SF Politic – Președintele dă de pământ cu Președintele Senatului și cu Primul Ministru

Când vorbeşti de cutremur ideologic şi de schimbare de semne, cei din București o dau cotită şi ţipă ca din gură de şarpe, ar trebui să-i vedeți! Anarhie! Săriţi, suntem violaţi! Vai, poliţia! Au fost siluite ideile noastre călduţe! La spânzurătoare cu uzurpatorii filozofiilor mucegăite! Aşa strigă cei din București care, atunci când vine câte un cutremur ideologic necesar, istoric, natural, cosmogonic, se sperie foarte. Şi, tocmai ei, care până atunci, când nu se trăgea cu muniţie de război, se dădeau mari și tari, acum, iată, cum miroase a praf de pușcă în Balcani, cum se cufuresc foarte tare. Tocmai ei care, la cenacluri, simpozioane, sesiuni de comunicări, sindrofii așa-zis intelectuale sau la emisiuni TV vorbeau cu dezinvoltură despre schimbarea lumii! Ha, ha, ha! Dar s-o experimenteze pe curuţul lor, cum e? E nasol, dom’le! Chiar pe bune ne schimbăm, chiar trebuie s-o facem? Dar Bobolina? Dar Pitoșkin? Dar comoara lui Bibescu, pardon, Băsescu? Bibliotecile şi librăriile din București sunt pline ochi cu tot felul de cărţulii scrise de ai noștri prin simpatie, imitaţii ordinare după şuvoiul ideilor mondiale ciordite frumușel de pe Google, rușinică. Hoţi, imitatori, farsori în București, cu miile, ca în orice altă parte a lumii. Dar să-i pui pe scribălăii ăştia de tarabă, furăcioşi în toate cele, să-şi pună capu’ la contribuţie, vai, ce perversitate, ce rătăcire, vai, ce rătăcire! Clizma intelectuală de care e plină bibliotecimea din București se fandoseşte, se boieşte astfel încât ăia care n-au experienţă cad uşor în laţ. Idei furate cu roaba de tot felul de intelectuali făcuţi la normă de fabrica utopic-socialistă, pretutindeni. Să ne împăunăm și noi un pic, măcar un pic, dacă nu e cu supărare. Să ne fi văzut la circul acvatic din Marsila Mole, pe Twitter, uite-așa să ne fi văzut, cum ne mai prosteam, dar ce ne mai prosteam! La Praga eram! Da, acolo era circul! Sau la Torino? Sau în Adamville? În inima vestitelor oraşe Kumbra Kumbrali, Gontaro, Paragas, Boble, Saon, Ghema, Bomblas, Zaraban, Prudella Qonto, Kankaro, Watanga, Melisador, Watalaa Wangam, Orcheström, Burgund, Ovaloo, Stantivorej, Magribar, Kolsupe, Dadao şi noroasa Kimballa. Am participat la zeci şi zeci de întâmplări așa-zis intelectuale având ca subiect schimbarea lumii când noi de fapt habar n-aveam că București are proprietăți magnetice atât de spectaculoase, vai de capul nostru! Prin București sunt însă tot timpul întâmplări cu zevzeci şi cu îngâmfaţi. Când să-i întreb, făcând pe prostul şi jucând diverse roluri de la scriitoraşu’ provincial etern idiotizat de melancolia înserării patriarhale la rebelul-fără-de-şanse, despre schimbarea lumii, zicătorii de schimbare o iau fuguţa către bufetu’ suedez băgându-şi în pântece haleală la greu, împiedicându-se în concepte şi idei. Mai sunt şi din ăia care, tobă de carte fiind, au scris cărţi interesante despre aşa-zisul postmodernism din București, de exemplu. Care? Că n-am avut aşa-ceva, se vede cu ochiul liber. L-am auzit și pe preotul Macarie zicând și el în sensul ăsta. El, preotul Macarie, cu intrare la președinte. Să vezi, chestie liberalo-socialistă-metafizică. Revelațiune politică și alta nu. Preotul Macarie mă trage de mânecă, zice, Președintele dă de pământ cu Președintele Senatului și cu Primul Ministru, ca să vezi. Așa din senin, mă mir eu, zevzecul de mine. Nu, din pricina ta. Aha! Eu sunt pricina, să vezi. Nicidecum parascovenia politică liberalo-socialistă! Mai vorbim că nu ne doare gura!