Presă și performanță

Joi, 23 martie 2017, au fost lansate la Buzău întâlnirile Cotidianul-Alexandrion, o serie de dialoguri care aduc față în față performeri locali, județeni, naționali și internaționali din domenii diferite. Pledând pentru performanță în business, cultură și sport, întâlnirile dau ocazia unor discuții libere în jurul subiectelor de interes pe plan local și nu numai.

Pe măsură ce se apropia ora evenimentului, invitații s-au strâns la Sport’s Pub din Hotelul Sport B90. Cornel Nistorescu a moderat seara care i-a avut ca oaspeți de onoare pe Ana Maria Brânză (reprezentând echipa feminină de spadă), avocatul Gheorghe Piperea, doamna Beatrice Romanescu (Marketing Manager al Federației Române de Tenis de Masă) și pe domnul Cristi Romanescu (Vicepreşedinte al Federației Europene de Tenis de Masă şi Preşedinte al Federației Române de Tenis de Masă) alături de Răzvan Vasile (director comercial al grupului Alexandrion).

Vedete tipărite

Organizatorii și-au asumat promovarea educației sportive, dar și analiza practicilor de responsabilitate corporatistă din mediul românesc de afaceri și a problemelor cu care se confruntă mediul de business din regiune. În centrul atenției se află susținerea sportului și a sportivilor de către companii și onorarea valorilor locale.

O ediție specială a Ziarului Critica din 1911, în care era prezentată decorarea primarului Buzăului din acel moment, număr tipărit pe mătase roz, a fost vedeta discuției care a precedat întâlnirea.

Cornel Nistorescu a prezentat și o scrisoare istorică a Casei Regale către Biblioteca din orașul gazdă. “De ce la Buzău și de ce ziarul Cotidianul? Pentru că eu mă număr printre aceia care consideră că ziarul rămâne important în viața românilor. Această revărsare de Facebook și de Internet este foarte bună, dar nu înlocuiește ziarul tipărit. Această declarație de credință are sens dacă priviți aceste ediții speciale pe care le-am adus și pe care le aveți aici, în față. Sunt prime pagini din anii ’30-’40”, a spus jurnalistul în deschiderea serii. Între ramele care păstrau tricouri de campioni cu semnături se încadrau titluri tipărite pe ediții isorice din presa interbelică.

Eșec și aur

Campioana Ana Maria Brânză Popescu a descoperit în spațiul gazdă din Buzău o casă a sportului. Sportiva a remarcat faptul că aici sunt păstrate amintiri de la multe competiții la care a participat. “Mulțumesc ziarului Cotidianul, care face performanță în continuare, și companiei Alexandrion, singura companie privată care organizează o gală dedicată sportului românesc”, a salutat Ana Maria Brânză demersul dialogurilor inițiate în această seară.

Amintirile expuse la Buzău au primit din partea sa un supliment de la Olimpiada de anul trecut, unde echipa din care a făcut parte a cucerit singura medalie de aur pentru echipa României: “Mulți dintre dumneavoastră știți sau ați auzit de rezultatele echipei feminine de spadă. Probabil nu știți că la început am fost niște copii cu un singur vis, îndrumați de niște oameni de excepție care ne-au stat alături. Rezultatul de la Rio a fost împlinirea visului unei generații întregi. Atât de sportivi, cât și de antrenori”.

Drumul de la pasiune la performanță a însemnat pentru Ana Maria Brânză o serie de eșecuri și succese: “Nu am început scrima ca orice copil normal, cu grupa celor de vârsta lui. Fratele meu a considerat că mi se potrivește sala de pe a cărei ușă căzuse litera S. Și scria Sala de crimă. Familia mea nu avea tradiție în acest sport. Când am intrat am fost fascinată de toți copiii care se duelau. Am zis că aici e locul meu. Oricât de bine arată acum palmaresul meu, să știți că am început cu penultimul loc. Dar asta m-a ambiționat și mai tare și în următorul an am câșigat medalia de aur”.

“Fără oamenii din jurul tău nu reușești niciodată să ajungi un campion”, a spus performera spadei. Dincolo de momentele în care clachezi, de clipele în care ajungi să te întrebi dacă locul tău mai e acolo unde încerci să faci performanță, se găsesc cei care au încurajat-o să poată merge mai departe. Finale pierdute, medalii câștigate, fiecare întâlnire căpătă alt sens din perspectiva sportivei: „Olimpiada de la Londra a dat cu noi de pământ de pe locul I, unde ne aflam în clasamentul mondial înaintea competiției”.

Eșecurile au determinat-o să caute o nouă ocazie de a-și materializa visul. La Rio, după proba individuală în care niciuna dintre românce nu a reușit să meargă mai departe, competiția pe echipe le-a adus în față echipe pe care România reușise să le învingă rar (Rusia) sau mai rău: “Echipa Chinei ne-a bătut mereu. La Rio cred că s-au crezut campioane înainte de întâlnire și au pierdut cu noi”, a povestit cu naturalețe sportiva.

Realizări legale

Avocatul Gheorghe Piperea a ținut să atragă atenția asupra performanței realizate în anumite zone din justiție, performanță care rămâne de obicei invizibilă.

Numărul de două milioane și jumătate de procese deschise în România (cifră din 2014) arată că în România este o mare sete de dreptate: “Omul simte că drepturile sale, deși sunt proclamate, deși sunt, aparent, garantate, nu sunt respectate și atunci se merge în instanță”.

Atenția concentrată asupra marilor dosare de corupție pierde din vedere ceea ce oamenii așteaptă de la sistemul judiciar: “Exista un curent potrivit căruia se aștepta să se încheie cât mai repede procesul din fața instanțelor române pentru a se duce la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”. Juristul a vorbit despre rateurile acestei Curți arătând că, din zecile de mii de cereri făcute la CEDO, numai 0,1% sunt acceptate pentru că selecția este făcută de grefieri, foști judecători din România, sau chiar judecători care încă nu sunt suspendați din funcție. Și totuși ei sunt cei care hotărăsc ce dosare merg mai departe la Curtea Europeană și care sunt trimise la topit. “Singura șansă este să ne concentrăm pe justiția din România. Se poate face dreptate în România”, a notat acesta.

Respirația umorului și a excelenței

„Dacă pereții ăștia ar vorbi, îi știu perfect pe cei din grupul Vouă. Pentru că ei au făcut multe evenimente aici”, ne spunea Cristi Romanescu atunci când ne-a întâmpinat în localul său. Andrei Cristian Necula alături de fondatorul grupului. “În comunism scriam despre grupul Vouă”, și-a amintit Cornel Nistorescu. Fondatorul trupei specializate în umor, Adrian Fetecău și câțiva dintre tinerii componenți ai grupului au alternat momentele acide cu poeme de Ion Pribeagu, Marin Sorescu, Lucian Avramescu și Rudyard Kipling.

Beatrice Romanescu a continuat dezbaterea și a vorbit despre performanță și despre importanța celor care, asemenea profesorului Emilian Băcioiu, au încurajat talentul buzoienilor, aducând aici șansa excelenței.
Tot despre performanță a vorbit și Răzvan Vasile. Reprezentantul companiei care susține echipe sportive și colaborează cu federații naționale a promis că întâlnirile vor merge și în alte localități din țară: “Am creat acest eveniment cu scopul de a fi excelenți în ceea ce facem. Vom merge în toată țara să mulțumim în acest fel partenerilor noștri pentru ceea ce reușim să facem împreună. Vrem să întoarcem din economie în social o parte din succesul nostru. În sport, în cultură”.

Pledoaria pasionantă pentru variante scenice ale textelor lui Mircea Cărtărescu în interpretarea actriței Natalie Ester, de la Teatrul Evreiesc de Stat, a încheiat prezentările serii. Aplauzele cucerite de prestația sa au marcat startul discuțiilor dintre public și invitați în primitorul spațiu buzoian.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Andrei Radulescu 226 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.