Marţi 22 martie, la ora 19.30, la Palatul Cesianu-Racoviţă, Casa de licitaţii Artmark propune o serie de piese din colecţiile Radu Boureanu şi Emil Cioran.
Colecţia poetului şi pictorului Radu Boureanu

Lot din 3 piese de porţelan Delft, reprezentând grupuri de copii, prima jumătate a sec. XX
„Tu, jumătatea mea, precum se spune,/ Dar mai întreagă decât un întreg,/ Oricâte vieţi prilejul mi l-ar pune,/ Numai pe tine-aş şti să te aleg.” (Ad uxorem, Radu Boureanu).
Licitaţia urmăreşte destinul unui artist complet, provocând publicul să descopere o personalitate complexă. Om al literelor şi, deopotrivă, al culorilor, Radu Boureanu continuă să trăiască prin povestea tuturor obiectelor de colecţie şi a operelor de artă cuprinse în această expunere, iar publicului îi revine şansa de a le oferi un viitor acestor obiecte încărcate în continuare de viaţă şi emoţie.

Samovar rusesc a doua jumătate a secolului al XIX-lea
Născut la Bucureşti, la 9 martie 1906, Radu Boureanu face parte dintr-o familie cu rădăcini vechi moldoveneşti. Părinţii, ambii intelectuali, tatăl, avocat şi scriitor, iar mama, profesoară, aveau să îi ofere ocazia unei educaţii temeinice, fapt relevat ulterior în pasiunile lui Boureanu. Activitatea de mai târziu ne oferă imaginea unui om de o cultură vastă, cu pasiuni artistice şi literare variate, de la actorie la pictură, grafică, poezie, dramaturgie sau proză. Însă, pentru început, studiile superioare oferă imaginea unui împătimit al teatrului şi muzicii, primele iubiri ale tânărului Radu Boureanu. În 1931 îl găsim absolvent al cursurilor Academiei de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti, la clasa Luciei Sturdza Bulandra, urmând, până către jumătatea secolului XX, o carieră teatrală importantă în cadrul Teatrului Naţional din Bucureşti.

Mihail Saharov, Meditaţie, acuarelă şi creion, 1928
Debuta publicistic, la doar 21 de ani, cu poeme, în paginile revistei literare Ritmul Vremii, pentru ca, în anii ce vor urma, să devină o prezenţă constantă în reviste ca Vremea, Adevărul literar şi artistic, Gândirea sau Bilete de papagal. Primul volum de poezii îl publica în 1932, urmat de o serie impresionantă de scrieri: de la poezie, proză şi dramaturgie la critică de artă, memorialistică şi traducere. S-a implicat şi în conducerea şi editarea unor reviste ca România (între 1936 şi 1940; revistă de turism şi artă) sau Caietul de poezie, al cărui redactor-şef a fost în perioada 1967-1974. Recunoaşterea din partea breslei literare avea să fie imediată, fiind răsplătit cu Premiul Societăţii Scriitorilor Români în patru rânduri (1933, 1936, 1939, 1943), iar activitatea picturală avea să devină şi ea un centru de interes în universul plăsmuit de Radu Boureanu.

Radu Boureanu, fotografie de Ştefan Miclea
Spicuim câteva dintre piesele propuse în licitaţie, alături de cărţi, fotografii ci o remarcabiă valoare evocatoare.
Lot din 3 piese de porţelan Delft prezintă grupuri de copii din scene de gen, din prima jumătate a sec. XX. Realizate în Atelierul Delft, din Ţările de Jos, figurinele reprezentând o pereche de copii (băiat şi fetiţă) în costume tradiţionale, cu gâscă sau cu căţel, pe postament dreptunghiular, iar cea de a treia, un grup de tineri (două fete şi un băiat), sunt estimate la 100 – 150 de euro.

Radu Boureanu, Legume şi fructe, estimat la 900-1500 euro
Un Ulcior din ceramică Rosenthal, decorat cu cercuri concentrice, ceramică modelată la roată şi glazurată, este estimat la 50 – 70 de euro. De formă bulbară, cu ansă, de culoare, terracotta, corpul ulciorului este canelat pe întreaga suprafaţă. Este un produs rar al liniei Rosenthal Keramik.

Râşniţă turcească, prima jumătate a secolului XX
Un alt Ulcior din ceramică, de data aceasta din Italia, decorat cu personaj şi motive florale, este datat a doua jumătate a secolului al XX-lea. Provenind din Atelierul Deruta, din Florenţa, piesa din faianţă, modelată la roată, pictată manual sub glazură, are valoarea estimativă de 40 – 60 de euro. Este o cană de formă bulbară, strânsă la gât, cu buză trilobată lată şi decor în register, cu un medalion central, circular cu arcaş şi motive floarale mari, în cromatică de verde şi brunuri.

Radu Boureanu împreună cu Zaharia Stancu şi Shirley Temple în anii ’70, în biroul Uniunii Scriitorilor
Seduce şi un Samovar rusesc, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, are preţul de pornire 180 de euro. Este un samovar de formă clasică (ţărănească sau în formă de butoi), marcat cu vulturul imperial rus, medalie ca marcă de atelier, medalii indicând caştigarea unui premiu la expoziţiile anuale. Marcajul, uşor superficial, indică probabil un atelier din Tver.

Ulcior din ceramică Rosenthal, decorat cu cercuri concentrice
I se alătură o Râşniţă turcească, din alamă, din prima jumătate a secolului al XX-lea. Preţ de pornire: 30 de euro.
O Garnitură de şemineu din marmură, formată din ceas şi o pereche de sfeşnice, în stil Napoleon al III-lea, provine dintr-un atelier elveţian din secolul al XIX-lea. Valoare estimativă: 300 – 450 de euro. Garnitura este compusă din ceas şi două sfeşnice cu câte 4 lumini, din marmură neagră şi brun roşcată şi ormolu, în stil Napoleon al III-lea.

Ulcior din ceramica, Italia, decorat cu personaj şi motive florale, Atelier Deruta, Florenţa
O altă secţiune a colecţiei este formată din picturi şi lucrări de grafică semnate de Radu Boureanu, dintre care amintim numai Dubrovnic, peisaj în ulei pe carton, semnat dreapta jos, cu verde, „Radu Boureanu” (600 – 900 de euro), Natură statică de atelier, ulei pe pânză, semnat dreapta jos, cu ocru, „Radu Boureanu” (1.000 – 2.000 de euro), Lecţia de muzică (Alexandru), ulei pe carton, semnat stânga jos, cu roşu, „Radu Boureanu” (1.000 – 1.600 de euro).
Să adăugăm un număr important de manuscrise şi cărţi, dar şi de fotografii evocatoare, dintre care spicuim Radu Boureanu împreună cu Zaharia Stancu şi Shirley Temple, anii ’80, de Ion Miclea (1931 – 2000), estimate la 50 – 80 de euro.
Licitaţia patrimoniului filosofului Emil Cioran

Emil Cioran, fotografie de Marc Foucault, 1961
„N-am inventat nimic, am fost doar secretarul senzaţiilor mele”, afirma Emil Cioran.
O parte din biblioteca, din amintirile, din piesele de mobilier care cândva au asistat la crearea ideilor marelui filosof sunt expuse la Palatul Cesianu-Racoviţă. Publicul va putea admira şi răsfoi toate aceste obiecte cu valoare istorică şi emoţională covârşitoare, descoperind poate şi alte laturi ale uneia dintre cele mai importante personalităţi culturale ale poporului român.

Icoana Maica Domnului îndurerată, factură occidentală, al treilea sfert al secolului al XIX-lea, din colecţia Emil Cioran

Bufet-secretaire în stil Neo-baroc german, colecţia Emil Cioran
Alegem, oarecum la întâmplare, câteva dintre piesele propuse.
Icoana Maica Domnului Îndurerată, de factură occidentală, după un prototip post-renascentist, este datată din al treilea sfert al secolului al XIX-lea. Realizată în tempera şi foiţă de aur pe lemn, are ca preţ de pornire 500 de euro. Iconografia se raportează la icoana rusească Maica Domnului de la Ahtarsk (pe ţărmul Mării de Azov). Rama şi frontonul deţin componente sculptate, în mezo şi altorelief, policrome şi cu foiţă de aur. Predomină componentele fitomorfe şi geometrice la care se adaugă un medalion cruciform, cu stativ.

Garnitură de şemineu din marmură, formată din ceas şi o pereche de sfeşnice în stil Napoleon al III-lea
Un Inel din aur, decorat cu un splendid safir anturat de diamante, cca. 1900-1910, a aparţinut mamei lui Emil Cioran, baroneasa Elvira Cioran. Este lucrat din aur galben de 14 k, argint 925, safir caboşon oval, cu asterism, cca. 3 ct., originar probabil din Ceylon, semi-transparent, de culoare violet-albastru, şi 10 diamante rose cut cca. 0.12 ct., claritate SI, culoare J-K, mărimea 60,2.88 g. Valoare estimativă: 1.000 – 1.600 de euro.

Biblia ilustrată, ediţie îngrijită de Mitropolitul Nicodim, Neamţ, 1936, purtând semnătura olografă a lui Emil Cioran
Un Ceas de birou, din bronz, ornat în stil Neo-rococo, surmontat de personaj feminin (400 – 600 de euro), a decorat salonul casei părinteşti a filosofului, ca şi o Pendulă de şemineu, în stil Napoleon al III-lea, cu elemente de inspiraţie Empire, datată 1890-1899, din lemn, fildeş, alamă şi bronz aurit (1.500 – 2.500 de euro).

Inel din aur, decorat cu un spelendid safir anturat de diamante, 1900-1910, ce a aparţinut mamei lui Emil Cioran, baroneasa Elvira Cioran

Biroul în stil Biedermeier la care Emil Cioran a scris primele texte
Un alt Ceas pendulă cu casetă, cu baza dreptunghiulară din lemn pe 6 picioruşe sfere mărunte din bronz, stil Napoleon al III-lea, cu elemente Empire, are ca preţ de pornire 100 de euro. Pe blatul casetei din lemn lustruit negru, cu panouri vitrate şi ornamente Empire din alamă, este montat ceasul cu ornamente din alamă la colţuri – lujeri vegetali, flancat de 2 colonete din fildeş cu inele din alamă. Frontonul este supraînălţat, cu motiv avimorf – acvilă cu aripile deschise, în ronde-bosse din bronz, şi doi lei din bronz aşezaţi pe socluri din lemn.

Ceas de birou în stil Neo-rococo, din salonul casei părinteşti a filosofului Emil Cioran
Unei piese inedite, o Menoră din bronz ce a împodobit camera adolescenţilor Emil şi Aurel Cioran în casa părintească de la Răşinari, lucrată în bronz turnat şi cizelat, i se alătură Biroul în stil Biedermeier la care a scris adolescentul Emil Cioran primele sale texte şi idei ce s-au materializat ulterior în volumul Pe culmile disperării, publicat în 1934. Realizat într-un atelier european, la începutul secolului al XX-lea, biroul din lemn de acaju furniruit şi piele presată, este estimat la 800 – 1.200 de euro.

Menora din bronz, colecţia Emil Cioran

Prima fotografie a lui Emil Cioran
Un alt Birou Biedermeier, cu blat dreptunghiular, cu porţiune îmbrăcată în piele presată cu bordura aurită, cu sertar central şi câte 2 laterale, şi pe cealaltă latură, „în oglindă”, sertare false, stă alături de un Bufet-secretaire, din lemn de nuc sculptat, strunjit, furniruit, marchetat şi alamă, decorat în stilul Neo-barocului german, cca. 1880 (5.000 – 7.000 de euro), ambele provenind din casa părintească a filosofului Emil Cioran. Secretaire-ul este format din 3 corpuri suprapuse: corpul inferior cu 3 sertare mari, modelate „în arbaletă”, cu mâner şi încuietori din alamă; corpul central – secretaire cu rafturi, anturat de câte 2 sertare mici; corpul superior, ce prezintă arhitrava supraînălţată, cu 2 uşi centrale suprapuse şi câte 4 sertare laterale.

Pendulă de şemineu în stilul Napoleon al III-lea, colecţia filosofului Emil Cioran
Un număr notabil de cărţi din biblioteca lui Emil Cioran şi de manuscrise ale filosofului sunt însoţite şi de fotografii cu o valoare documentară şi evocatoare remarcabilă.
Printre ele, prima fotografie a lui Emil Cioran şi a baronesei Elvira Cioran, mama filosofului, participând cu fiul său la un concurs tradiţional de frumuseţe pentru copiii din Răşinari, în 1912 (300 de euro), dar şi un Portret al lui Emil Cioran, fotografiat de Marc Foucault în 1961 (150 de euro).
Licitaţia va avea loc marţi, 22 martie, la ora 20.30, la Palatul Cesianu-Racoviţă.