Presiuni pentru deschiderea dosarului închisorii CIA din Bucureşti

Comisia pentru Afaceri Juridice a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) cere autorităţilor juridice române să inţieze o anchetă serioasă cu privire la centrele de detenţie secrete ale CIA, se arată într-un comunicat al CoE, citat de Mediafax.ro

Comisia deplânge că parlamentele din Polonia şi România s-au limitat la anchete „al căror principal scop pare să fi fost apărarea poziţiei oficiale a autorităţilor naţionale” şi cere autorităţilor juridice române să iniţieze o investigaţie serioasă, urmărind acuzaţiile detaliate de răpiri şi detenţii secrete.

Într-un proiect de rezoluţie adoptat miercuri la Paris, pe baza unui raport al parlamentarului elveţian Dick Marty, Comisia pentru Afaceri Juridice a APCE s-a pronunţat şi în privinţa anchetelor judiciare sau parlamentare lansate după două rapoarte importante ale lui Marty, în urmă cu cinci ani, care au nominalizat guvernele europene ce au găzduit închisori secrete ale CIA sau au colaborat în vederea unor extrădări extraordinare sau tortură.

Ancheta românească în cazul închisorilor secrete s-a încheiat în 2008 şi concluziona că în România nu au existat asemenea închisori. În 2010, Consiliul Europei s-a declarat surprins că Laura Codruţa Kovesi nu a reluat ancheta, după apariţia unor informaţii noi în presa internaţională. „The New York Times” scria, în 2009, că o închisoare CIA s-a aflat într-o clădire renovată, pe o stradă intens circulată din Bucureşti. O altă închisoare s-ar fi aflat la periferia unui oraş din fosta URSS.

În Polonia si Lituania lucrurile au stat altfel. În 2009, Polonia a admis că mai multe zboruri secrete CIA au facut escală în ţară. În 2010, ministrul lituanian de Externe a demisionat din cauza scandalului închisorilor secrete.

Aşa se face ca, spre deosebire de remarcile despre Romania, prezentul proiect de rezoluţie al APCE salută ancheta parlamentară din Lituania care stabileşte existenţa a două centre de detenţie ale CIA în ţară, constatând însă că ancheta nu a permis să se stabilească dacă persoanele au fost efectiv deţinute şi maltrate în aceste locuri, sau dacă oficialii lituanieni de rang înalt au fost informaţi.

Comisia salută, de asemenea, anchetele desfăşurate în mod profesionist în Germania şi Italia, care au „făcut lumină” în răpirea lui Khaled El-Masri şi a lui Abu Omar, dar regretă că guvernul a ascuns informaţii de o comisie parlamentară hotărâtă în Germania, care nu şi-a putut încheia activitatea.