Profesori români la universități celebre din lume

Minți strălucite ale unor profesori români au fost recunoscute în mari centre universitare din străinătate. Prin forțe proprii, intelectuali umaniști și oameni de știință au reușit să facă performanță în facultăți greu accesibile. Și asta, în timp ce învățământul autohton este de ani de zile în criză, pedagogi din țară fără vocație chinuie de multe ori mii de copii, în loc să le deschidă mintea și inima spre cunoașterea lumii, iar cei care vor să schimbe ceva se luptă cu morile de vânt ale unui sistem educațional învechit și adesea răuvoitor.

Rada Mihalcea, profesor de informatică la Michigan University

Predă informatică la una dintre cele mai renumite universități americane, Michigan University. Pentru proiectele în care este implicată scrie aplicații prin care sunt procesate în engleză date prin care inteligența artificială se îmbină cu psihologia, și istoria. Acestea sunt folosite și în marketing. Companiile care vor să-și lanseze un produs nou pe piață pot verifica astfel impactul asupra cumpărătorilor.

A devenit însă renumită prin crearea unui soft prin care poate fi detectată minciuna, în urma unei analize semantice a unui text, cu o mai mare acuratețe decât o poate face mintea umană. Aplicația folosește tehnici de învățare prin care calculatorul să poată analiza înregistrări video ale unor cazuri reale. În studiul din 2015, echipa sa a folosit aplicația pentru astfel de înregistrări ce aparțin unei organizației naționale americane The Innocence Project. Aceasta se ocupă cu reexaminarea unor procese în care inculpații au fost judecați și condamnați fără ca decizia instanței să aibă la dispoziție testele ADN, cu scopul de a înlătura erorile judiciare. După identificarea gesturilor umane comune, soft-ul a transcris înregistrarea audio și a analizat cât de des subiecții acuzați că au încercat să inducă în eroare instanța prin folosirea de cuvinte și expresii diferite.

Rezultatele oferite de program au fost în proporție de 75% corecte în identificarea subiecților care au mințit, în cele 120 de videoclipuri analizate. Algoritmul româncei este astfel la egalitate cu cea mai frecvent acceptată formă de detectare a minciunilor, testul poligrafic, ale cărui date sunt corecte în 85% din cazurile în care persoana testată este vinovată și 56% când subiectul este nevinovat.

Însă dincolo de folosirea soft-ului pentru cazurile penale, aplicația poate fi adaptată pentru interviurile de angajare. Sigur, trebuie făcute modificări care să țină cont de diferențele demografice și culturale. Un avantaj unic al acestui program ar putea fi aplicarea lui în lumea reală, întrucât în experimentele de laborator este dificil să se creeze un cadru în care oamenii să mintă cu adevărat.

Încă de la început a primit premii și recunoaștere pentru activitatea sa de cercetare. A câștigat în 2005 Google Awards Grant, pentru îmbunătățirea procesării de către calculatoare a limbajului natural. A apărut în ediția 2008-2009 a anuarului „Who’s Who of American Women“, publicaţie care reuneşte cele mai importante femei din Statele Unite din toate domeniile. În 2010 a intrat în top 100 de cercetători în domeniul inteligenței artificiale din SUA, distincție înmânată de fostul președinte american Barack Obama. Academia Română i-a acordat Diplomă de Merit în Știință și Tehnologie în 2010.

A lucrat în mai multe proiecte pentru Google, Microsoft și Samsung. Cu acesta din urmă a colaborat pentru îmbunătățirea căsuței poștale, un acces mai facil la mail-uri de pe smartphonuri.

Este un promotor al diversității în domeniul informaticii. Ea susține o extindere a analizei tradiționale a succesului educațional, care tinde să se concentreze doar asupra comportamentului academic, pentru a include și personalitatea studenților, stilul de viață al acestora, în afara sălii de clasă.

A absolvit Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și are două doctorate, în Informatică și Calculatoare, obținut în 2001 la Southern Methodist University din Dallas, Texas, și în Lingvistică, la Oxford, în 2010.

Organizează în România din 2015 concursul național „Rada Mihalcea pentru Tineri Cercetători în Ştiinţă şi Inginerie“, răsplătindu-i pe câștigători cu diplome și premii în dolari.

Pasiunea sa pentru informatică a început în gimnaziu, iar în liceu a început să facă programare în scop educațional. Cu toate astea, a avut primul calculator abia în anul II de facultate. Era un laptop Olivetti care nu avea hard-disk încorporat. A ajuns să studieze în Statele Unite dintr-o greșeală. Când era în anul V de facultate, adresa sa de e-mail a fost rătăcită cu a masteranzilor care aplicau la burse de doctorat.

Florin Bîlbîie, profesor de macroeconomie la Sorbona

Este unul dintre cei mai apreciați profesori de macroeconomie la Universitatea Paris 1 Pantheon-Sorbona şi la Şcoala de Economie din Franţa.

A absolvit Facultatea de Finanțe-Bănci din cadrul Academia de Studii Economice din București și trei mastere efectuate la Oxford, Warwick și București. Cu teza sa de doctorat susținută la Institutul European din Florența, prin care a propus un nou model de analiză macroeconomică, a primit Premiul „Rotary Europa“ și a obținut cel mai mare punctaj din istoria instituției, în perioada 2003-2007.

A plecat la master în 1999, printr-o bursă oferită de Fundația Soros, la University of Warwick, în Marea Britanie. Ulterior a câștigat alta, de patru ani, oferită de Ministerul Italian de Externe la Institutul European din Florența. La terminarea doctoratului i s-a propus un post de trei ani la Nuffield College, din cadrul Oxford University. A făcut cercetare la Harvard și la Biroul Național Economic de la Cambridge. După alți doi ani la HEC Business School din Paris i s-a propus să predea la Sorbona și încă un alt post asociat, la Paris School of Economics.

Despre cercetarea economică din România, el crede că nu se compară cu cea din universitățile mediocre din Statele Unite ori Europa de Vest. Crede că soluțiile pentru dezvoltare sunt îndeosebi investițiile în inovație și crearea de produse noi.

Oana Bărbulescu, profesor de română la Oxford

Este primul profesor de română de la Oxford University din Marea Britanie, unde predă unui grup de 20 de studenți de la Facultatea de Lingvistică, Filologie și Fonetică. Crede că interesul lor de a învăța limba română i se datorează renumitului profesor de romanistică Martin Maiden.

A absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universității București, specializarea Română-Latină, unde a și rămas ca asistent și ulterior lector. În 2009 și-a susținut teza de doctorat cu tema „Influența latină savantă asupra limbii române“. A ajuns să predea la una dintre cele mai renumite universități ale lumii, fiind selectată de universitatea britanică în urma unui concurs.

Despre activitatea sa didactică la Oxford, Oana Bărbulescu spune că este total diferită de cea din România. Cursurile trebuie pregătite în funcție de nevoile studenților și se fac multe comparații între limba română și celelalte limbi romanice. Lectoratul este finanțat de statul român, fiind înființat pe baza unui protocol de cooperare dintre Universitatea Oxford și Institutul Limbii Române din București. Mai există alte 45 de lectorate de limbă română la universități din lume, printre care Columbia-SUA, Sorbona-Paris, Pisa-Italia, Delhi-India.

Toma Pavel, profesor de literatură la Universitatea din Chicago

Critic literar, specialist în literatură comparată, eseistică și filosofia culturii, profesor la Universitatea din Chicago, Toma Pavel este și membru al Academiei Americane de Arte și Științe.

a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în 1962 și a lucrat ca cercetător la Centrul de Cercetări Fonetice și Dialectale a Academiei Române. Și-a susținut teza de doctorat la Paris. A predat la mai multe universități de top de peste Ocean. A fost profesor la Universitatea din Ottawa timp de 10 ani, a predat literatură, filozofie și studii culturale la Universitatea din Montreal, apoi la Santa Cruz-California, iar între 1989 și 1999 a fost profesor la Princeton, una dintre cele mai renumite universității din lume.

Din 1998 este profesor de literatură și limbi romanice la Universitatea din Chicago, unde au predat și alți mari oameni de cultură români precum Mircea Eliade sau Ioan Petru Culianu. Aici conduce și Departamentul de Limbă Franceză.

Deși în 1969, când a plecat din țară pentru doctorat, Toma Pavel nu știa că va rămâne definitiv în străinătate. El este considerat unul dintre intelectualii români care au luat calea exilului în timpul dictaturii comuniste. Consideră că la vremea plecării sale din țară nivelul pregătirii universitare a românilor era comparabil cu al celor din țările occidentale.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.