Proiectul de consevare a Bisericii de lemn din satul Urși, judeţul Vâlcea, este marele câștigător al anului Premiilor Europene pentru Patrimoniu /Premiilor Europa Nostra 2021.
Potivit unui comunicat al Fundației Pro Patrimonio, reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Europa Nostra au anunțat joi cei patru laureați ai Marilor Premii și câștigătorul Premiului Publicului, selectați din cele 24 de inițiative din 18 tări europene declarate câștigătoare anul acesta.
Ceremonia de decernare a Premiilor Europene pentru Patrimoniu 2021, desfășurată la Veneția, s-a ținut cu doar aproximativ 220 de participanți, din cauza măsurilor de siguranță împotriva răspândirii COVID-19.
Biserica de lemn din satul Urși (România) este marele câștigător al anului 2021. Biserica a fost selectată de către conducerea Europa Nostra, la recomandarea unui juriu independent de experți, să primească unul dintre Marile Premii în valoare de 10.000 de euro. A fost, de asemenea, selectată de publicul larg ca cel mai apreciat proiect de patrimoniu din Europa. Aproximativ 7000 de cetățeni din întreaga Europă au votat online pentru Premiul Publicului prin intermediul site-ului Europa Nostra.
Ceilalți trei laureați ai Marilor Premii 2021
1) Fibre în Textile Europene Antice (Grecia/Danemarca), un proiect inovator de cercetare care oferă cunoștințe noi despre degradarea fibrelor antice
2) Comitetul tehnic pentru Patrimoniu Cultural (Cipru), înființat în 2008, sub egida Națiunilor Unite, de liderii ciprioți greci și ciprioți turci, comitetul a restaurat cu succes peste 70 de monumente și a utilizat patrimonial cultural drept puternic instrument pentru reconciliere și cooperare pașnică
3) Invenția unei părți vinovate, Trento (Italia), o expoziție exemplară care arată relevanța unui caz istoric de antisemitism pentru conversațiile contemporane din jurul discriminării și intoleranței din Europa de azi, stimulând reflecția critică asupra puterii propagandei și știrilor false.
Premiile Europene pentru Patrimoniu/Premiile Europa Nostra au fost lansate de Comisia Europeană în anul 2002.
Biserica de lemn aflată în cimitirul din satul Urși, județul Vâlcea, a fost restaurată de mai mulți parteneri, inclusiv cu participarea comunității locale. „Acesta este rezultatul unei conservări interdisciplinare realizată exemplar la o biserică de lemn cu pictură murală aflată într-un cadru rural. Realizată din materiale provenite din proximitatea sitului, aceasta este de o deosebită valoare și frumusețe”, a transmis juriul competiției
Principalii parteneri implicați au fost Fundația Pro Patrimonio, Departamentul de Conservare și Restaurare a Operei de Artă din cadrul Universității Naționale de Arte din București, Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA, Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „IRASM”, Ordinul Arhitecților din România, Asociația 37 și proprietarul obiectivului, Biserica Ortodoxă Română.
Premiu european pentru Biserica de lemn din Urși (Vâlcea)
Biserica de lemn, cu hramul „Buna Vestire” și „Arhanghelul Mihail”, a fost construită între anii 1757 și 1784. Deși a supraviețuit unui incendiu în 1838, în urma căruia a fost reparată și decorată cu fresce, biserica a fost ulterior abandonată, după construirea unei noi biserici în sat. La redescoperirea sa în 2007, biserica era aproape fără fundație și risca să se prăbușească, în timp ce acoperișul său din șindrilă avea nevoie urgentă de reparații. De asemenea, frescele pictate în tradiția post-bizantină, cu influențe occidentale având o valoare artistică remarcabilă erau grav degradate. În 2009, biserica din Urși a fost inclusă de către Fundația Pro Patrimonio în programul „60 de biserici de lemn” din România, fiind astfel nominalizată ulterior în programul „7 Most Endangered 2014”.
În fiecare vară, din 2009 până în 2020 au avut loc lucrări de restaurare, precedate anual de luni de eforturi pentru strângerea de fonduri. Juriul a apreciat calitatea restaurării ca fiind demnă de lăudat: „Acesta este un exemplu de arhitectură vulnerabilă și un monument pe cale de dispariție care a fost restaurat în totalitate în conformitate cu principiile de conservare, cu elemente originale atent examinate și reintegrate ori de câte ori a fost posibil. Sustenabilitatea a fost, de asemenea, un element central al proiectului, cu arbori plantați pentru a furniza materiale pentru viitoarele lucrări de restaurare”.
Fraudarea proștilor,. care nu știu cum biserica ortodoxă ”națională” a naționalizat, acaparat și această clădire și multe altele, de la Biserica Greco-catolică. De exemplu bisericile de lemn maramureșene, cu turle și clopotnițe au fost ale catolicilor. Ortodoxia are alt stil și nu are clopote ci se bate scândura, toaca. E o dezinformare crasă și prostire a celora care vizitează locuri transilvane pe care le prezintă construcții, realizări ortodoxe..Sunt jafuri, sunt insușite cu forța și mai se și laudă cu ele..
E din judetul Valcea?E mana lui Citu,huooooo,jos,jos,jos… sariti postaci kopeikari,e rost de injurat
Ce ne trebuie noua premii europene,noi cu abacul,balalaica si votka din pufoaica
@Marele Urs: Minti de stingi magar obraznic! Bozgore, biserica in discutie este din Vilcea, unde nu au cum sa fi existat greco-catolici iar acestia, acolo unde exista, provin din ortodocsii fortati sa se uneasca cu Roma. De altfel, subiectul s-a mai discutat pe marginea articolului despre manastirea Barsana si toate minciunile tale au fost facute praf de mai multi forumisti. Obrazul tau insa este insa prea gros iar complexul uzurpatorului te face sa imbratisezi minciuna ca unica salvare.
Venerabila varsta se citeste pe zidurile bisericii de lemn din Ursi, comuna Popesti, judetul Valcea. In Valcea, aceste lacasuri au fost construite intre sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, fiind printre putinele marturii ale unor vremuri prospere ale industriei lemnului din Oltenia. Ctitorii erau targoveti, mici negustori, mestesugari, mosneni sau vatafi de plai. Catagrafia din anul 1840 inregistreaza in satele din Valcea 127 de biserici din lemn.
Biserica de lemn din satul Urși, cu hramul „Buna Vestire” și „Arhanghelul Mihail”, a fost construită între anii 1757 și 1784. Biserica de lemn din Urşi se remarcă atât prin arhitectură, cât şi prin pictura exterioară şi interioară, realizată în culori vii, după vechea tradiţie bizantină. Deosebită este şi pictura din partea de vest care o înfăţişează pe Maica Domnului cu un acoperământ cu aripi, o pictură asemănătoare fiind şi la Mănăstirea Govora. In forma ei actuala, cu picturi murale exterioare si interioare, viu colorate, este rezultatul reparatiilor din 1843. Acoperisul simplu, in patru ape, era imbracat in sita. Pictura este aparte datorita unicitatii imbinarii mesajului iconografic coerent cu stilul de influenta populara. Se pot vedea inca peisaje inspirate de natura sau portrete ale ctitorilor, iar pe peretele de vest o imagine a Sfintei Maria cu aripi, „a doua dupa cea de la Govora”. Scena principala in dreptul proscomidiei este Iisus-vita de vie. La picioarele Sale sunt semnati cei trei zugravi: Gheorghe, Nicolae si Ioan. Intreaga pictura murala este datata tot aici in anul 1843, fiind realizata „in ulei, aplicata direct pe barnele de stejar incrustate cu barda”. In 1838, bisericuta din lemn a fost avariata de cutremur fiind inchisa.
@ Anonim,.. Eu vorbeam de cele transilvane,.Dar și in regat, ortodoxie există doar din 1872, Deci biserica dacă e de două sute de ani,..nu te intrebi de ce o fi fost inainte ??
@Marele Urs: Si eu vorbeam de toata Romania dar tu ai capiat complet de spui ca ortodoxia exista doar de la 1872. Nici nu e de mirare daca spui ca greco-catolicii sint anterior ortodocsilor, dupa cum sustineai la articolul despre manastirea Barsana.
Despre istoricul religiei Crestin-Ortodoxe din Transilvania (I)
1. 412 – biserca Sarmizegetusa (jud. Hunedoara)
2. 457 – biserica Porolissun – Moigrad (jud, Salaj)
3. 953 – biserica din Alba-Iulia (Gyula)
4. 1168 – biserca Drobeta – Turnu Severin
5. 1177 – biserica Bodrogea Veche – Hodos, Ciala
6. sec XII – bisericile din Ostrov, Schei, Prislov, Densus (jud. Hunedoara)
7. 1250 – biserica din Gurasada (jud. Hunedoara)
8. 1250 – biserica din Prejmer (initial ortodoxa!)
9. 1293 – manastirea ortodoxa de la Hodos – Bodrog (jud. Alba)
10. 1304 – biserica din Deal din Ieud
Despre istoricul religiei Crestin-Ortodoxe din Transilvania (II)
dar …
in 1280 – Sinodul dela Buda interzice preotilor ortodocsi din Transilvania sa slujeasca slujbe bisercesti, de a mai zidi biserici sau de a intra in ele. Instaurarea TEROARII UNGURESTI!
in 1439 – dupa Concilul de la Florenta, apare Unitarismul in Transilvania. Cei care se opun sunt inchisi (John de Caffa). Instaurarea TERORII CALVINE !
in 1571 – se reinstaureaza ortodoxia in Transilvania (Stephen Bathory)
in 1613 – 1630 – regularizarea vietii ortodoxe si a scrierii latine in biserica (Gabriel Bethlen)
in 1698 – integrarea Transilvaniei in Imperiul Habsburgic. Conciliul din 1689 declara ‘uniunea’ cu Roma. Instaurarea TERORII HABSBURGICE!
in 1744 – restabilirii bisericii ortodoxe in Transilvania (Visarion Sarai)
in 1760-1761 – dioceza de Sibiu (sub Patriarhia sarba, Sremski Carlovici)
in 1848- 1864 – eliberarea Bisericii ortodoxe din Transilvania de sub diocezele sarbesti (Andrei Saguna, episcop de Sibiu)
in 1875 – Facultatea de Teologie de la Cernauti (in cadrul imperiului austro-ungar).
…
in 1970 – papa Paul al IV-lea … „in ceea ce priveste calitatea de sfant atribuita lui Stefan, ca rege al Ungariei, nu exista nici o baza documentara. Nici Sfantul Scaun, nicio alta autoritate eclesiastica nu au sanctificat regele maghiar. Papa Paul al IV-lea a cerut revizuirea calendarului, prin inlaturarea de la rangul de sfinti a lui Stefan” … INDREPTAREA unei ERORI/MISTIFICARI ISTORICO-RELIGIOASE tipice tarii HU !
Ortodoxia (de rit bizantin) dateaza pe TOATE meleagurile noastre inca de la Constantin cel Mare (Dacul) si Conciliile de la Nicea (325), si cel de la Constantinopol (381).
Mai inainte, am CRESTINAT, in rit arianist, pe goti (Ulfila, 370) . Si pentru aceasta, am INVENTAT alfabetul gotic pe aceste taramuri.
Mai apoi, am crestinat, pe gepizi si avari. Tot pe aceste taramuri. Anii 500-700.
Mai apoi, am crestinat pe bulgari (Boris I, 870). Prin INVENTAREA alfabetului chirilic pe aceste taramuri.
Apoi, am crestinat (prin misionarism) slavii de la nord (slovaci, cehi, poloni, rusi, 880-1000)
Intre timp, am crestinat (in Transilvania) populatia maghiara a lui Gyula (952).
Mai apoi, pe teritoriul Transilvaniei (desi ROMANII de rit CRESTIN ORTODOX erau MAJORITARI) am avut TREI forme de TERORISM de tip RELIGIS: CATOLIC (1280+). CALVINIST (1439+), UNITARIAN (1698+). Care, TOATE, au dorit inabusirea RELIGIEI populatiei majoritare, ROMANESTI.
Dar, in ciuda acestor SAMALVONICE RAZBOAIE religioase , religia noasta STRABUNA (cea de rit crestin-ortodox) a REZISTAT pe acest TARAM ROMANESC, incepand cu perioada latina, post-latina si bizantina !!!
Păi bre,. Actualul ”cap” preasfințitul dănilă e doar al șaselea cap al ortodoxiei române,. Ia povestește-mi cine au fost anterior lui capii ?? Ia zi persoanele popii,..care au fost membrii ai ortodoxiei inainte de 1872..
RELIGIA ROMANILOR (I)
Cele mai bune argumente de care se folosesc istoricii sunt însă cele lingvistice. Cei mai mulți termeni din mediul bisericesc provin din limba latină: basilica (biserică), crux (cruce), ara (altar), presbyter (preot), angelus (înger), baptisare (botez), monumentum (mormânt), cantare (cântare), christianus (creștin), sanctus (sânt/sfânt), Domine Deus (Dumnezeu). Acest fapt demonstrează caracterul latin și occidental al creștinismului românesc. Cu toate acestea există și cuvinte împrumutate din limba slavonă cum ar fi Rusalka (Rusalii), duhu (duh) și jadu (iad). La slavi, pentru „a boteza” se foloseste „a crestina”; nu au cuvant derivat din latinescul baptesium.
[[Some Christian objects found there are dated from the 3rd century, preceding the Roman withdrawal from the region.Vessels with the sign of the cross, fish, grape stalks, and other Christian symbols were discovered in Ulpia Traiana, Porolissum, Potaissa, Apulum, Romula, and Gherla, among other settlements. A gem representing the Good Shepherd was found at Potaissa. On a funerary altar in Napoca the sign of the cross was carved inside the letter „O” of the original pagan inscription of the monument, and pagan monuments that were later Christianized were also found at Ampelum and Potaissa. A turquoise and gold ring with the inscription „EGO SVM FLAGELLVM IOVIS CONTRA PERVERSOS CHRISTIANOS” („I am Jupiter’s scourge against the dissolute Christians”) was also found and may be related to the Christian persecutions during the 3rd century.
RELIGIA ROMANILOR (II)
După 297, pe teritoriul provinciei romane Scythia Minor, între malul drept al Dunării de jos și Tomis (cetate grecească de pe litoralul apusean al Pontului Euxin), se aflau cei mai numeroși creștini martirizați din întreg Imperiul Roman.
Thirty-five basilicas built between the 4th and 6th centuries have been discovered in the main towns of the province. The earliest basilica, built north of the Lower Danube, was erected at Sucidava (now Celei), in one of the Roman forts rebuilt under Justinian I (527–565). Burial chambers were built in Callatis (now Mangalia), Capidava, and other towns of Scythia Minor during the 6th century. The walls were painted with quotes from Psalms.
Clerics from Scythia Minor were involved in the theological controversies debated at the first four Ecumenical Councils. Saint Bretanion defended the Orthodox faith against Arianism in the 360s. The metropolitans of the province who supervised fourteen bishops by the end of the 5th century had their See in Tomis (modernly Constanța).[46] The last metropolitan was mentioned in the 6th century, before Scythia Minor fell to the Avars and Sclavenes who destroyed the forts on the Lower Danube. John Cassian (360–435), Dionysius Exiguus (470–574) and Joannes Maxentius (leader of the so-called Scythian Monks) lived in Scythia Minor and contributed to its Christianization.]]
@Marele Urs: Te dai dupa degete. Ortodoxia de la Putna, Voronet, Neamt, Tismana, Cozia, Curtea de Arges de care era? Dar enoriasii, erau cumva patagonezi? Numele tuturor intii statatorilor se va fi pierdut in strafundul timpului, dar ce importanta are asta? Se stie totusi de un Varlaam, Dosoftei, Teodosie.
Paleo- si proto- crestinismul pe TARAMUL nostru STRAVECHI (incepand de la cel geto-dacic) a fost de tip POPULAR.
Pentru creștinii timpurii, noțiunea de biserică nu implica existența unui edificiu construit special, ci doar comunitatea de credincioși.
In 311, cetatea Tomis (Constanța) singură, a devenit Mitropolie, cu cel puțin 14 episcopate. Tomis s-a numit Constantiana după edictul de la Mediolanum din 313 care a confirmat libertatea de cult, în onoarea lui Constantin cel Mare.
De-a lungul timpului, pe TARAMUL tarii noastre, am avut o religie populara si LOCALA, la nivel de MITROPOLII.
Mitropolia Munteniei a fost infiintata in 1359, sub Patriarhul Ecumenic Hyakinthos.
Mitropolia Munteniei a inclus si Transilvania in 1401. „Exarch of all Hungary and the borderlands”
Mitropolia Olteniei a fost infiintata in 1370.
Mitropolia Moldovei a fost infiintata in 386-1401.
Această organizație a evoluat în decursul timpului, ajungând la autocefalie în 1872, dar în tot decursul existenței principatelor, a încadrat viața parohiilor, mânăstirilor și credincioșilor, fiind un element puternic al societății medievale, cu o mare influență atât spirituală și culturală cât și economică și politică.
Biserica Ortodoxă Română (BOR) a luat ființă în anul 1872 prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei și Mitropoliei Moldovei de sub ascultarea canonică a Patriarhiei de Constantinopol.
Recunoaștere autocefaliei a fost acordată pe 25 aprilie 1885. Mitropolia Ardealului s-a unit cu Sfântul Sinod de la București în 23 aprilie 1919. Din 1925 Biserica Ortodoxă Română este organizată ca Patriarhie. Mitropolitul primat (Mitropolitul Ungrovlahiei) a fost ridicat la treapta de patriarh . Miron Cristea a fost prim patriarh al României (1925-1939).
Organizarea bisericeasca in Romania:
În anul 2006 în țară existau 631 de mănăstiri, în care trăiesc circa 3.500 de monahi și 5.000 de monahii. Trei Mitropolii diasporale și patru Episcopii diasporale se află în afara României din granițele actuale, fără a socoti aici și Basarabia.
În România, pentru ortodocși, există mai mult de 14.500 biserici.
Mitropoliile Patriarhiei Ortodoxe Române de pe teritoriul României sunt:
Mitropolia Munteniei și Dobrogei;
Mitropolia Moldovei și Bucovinei;
Mitropolia Ardealului;
Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului;
Mitropolia Banatului;
Mitropolia Olteniei.
Mitropolia Moldovei a fost infiintata in 1386-1401.
Religii … religii:
1. Biserica Ortodoxă Română (BOR) este una dintre bisericile autocefale. Bisericile autocefale sunt bisericile ordodoxe independente, conduse de un mitropolit sau patriarh.
Deci, este INDEPENDENTA.
2. Hungary is a historically Christian country. The Catholic Church in Hungary remained strong through the centuries, and the Archbishop of Esztergom was granted extraordinary temporal privileges as prince-primate (hercegprímás) of Hungary.
The primate was entitled to hold national synods, was Legatus Natus of the Holy Roman Church, and therefore had the right, inside of his legation (territory where he represented the Pope), to have the cross carried before him, dealt directly with Rome and had the right of visitation in the episcopal sees and the religious houses in Hungary
Deci, este SUBORDONATA Papei de la Roma.
@ Anonim,.. Surprize, surprize,..Niciuna din cele enumerate de tine nu au fost concepute și construite de moldoveni sau de valahi,. A fost munca in primul rând a secuilor și sașilor adreleni.., Albastrul de voroneț tot de la ei ai avut,..In rest lui doru popescu țin să-i aduc aminte religia lui Ștefan cel Mare,.. care nu era ortodoxă, chiar de avea neveste dintre cazaci ukrani….Capisci bre ??
Ca o complectare pentru evitarea polemicii.. In europa erau două religii, Creștin și păgân,.. Creștinul nu putea fi altceva decât catolic,.până la scrisoarea lui Martin Luther..Iar Ștefan cel mare nu putea avea grațiile Papei Sixtus care l-a făcut cavaler al CREȘTINĂTĂȚII,. Deci creștin,.. nu ortodox..
@Marele Urs: Desi acum tecstradui sa pizezi in om subtire, tot de minciuni te tii. Stilul bisericilor moldovene si din Tara Romaneasca nu poarta nici o urma de influenta saseasa sau ungureasca. Din contra, au consacrat un stil aparte, cel moldovenrsc, mai tirziu, in Tara Romaneasca, pe cel brincovenesc. Despre religie, nu se poate pretinde ca numai catolicismul este crestinism, odata ce crestinismul a aparut in Rasarit, unde exita chiar mai multe biserici ortodoxe, armeana, copta, greaca, etiopiana, pravoslavnica, grupind peste o suta dede milioane de oameni. Voronetul a fost pictat de un mester roman, ca vape fI deprins mestesugulvprin alte parti, tot ce ses-a poate. Binevoieste insa si argumenteaza. In fine, moldovenii siI ‘valahii’ sint unulvsi acelasi popor, adica romanii, ceea ce le strica socotelile impostorilor, oricare ar fi acestia.
@ Anonim,, Devreme ce vorbești de ”țara românească” inainte de 1860 nu mai ești partener de discuție, de luat in seamă,..Capisici bre ??
Stefan cel Mare (I)
Caderea Constantinopolului, la turci, are loc la 1453. Căderea Constantinopolului a însemnat nu numai sfârșitul Imperiului Roman de Răsărit și moartea ultimului împărat bizantin. Bulgaria cazuse deja in 1396, iar Serbia urma sa cada in 1459.
In vest, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia era deja tari caqtolice la 1450.
La 1450, tari crestin-ordodoxe ramasesara doar Tara Romaneasca, Moldova, Cnezatul Rusiei si o zona mica din Peninsula Crimea (regatul grecesc pontic Mangop-Theodoro>
De aceea la urcarea sa pe tronul Molodovei, Stefan cel Mare (1457-1504) a incercat sa faca mezaliante DOAR cu ACESTE tari de rit bizantin (crestin-ortodox). Astfel, toate cele trei soțiile lui au fost principese ortodoxe din țări vecine: Evdochia (1463-1467, fiica lui Simeon Olelkovici de la Kiev, verișoara al lui Ivan al III-lea, mare cneaz al Moscovei (1462-1503)), Maria de la Mangup (1472-1475) (din ramura familiei Paleologilor, înrudită cu dinastia Comnen, cu cea a Asaneștilor din Bulgaria, cu familiile voievodale din Moldova și ulterior cu familia cneazului Ivan al III-lea al Moscovei), și Maria (1475-1504) (fiica lui Radu cel Frumos din Țara Românească, nepoata lui Vlad Dracul, verisoara cu Vlad Tepes, stranepoata lui Mircea cel Batran, de neam Basarab).
Astfel, TOATE sotiile lui Stefan cel Mare au fost crestin-ortodoxe de rit bizantin.
Ștefan a avut și un număr de concubine, cea mai cunoscută fiind Maria Rareș din Hârlău, mama viitorului domn Petru Rareș.
Stefan cel Mare (II)
Din epoca lui Ștefan cel Mare s-au păstrat doar elemente de arhitectură eclesiastică (biserici și mănăstiri) și militară (cetăți).
El este atestat drept ctitor cert al unui număr de 21 de biserici: Putna (1469), Milișăuți-Bădeuți (1487), Pătrăuți (1487), Sfântul Ilie-Suceava (1488), Voroneț (1488), Vaslui (1490), Iași (1492), Hârlău (1492), Borzești (1494), Huși (1495), Dorohoi (1495), Popăuți (1496), Valea Albă (1496), Tazlău (1497), Neamț (1497), Piatra Neamț (1498), Volovăț (1502), Dobrovăț (1504), Reuseni (1504). La bisericile de la Râmnicu Sărat (pisanie din 1704) și Scânteia (pisanie din 1846). Tradiția îi mai atribuie construcția unui număr de biserici (fara atestare certa): Scheia, lângă Roman, Florești,lângă Vaslui, Cotnari, Ștefănești (județul Botoșani), mănăstirea Căpriana, Cetatea Albă, Cetatea Chilia, precum și paraclise în cetățile Hotin și Neamț. În Transilvania, îi sunt atribuite bisericile de la Vad, pe Someș și Feleacu, lângă Cluj. Bisericile construite în epoca lui Ștefan cel Mare au fost concepute în general în stilul arhitectonic „triconc”, de origine bizantino-balcanică. Din îmbinarea artei bizantino-balcanice, specifică ortodoxiei, cu elemente din arta gotică, cu anumite elemente din arta populară locală, a luat naștere un stil arhitectonic nou, stilul moldovenesc.
Cetati (construite sau dezvoltate): Suceava, Neamț, Crăciuna, Chilia, Cetatea Albă, Tighina, Orhei, Lăpușna și Hotin.
Ps. Cunoastem compozitia picturilor de la Voronet (albastru de Voronet): pulbere de azurit (extras din zona Campulung Moldovenesc), dizolvata intr-o solutie de zer de brandza si tuica, ingrediente pur dacice, si pe le foloseau mesterii ca hrana.
@Marele Urs: Tara Romaneasca, nu Valahia, apare in scrisoarea lui Neacsu de la 1521 si despre limba romana, nu valaha sau moldoveana, vorbeste Palia de la Orastie, vreo 60 de ani mai tirziu. Ce insa se poate pretinde de la cineva car sustine ca Stefan, ridicatorul a nenumarate biserici, toate ortodoxe, el insusi inmormintat in rit ortodox in una din ele, nu era ortodox? Esti nu numai un veninos inrait in minciuna dar si dus rau cu capul.
Stefan cel Mare (III)
Corespondenta lui Stefan cel mare cu tarile crestine, pentru al AJUTA in lupta cu turcii:
1. Scrisoarea lui Ștefan cel Mare către Principii creștini (25 ianuarie 1475): Către Coroana ungurească și către toate țările în care va ajunge această scrisoare, sănătate. Noi, Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, mă închin cu prietenie vouă, tuturor cărora le scriu, și vă doresc tot binele, și vă spun Domniilor Voastre că necredinciosul împărat al turcilor în fiecare zi se gândește cum ar putea să supună și să nimicească toată creștinătatea. … Păgânul împărat al turcilor își puse în gând să vie, în luna lui mai, cu capul său și cu toată puterea sa împotriva noastră și să supună țara noastră, care e poarta creștinătății și pe care Dumnezeu a ferit-o până acum. Dar dacă această poartă, care e țara noastră, va fi pierdută – Dumnezeu să ne ferească de așa ceva – atunci toată creștinătatea va fi în mare primejdie. De aceea, ne rugăm de Domniile Voastre să ne trimiteți pe căpitanii voștri într-ajutor împotriva dușmanilor creștinătății, până mai este vreme.
Stefan cel Mare (IV)
2. Redemptor noster (Bula Papei Sixt al IV-lea din 13 ianuarie 1477) (În această bulă papală Sixt al IV-lea concede iertarea generală de păcate tuturor celor care, împlinind anumite condiții, aveau să viziteze cele două catedrale din Cetatea Albă și să facă donații sau să participe la cruciada lui Ștefan cel Mare.) Cum deci, precum o știu toate națiile pământului, neamul fără de lege al turcilor nu încetează a unelti în contra credinței ortodoxe și mai ales în contra iubitului fiu, nobilul bărbat, Ștefan voievod și a stăpânirilor sale care se află în regiunile mărginașe cu turcii, pentru ca, supunându-le aceste spurcatei lor tiranii, să li se deschidă mai ușor drumul spre țările celorlalți creștini și deși sus-numitul Ștefan, ca un adevărat atlet al credinței creștine, e dispus să reziste perfidiei și atacurilor turcilor înșiși, totuși, pentru susținerea unei poveri atât de grele și pentru a o duce la bun sfârșit, singurele lui puteri nu sunt suficiente, ci către acelea sunt necesare nu puțin averile și ajutoarele creștinilor, care sau să contribuiască cu bunurile date lor de Dumnezeu sau să se alăture personal, mergând să lupte în armata pregătită de însuși Ștefan, pentru ca, în sfârșit, câineasca turbare a turcilor să poată fi înfrântă și alungată de la hotarele creștinilor și ca să li se taie acelorași turci curajul și îndrăzneala blestemată de a prigoni pe creștini.
Stefan cel Mare (V)
3. Scrisoarea Papei Sixt al IV-lea către Ștefan cel Mare (20 martie 1476): Iubite fiu, mântuire. Am primit scrisoarea Domniei Tale … Lucrarea ta asupra necredincioșilor turci, vrăjmași comuni, săvârșită până acum cu înțelepciune și bărbăție au adaos atâta strălucire numelui tău, că ești în gura tuturor și ești lăudat cu deosebire de toți, în unire de simțiri. Fii fără istov, dară și, oricum faci, caută izbânda pe care cerul ți-a hărăzit-o, ca să primești răsplata veșnică de la Dumnezeu și prețuirea acestui Sfânt Scaun Apostolic. Dată la Roma, 20 martie 1476, anul 5 [al pontificatului nostru].
4. Solia trimisă de Ștefan cel Mare la Veneția (8 mai 1477): Acestea sunt lucrurile pe care le spun cu gura mea eu, Ioan Țamblac, sol și unchi al domnului Ștefan voievod, din partea lui … Toată nădejdea el și-o pune în Domnia Voastră și cere ajutor de la Domnia Voastră și sprijin de la alți creștini. Și dacă Dumnezeu va vrea ca eu să nu fiu ajutat, din două lucruri unul se va întâmpla: ori această țară va pieri desigur, ori voi fi silit, de nevoie, să mă supun păgânilor. Lucrul acesta, însă, nu-l voi face niciodată, vrând mai bine de o sută de mii de ori moartea, decât aceasta. Și își pune nădejdea în Domnia Voastră.
Scrisoarea lui Neacsu din Campulung (1521):
mudromu i plemenitomu i čistitomu i b(o)gωm darovannomu župan hanĭš begner ot brašov mnog(o) zdravie ot někšul ot dlŭgopole
i pak dau štire domnïetale za lukrul turčilor kum amĭ auzit èu kŭ ĩpŭratul au èšit den sofïę ši aimintrě nue ši sěu dus ĩ sus pre dunŭre
i pak sŭ štïi domnïjata kŭ au venit un ωm de la nikopoe de mïe měu spus kŭ au vŭzut ku ωkïi loi kŭ au trekut čěle korabïi če štïi ši domnïjata prè dunŭre ĩ sus
i pak sŭ štïi kŭ bagŭ den tote ωrašele kŭte [50] de ωmin sŭ ę fïe ĩn ažutor ĩ korabïi
i pak sŭ štïi kumu sěu prinsŭ nešte meššter den c[a]ri grad kum vorĭ trěče ačěle korabïi la lokul čela strimtul če šttïi ši domnïjata
i pak spui domnïetale de lukrul lu mahamet beg kumu amĭ auzit de boęri če sŭntĭ medžïjaš ši de dženere mïu negre kumu ęu dat ĩpŭratul slobozïe lu mahamet beg pre iu iωi va fi voę pren cěra rumŭněskŭ jarŭ èlĭ sŭ trěkŭ
i pak sŭ štïi domnïjata kŭ are frikŭ mare ši bŭsŭrab de ačel lotru de mahamet beg mai vŭrtos de domnïele vostre
i pak spui domnïetale ka mai marele mïu de če amĭ ĩceles šïeu eu spui domnïetale jarŭ domnïjata ešti ĩceleptĭ ši ačěste kuvinte sŭ cïi domnïjata la tine sŭ nu štïe umin mulci ši domnïele vostre sŭ vŭ pŭzici kum štici mai bine
i b(og)ĭ te ves(e)lit amïnŭ.
Concluzia: „cěra rumŭněskŭ” … DESEMNEAZA … Tara Romaneasca … la 1521 !!!
Despre crestinism si aparitia credintei crestin-ortodoxe (de rit bizantin):
Cu „Edictul de la Milano” (313) al împăratului Constantin cel Mare (306-337) și cu „Edictul de la Tesalonic” (380) al împăratului Teodosie (346-395), creștinismul a sfârșit prin a deveni o realitate, mai întâi, tolerată, iar, mai apoi, constitutivă a Imperiului Roman. Tradiția a reușit să împământenească chiar și în cultura laică ideea că Edictul de la Milano, proclamat de Constantin și Licinius este actul prin care se instituie toleranța față de cultul creștin. Constantin cel Mare a pus provizoriu capăt disensiunilor dintre Bisericile Răsăritene convocând Primul conciliu de la Niceea (325), și și-a afirmat autoritatea (OFICIALA) în domeniul religios.
După ce Imperiul Roman s-a împărțit în Imperiul Roman de Apus și Imperiul Roman de Răsărit, în anul 395 e.n., Cel de apus a căzut rapid, în anul 476 e.n., iar cel de răsărit s-a grecizat în secolul al VI-lea, renunțând la numele de roman, în favoarea celui de bizantin, de asemenea, în cadrul Imperiului Bizantin a apărut o formă de creștinism total diferit de cel din apus, cu rit grecesc, iar în imperiu se vorbea greaca. De asemenea, biserica era subordonată statului, iar Împăratul Bizantin era egal cu apostolii, și venerat în Biserica Răsăriteană fiind pictat în icoane și pe pereții bisericilor. Patriarhul Constantinopolului, Capul Bisericii Răsăritene, era a doua personalitate în imperiu, după împărat cu toate că el era cel ce îl încorona și îi dădea însemnele puterii religioase în Catedrala Hagia Sofia din Constantinopol.
De-a lungul istoriei, creștinismul a fost marcat de schisme și dispute teologice care au avut ca efect apariția unor biserici distincte. Principalele ramuri ale creștinismului sunt reprezentate de Biserica Ortodoxă Răsăriteană și Biserica Romano-Catolică, urmate de bisericile protestante.
Tot ceea ce stim (eu, Anonim …) si am postat pe cotidianul.ro, ne sunt CUNOSCUTE din SCOALA, din cartile de ISTORIE !
Azi am fost pe la librarii din fata de la Bucur, sa consult NOILE carti SCOLARE de ISTORIE. La fel scrie, precum stiam si noi !
Ma intreb, cei ce posteaza STUPIZENII, unde au facut oare ei SCOALA ??? Nu in Romania ???
Daca nu in Romania … de unde VIN oare ei ???
Poate, chiar nu stiu (nu au invatat nimic in scoala) despre VALORILE romanesti si SPIRITUALITATEA ROMANEASCA cea STRAVECHE.
De aceea, in urma declaratiei de la Bucuresti, SOLICIT redactiei cotidianul.ro ca sa publice o serie de ARTICOLE despre ISTORIA adevarata a TARII noastre – ROMANIA . Aceasta ar fi, un act pur PATRIOTIC al ziarului cotidianul.ro. Si ar constitui si un prim pas pentru PROMOVAREA valorilor SPIRITUALITATII ROMANESTI (istorie, religie, cultura, traditii, …). In tara si in strainatate.
Cu stima.
Minciuni si iar minciuni grosolane, spuse cu tupeu porcesc, asta este propaganda hungarista care inunda lumea.
Dar, cei ce SCRIU in limba ROMANEASCA, nu au facut SCOALA in Romania ???
Indiferent ce fel de CETATENI romani sunt ei ???
Izvoarele ARHEOLOGICE si DOCUMENTARE ale ISTORIEI de pe acest TARAM sunt INDEPENDENTE de vrerea unora sau altora dintre cetatenii ROMANIEI !
Desigur, unele dintre acestea pot fi distruse cu intentie, de raufacatori propagandisti si mistificatori de ISTORIE.
Din fericire, multa DOCUMENTATIE Romaneasca subzista INCA .
Spre disperarea celor care doresc raul Romaniei !
@ Doru Popescu,.OK, bre ciumete. Neacșu a scris o scrisoare,(?) unde a pomenit de ”limba română”, Dar in ce limbă era scrisă scrisoarea, he ?? Pe urmă Ștefan a avut peste 60 de urmași,.. Era afemeiat rău de tot.. ”răzeșii” lui cu care se lupta impotriva turcilor erau in mare parte cazaci a nevestei lui,. Deci ??.. Pe de altă parte nu poți afirma cum cazacii erau ortodocși, Sau cel puțin nu toți, dacă te gândești cum mare parte din ei azi sunt polonezi catolici..Iar la curtea lu Ștefan, din Moldova limba vorbită era cea rusă,. Capisci bre ??
@Marele Urs: Esti dus rau cu capul, bre. Mai minte omiul dar nici frizind dementa. Unde ai vazut tu ca la curtea lui Stefan se vorbe rusea si despre razesi, oamenii liberi ai pamintului, ar fi fost cazacii sotiei? Daca Neacsu a vorbit despre Tara Romaneasca, el fiind in Cimpulung, si exprimindu-se intr-o limba inteleasa si azi de romani, oare ce, limba sa fi fost aceea, cumva swahili? Esti nu numai bolnav de ura dar sinebun de legat.
Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, TRIMISA către judele Brașovului Hanăș Begner (Hans Benkner) a fost redactată probabil în 29 – 30 iunie 1521 la Dlăgopole (numele slav al orașului Câmpulung-Muscel).
Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521) este cel mai vechi document păstrat, scris în limba română. Textul a fost redactat cu caractere chirilice. Ea a fost descoperită în 1894 de Friedrich Stenner în Arhivele Naționale ale județului Brașov (TRANSILVANIA), unde se păstrează și astăzi. Documentul original pe hârtie, cu pecete aplicată pe verso, se referă la mișcările militare ale Otomanilor la Dunăre și trecerea lui Mohammed-Beg prin Țara Românească.
Daca stii limba romaneasca (doar in ea POSTEZI stupizenii) si daca stii sa citesti caractele chirilice … POTI SA CITESTI toata ACEASTA SCRISOARE.
Caracterele chirilice au fost folosite de romani, de la Conciliul de la Florenta (1431–1449), pentru a face diferenta dintre limba noastra ROMANEASCA, de sorginte latina, in raport cu latina, limba oficiala a populatiei HU.
Deci, RECAPITULEZ – in Brasovul cel sas, se folosea in mod CURENT si CONTINUU, limba romaneasca scrisa in caractere slavone. Chiar si in scrisori particulare.
Scrierea BISERICEASCA daco-romaneasca, cu caractere slavone, a fost folosita in TRANSILVANIA inca din anii 850, cu peste 50 de ani inainte de venirea migratorilor hungaroizi, sositi din stepele calmuce.