Dunării”.

De asemenea, Ambasada Ucrainei transmitea la acel moment că lucrările vizează doar întreținerea canalului. Și președintele României de la acea vreme, Klaus Iohannis, a avut o reacție. Șeful statului preciza că nu e noutate faptul că există lucrări pe Canalul Bâstroe.

„Ei ne-au anunțat oficial că vor să facă lucrări de dragare, de întreținere și că vor să folosească canalul Bîstroe pentru a-și exporta marfă și noi le-am dat un acord provizoriu până când lucrările se clarifică și această chestiune a fost comunicată și Comisiei Europene. Deci nu-i absolut nimic nou aici. Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta nu cred că au înțeles miza acestei perioade și nici nu mi se pare că preocuparea pentru Deltă este preocuparea numărul unu pentru ei”, spunea Klaus Iohannis la o săptămână de la declarațiile lui Sorin Grindeanu.

CITEȘTE ȘI: Premier caut majoritate. Veștea și Tomac, în galeria prim-miniștrilor care au rămas doar desemnați ANALIZĂ

De scandal a profitat imediat AUR, care a avut o poziție critică la adresa președintelui Klaus Iohannis.

„Opțiunea Președintelui de a lua apărarea necondiționat părții ucrainene într-o controversă care implica interesele României este de neacceptat și nu poate ramâne fără urmări. Îi cerem lui Klaus Iohannis să facă publice argumentele și dovezile care îl îndreptățesc să își atace conaționalii și să contrazică opiniile pertinente exprimate chiar și de cei mai moderați politicieni români.

Klaus Iohannis își permite să enunțe în spațiul public un lucru de o gravitate extremă atunci când recomandă să așteptăm cuminți concluziile unor așa-ziși specialiști cu privire la lucrările pe care partea ucraineană le execută pe Canalul Bâstroe. Președintele unui stat membru NATO afirmă că nu are cunoștință despre ce se întâmplă la frontiera românească a alianței, într-o zonă de conflict militar în care este implicată o mare putere nucleară”, se arată într-un comunicat al AUR.

Scandalul „integrala Lebesgue”

Un nou scandal în care a apărut numele lui Sorin Grindeanu este cel al cărții despre care a notat în CV că a scris-o împreună cu tatăl său. În decembrie 2021, când Sorin Grindeanu era ministrul Transporturilor și vicepremier, Clotilde Armand publica pe Facebook un clip video în care soțul său, matematicianul Sergiu Moroianu, susținea că nu poate fi găsită nicăieri cartea pe care actualul lider PSD a trecut-o în CV ca fiind scrisă de el și tatăl său.

Cartea, intitulată „Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă”, ar fi apărut la Editura Ionescu din Caransebeș, în 2002. De asemenea, Sorin Grindeanu s-a confruntat cu astfel de acuzații și în anul 2017.

Într-o conferință de presă, Sorin Grindeanu a arătat în fața camerelor de filmat un exemplar al cărții și a acuzat că întreaga situație este „o șobolăneală” a lui Clotilde Armand.

„Aș fi spus că povestea cu cartea e o ciorbă reîncălzită din 2017, dar nici măcar asta să știți că nu e. E doar încă o șobolăneală a doamnei Clotilde Armad. Mă adresez direct doamnei: Madame Armand, attention! Aici e cartea și pot să vă spun că ați pierdut încă un război din șirul multor altora pe care le-ați deschis. Eu am făcut școala la timp și complet. Vă rog să vă adresați Ministerului Educației și să cereți foile mele matricole și să vedeți ce note am luat și ca elev, și ca student”, a spus Sorin Grindeanu.

La acel moment, 40 de matematicieni, printre care și soțul lui Clotilde Armand, au semnat o scrisoare deschisă prin care i-au solicitat lui Sorin Grindeanu să trimită la Biblioteca Națională șapte exemplare din cartea scrisă împreună cu tatăl său.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.