Poziţia şefului comisiei de control a SRI sau cine pe cine controlează

Preşedintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, Georgian Pop (PSD), se comportă ca un purtător de cuvânt al instituţiei pe care trebuie să o controleze.

Trei au fost reacţiile importante care au urmat motivării deciziei de neconstituţionalitate dată de CCR pentru Legea 82/2012 (Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, cunoscută şi ca „Legea Big Brother”): două din partea „beneficiarilor” direcţi ai legii (Laura Codruţa Kovesi – DNA, respectiv George Maior – SRI) şi una a lui Georgian Pop, preşedintele comisiei care ar trebui să controleze activitatea serviciului de informaţii interne.

În ceea ce îi priveşte pe Maior şi Kovesi, reacţiile au fost cele aşteptate: suspendarea legii timp de 45 de zile şi aborgarea ulterioară a acesteia afectează munca specifică de strângerea a informaţiilor, ceea ce va face mai greoaie identificarea şi dovedirea uneltirilor împotriva statului şi a siguranţei cetăţenilor, respectiv a actelor de corupţie. Surpriză: reacţia celui care conduce Comisia SRI a fost trasă parcă la indigo.

Georgian Pop: „E o limitare extrem de importantă pentru munca de prevenţie”

E o limitare extrem de importantă pentru munca de prevenţie. Ca un efect al acestei suspendări există o vulnerabilitate a instituţiilor statului în raport cu toţi potenţialii duşmani ai statului român: terorişti, corupţi, crima organizată, omuleţii verzi (Georgian Pop)

„E o limitare extrem de importantă pentru munca de prevenţie. Ca un efect al acestei suspendări există o vulnerabilitate a instituţiilor statului în raport cu toţi potenţialii duşmani ai statului român: terorişti, corupţi, crima organizată, omuleţii verzi (dacă ne referim la dezvoltările din Ucraina) etc.”, a declarat Georgian Pop pentru HotNews.

„Nu mai pot verifica cu cine a vorbit la telefon sau prin alte mijloace de comunicare pe teritoriul ţării mele. Alt exemplu: să zicem că o grupare de crimă organizată ia ostatici în această perioada de vid legislativ, răpeşte un copil. Nu ai posibilitatea să vezi cum s-au organizat în zilele premergătoare răpirii. Dacă, de pildă, nişte hackeri ne fură bani de pe carduri, nu avem posibilitatea să intrăm să vedem cum s-au organizat ei pentru a face operaţiunea asta. Chiar dacă „urmele” lor există încă în spaţiul virtual, anchetatorii nu le pot accesa şi folosi legal”, a mai zis Gerogian Pop.

Întregul discurs al preşedintelui Comisiei SRI are acelaşi ton. Parlamentarul vorbeşte de parcă ar fi implicat direct în operaţiunile SRI, ca un purtător de cuvânt al instituţiei. Aici intervine problema.

Comisia care, în loc să controleze, este „controlată”

Atunci când s-a înfiinţat, Comisia de control a activităţii Serviciului Român de Informaţii (există şi o comisie parlamentară de control al SIE), scopul declarat a fost tocmai acela de control, potrivit principiului care spune că puterile într-un stat de drept trebuie să se controleze una pe alta.

„Scăpate” de sub control, din considerente ce ţin de siguranţa statului şi a cetăţeanului, serviciilor secrete li s-a agăţat acest control civil, care să amendeze derapajele, abuzurile, să pună întrebări şi să obţină răspunsuri. Misiune aproape imposibilă, dar măcar trimişii electoratului în Parlament pot să-şi facă o idee, să iscodească, să semnaleze eventuale probleme, iar opinia publică află în fiecare an date despre bugetele serviciilor de informaţii.

De la vorbă până la faptă a fost însă întodeauna cale lungă şi s-a întâmplat ca în componenţa Comisiei de control a SRI să regăsim, de fiecare dată, personaje care fie au avut „CV-ul incomplet”, fie au fost „împachetate” atât de bine de servicii, încât în loc să le controleze au devenit purtători de cuvânt ai acestora.

Componenta actualei Comisii de control a SRI

Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, după cum sună numele oficial al comisiei, este alcătuită din nouă membri (şase deputaţi şi trei senatori). Cinci sunt de la PSD, doi de la PNL şi câte unul de la PDL şi UDMR. Pe listă întâlnim nume interesante, de la Verestoy Attila la Sebastian Ghiţă.

1. Preşedinte – Pop Georgian (deputat PSD)
2. Vicepreşedinţi – Popa Octavian-Marius (deputat PNL)
3. Secretar – Verestóy Attila (senator UDMR)
4. Atanasiu Teodor (senator PNL)
5. Codîrlă Liviu (deputat PSD)
6. Ghiţă Sebastian-Aurelian (deputat PSD)
7. Grindeanu Sorin Mihai (deputat PSD)
8. Preda Cezar-Florin (deputat PDL)
9. Savu Daniel (senator PSD)

Ce părere ar avea, dacă ar fi întrebaţi, alegătorii de pe străzile Progresului sau Pricopan

În mod normal, parlamentarii, mai ales după ce alegerea lor s-a făcut uninominal, ar trebui să-i reprezinte pe oamenii din circumscripţiile lor electorale. Ar fi anevoie şi nepractic să-ţi consulţi alegătorii cu privire la fiecare atitudine politică pe care o ai în Parlamentul României, tot atât cât ar fi de bun simţ să iei, totuşi, pulsul alegătorilor atunci când este vorba de lucruri importante.

Este puţin probabil către deloc că Georgian Pop a vorbit în numele alegătorilor săi din Colegiul uninominal 21, aflat în sectorul 5 al Capitalei, atunci când a ales să fie purtător de cuvânt al SRI, în loc să controleze activitatea serviciului secret. E drept, e posibil ca alegătorii de pe străzile Progresului sau Pricopan să nu-şi mai amintească anume pe cine au votat, dar ar fi interesant ce părere au ei despre Legea Big Brother.

Punctul de vedere al Curţii Constituţionale

Până una alta, Curtea Constituţională a decis că „legea nu oferă garanţiile necesare protecţiei dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, a secretului corespondenţei şi a libertăţii de exprimare ale persoanelor ale căror date stocate sunt accesate” şi că mai multe prevederi din Legea 82/2012 sunt neconstituţionale, se arată în Decizia 440 din 8 iulie 2014.

Un punct de vedere care ar trebui aplaudat de societate, inclusiv de reprezentanţii alegătorilor în Parlament, pentru că serveşte interesele indivizilor.

Nevoia serviciilor şi a procurorilor trebuie şi ea înţeleasă, în sensul în care ambele părţi trebuie să se aşeze la masă şi să facă o lege mai bună. Cât despre comisiile de control a serviciilor secrete, ar trebui să fie atente la derapajele acestora, nu să le fie avocaţi necondiţionat.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.