Proiecte, festivaluri, premiere, priviri spre lumea noastră

Festivalul Internaţional de Teatru Clasic de la Arad, o ofertă incitantă

O parte din momentele speciale care vor fi oferite publicului arădean au fost dezvăluite ieri, 12 noiembrie, la conferinţa de presă care a anunţat deschiderea celei de-a XXI-a ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru Clasic de la Arad. Protagoniştii conferinţei au fost managerul teatrului gazdă, actorul Bogdan Costea, alături de regizorul Alexander Hausvater.

Selecţionerul festivalului, criticul de teatru Maria Zărnescu, aduce pe scena teatrului arădean 13 producţii care se înscriu într-o diversitate a formelor de spectacol. Spectacole care prezintă diversele chipuri, adesea contradictorii ale Teatrului: laboratorul regizoral, rigoarea actoricească şi frumuseţea clasicului angrenat în actualitatea modernă. Cu o fizionomie aparte – spectacole de teatru dramatic, teatru-dans, cabaret sau recital –, Festivalul prezintă publicului arădean, timp de nouă zile, o ofertă teatrală incitantă.

Afiş FITCA 2015, de Onisim Colţa

Festivalul va debuta mâine, sâmbătă, 14 noiembrie, cu mult aşteptata premieră a Teatrului Clasic „Ioan Slavici” din Arad, o comedie feerică în regia lui Alexander Hausvater: Mult zgomot pentru nimic de William Shakespeare. Va fi o adevărată iniţiere în universul regizorului, care, după cum el însuşi spunea în conferinţa de presă, speră că „intrând în sala de spectacol veţi avea parte de o oră de plăcere şi gândire şi, părăsind teatrul, puteţi schimba un singur lucru, puteţi ameliora ceva” .

Mult zgomot pentru nimic, comedia romantică a lui William Shakespeare, a patra montare pe scena Teatrului din Arad a regizorului, va da startul unui adevărat festin teatral. Distribuţia îi reuneşte pe: Ovidiu Ghiniţă, Bogdan Costea, Zoltan Lovas, Andrei Elek, Ionel Bulbuc, Sorin Calotă, Dorina Darie-Peter, Mariana Tofan, Carmen Vlaga-Bogdan, Cecilia Lucanu-Donat, Roxana Sabău-Nica, Oltea Blaga, Angela Petrean-Varjasi, Carmen Butariu, Cosmin Blaga şi Oana Kun. Scenografia este semnată de Judit Dobre-Kothay, costumele sunt realizate de Carmencita Brojboiu, coregrafia şi mişcarea scenică îi aparţin Maurei Cosma, iar muzica lui Yves Chambelain.

Maia Morgenstern, Astă seară Lola Blau. Credit foto Oana Monica Nae

Celelalte spectacole care vor delecta publicul arădean în primul weekend de Festival sunt un musical în regia lui Korcsmáros György, Omul din La Mancha, producţie a Teatrului „Regina Maria” din Oradea, un spectacol de teatru dans marca Gigi Căciuleanu, Vivaldi şi anotimpurile, premieră a Teatrului Naţional Târgu-Mureş, şi o interpretare extraordinară a Maiei Morgenstern în spectacolul Teatrului Evreiesc de Stat Astă seară: Lola Blau, în regia lui Alexandru Dabija.

Organizatorii speră ca întrevederile de la Arad cu nume mari ale teatrului românesc – Ion Caramitru, Gigi Căciuleanu, Constantin Cojocaru, Alexandru Dabija, Dorina Lazăr, Maia Morgenstern, Şerban Pavlu, Victor Rebengiuc – să ofere un prilej de bucurie: bucuria genuină a dialogului, a întâlnirii cu ceilalţi şi cu poveştile lor. În numele TEATRULUI.

Vivaldi şi anotimpurile. Credit foto Bristena

Vă mai recomandăm: Trei gemeni veneţieni de Antonio Mattiuzz Collalto, Regia: Nona Ciobanu, Producător: Teatrul Mic Bucureşti, în 17 noiembrie, la ora 19.00, 20 de ani în Siberia – monolog dramatic după cartea ,,20 de ani in Siberia. Amintiri din viaţă” de Aniţa Nandriş – Cudla.

Adaptarea, scenografia şi regia: Sorin Misirianţu, Producător: Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti – Miercuri, 18 noiembrie, la ora 19.00, Raţa Sălbatică de Henrik Ibsen, Regia: Peter Kerek, Producător: Teatrul „L.S. Bulandra” Bucureşti – Miercuri, 18 noiembrie, la ora 20.00, Casanova după „Memoriile lui J. Casanova” de Seingalt, scrise de el însuşi, Regia: Dragoş Galgoţiu, Producător: Teatrul Odeon Bucureşti -Vineri, 20 noiembrie ora 19.00.

Omul din La Mancha. Credit foto Remus Toderici

Nu rataţi nici Vorbe, vorbe, vorbe… – recital excepţional susţinut de Ion Caramitru, invitat special: violoncelistul Adrian Naidin – Sâmbătă, 21 noiembrie ora 18.00 şi musicalul Opera cerşetorilor, după textul omonim al lui John Gay – spectacol în limba maghiară, supratitrat în limba română, Regia: Kokan Mladenović, Producător: Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara – în 21 noiembrie, ora 20.30.

Acesta e Ţăndărică la 70 de ani!

70 de ani de Ţăndărică: sute şi sute de spectacole, zeci de mii de reprezentaţii, milioane de spectatori, nenumărate premii…

Aflat în plin Festival Internaţional al Teatrului Contemporan de Animaţie ImPuls (7-18 noiembrie 2015), Teatrul Ţăndărică a organizat aseară, un spectacol cu invitaţi, ŢĂNDĂRICĂ 70 DE ANI, ce a celebrat istoria teatrului de păpuşi.

„Ţăndărică este un model de creaţie umană, este o stare de spirit, teatrul însuşi este o fiinţă vie. Are sentimente, iubiri, părăsiri, fericiri, nefericiri, crize… Te poate şoca sau te poate ajuta să asimilezi mai uşor valori fundamentale: adevăr, dreptate, libertate… Este un privilegiu să poţi fi creator al strategiilor şi programelor culturale, dar, în acelaşi timp, şi generatorul «bucuriilor pentru copii»”, a declarat Călin Mocanu, manager al Teatrului Ţăndărică.

Numeroase personalităţi din lumea artistică au făcut parte, de-a lungul istoriei, din echipa Teatrului Ţăndărică: Brânduşa Zaiţa Silvestru, Mariana Mihuţ, Alexandrina Halic, Miriam Răducanu, Felicia Filip, Cătălina Buzoianu, Doina Levintza, Victor Rebengiuc, Horaţiu Mălăele, Virgil Ogăşanu, Dan Puric, Florin Zamfirescu, Ion Caramitru, Mihai Gruia Sandu, Gigi Căciuleanu, Radu Gheorghe, Victor Ioan Frunză, Alexander Hausvater, Felix Alexa, Marius Ţeicu, Horia Moculescu, Mircea Florian, Nicu Alifantis ş.a.

În semn de preţuire pentru întreaga activitate dedicată teatrului, dar şi pentru priceperea cu care au asigurat bunul mers al teatrului, în cadrul evenimentului, în prezenţa profesioniştilor din domeniu, se vor acorda diplome de excelenţă şi de merit actualilor şi foştilor membri ai familiei Ţăndărică.

Acest eveniment unic are menirea de a celebra 70 de ani de istorie a teatrului, 70 de ani de când s-a constituit, în jurul primei secţii de marionete din România, Teatrul de Păpuşi Ţăndărică.

Actori, regizori şi scenografi care au colaborat de-a lungul timpului cu Teatrul Ţăndărică au înnobilat, prin prezenţa lor, acest eveniment aniversar.

Teatrul de Păpuşi şi Marionete Ţăndărică a fost fondat în anul 1945, iar prima sa secţie, cea de marionete, a fost condusă de actriţa Lucia Calomeri, ajutată de scenografii Elena Pătrăşcanu, Alexandru Brătăşanu, Lena Constante şi Ileana Popescu. În 1949, Margareta Niculescu (actualul preşedinte de onoare UNIMA), noul director al instituţiei, a pus bazele secţiei de păpuşi a teatrului. Înainte de 1989, s-au montat spectacole care au impus noi modalităţi de expresie în teatrul de animaţie: Umor pe sfori, Micul prinţ, Cartea cu Apollodor, Cele trei neveste ale lui Don Cristobal, Eu şi materia moartă, Cabaret-issimo, Peter Pan, Ninigra şi Aligru, Petrică şi lupul, Tyl Eulenspiegel, Petruşka, Don Quijote. Tot aici au fost găzduite patru ediţii (1958, 1960, 1965 şi 1998) ale Festivalului Internaţional al Teatrelor de Păpuşi şi Marionete.

În 1978, Teatrul Ţăndărică a câştigat Premiul Erasmus pentru contribuţia importantă la formarea profilului estetic al teatrului de păpuşi contemporan. A întreprins numeroase turnee, a participat la festivaluri pe aproape toate continentele, obţinând importante premii de creaţie şi interpretare.

În perioada 1986-1999, directorul teatrului a fost Michaela Tonitza-Iordache, sub a cărei conducere s-au jucat spectacole importante precum Visul unei nopţi de vară, Adunarea păsărilor, Furtuna, s-au montat pentru prima dată opere cu păpuşi: Cenuşăreasa şi Bastien şi Bastienne, Bărbierul din Sevilla – şi spectacole care au ţinut mult timp capul de afiş al teatrului: Motanul încălţat, Pinocchio, Harap Alb.

Din anul 2000, conducerea teatrului a fost încredinţată lui Călin Octavian Mocanu, care este şi Preşedinte UNIMA România şi ASSITEJ România. Teatrul şi-a consolidat o strategie repertorială la nivel de conţinut, un portofoliu de titluri din marea literatură clasică românească şi universală: Păcală, Capra cu trei iezi, Motanul încălţat, Baronul Münchausen, Cei trei purceluşi, Albă ca zăpada, Ali Baba şi cei 40 de hoţi, Cenuşăreasa, Frumoasa şi Bestia, Frumoasa din pădurea adormită, Tom Degeţel, Jack şi vrejul de fasole, Pinocchio etc. O altă coordonată a strategiei manageriale este susţinerea debuturilor artistice ale tinerilor creatori: actori, regizori, scenografi, compozitori, coregrafi.

În dorinţa de a atrage şi publicul adult a fost creat un studio experimental, Anima Studio, unde se joacă adaptări libere după opere din repertoriul clasic, precum Faust, Candid, Play Shakespeare, Galaxia Svejk, Golem.

Anual, Teatrul Ţăndărică organizează trei festivaluri: Festivalul Internaţional al Teatrului de Animaţie, ajuns la cea de a 11-a editie şi care, din 2015, se numeşte Festivalul Internaţional al Teatrului Contemporan de Animaţie ImPuls, apoi Festivalul Ţăndărică Altfel (o platformă-atelier pentru copii şi adolescenţi) şi Festivalul Teatru, stradă şi copil (un festival dedicat familiei), ajuns la cea de a 4-a ediţie. Organizează, în cadrul proiectului Ţăndărică, prietenul tău cel mai bun, câte două campanii caritabile anual (Împarte din suflet şi Dăruieşte zâmbete). Pe toată durata verii, activitatea teatrului se desfăşoară şi la Teatrul Itinerant Ţăndărică, amplasat în diferite cartiere ale Bucureştiului.

Teatrul are şi o stagiune permanentă la Grand Cinema and More – Mall Băneasa. Participă la festivaluri naţionale şi internaţionale de mare prestigiu. Are un muzeu itinerant, cu păpuşi atent alese din istoria de 70 de ani a teatrului, Călătoria lui Ţăndărică. Organizează seria de Conferinţe IDEEA (Inovaţie, Dezvoltare, Evoluţie şi Educaţie prin Artă).

Premieră cu “Cântăreaţa cheală”, la Teatrul ”Vasile Alecsandri”

Cântăreaţa cheală de Eugen Ionescu în regia lui Alexandru Nica

“Într-o epocă în care uniformizarea agresivă, spălarea pe creier, cinismul şi ideologizarea până la anihilarea individuală fac parte din normalitatea cotidiană, teatrul lui Ionescu îmi pare modul ideal de epurare a angoaselor pricinuite de acest context. În ciuda unei spectacologii autohtone impresionante (aş numi în primul rând aici celebra montare a lui Tompa Gábor la Teatrul Maghiar din Cluj-Napoca din prima parte a anilor ’90, care a avut şi şansa unei remarcabile recunoaşteri internaţionale), după ştiinţa mea nu a mai apărut de ceva vreme o Cântăreaţă cheală care să reevalueze raportul nostru actual cu absurdul. Nu ştiu care sunt cauzele exacte, dar îmi pot închipui că şi presiunea unui astfel de trecut spectacologic remarcabil trebuie să fi contat.

Avem în vedere o reaşezare a poveştii într-un context care e într-un alt fel de absurd decât a fost creat îndeobşte, adică mai puţin exhibit prin mijloace vădit teatrale. Dacă până de curând percepeam teatrul absurdului ca generând un sentiment fundamental copleşitor, ca pe un urlet de disperare în spatele râsului, mi-am dat seama că lucrurile nu stau neapărat aşa sau că nu e neapărat obligatoriu să fie prezentate în acest mod al absurdului, lucrurile pot fi pe de o parte mai lesne asimilate de publicul actual, iar pe de alta devin astfel chiar mai cutremurătoare. Când anormalul se insinuează discret, escamotat, în normalitate, confundându-se aproape, atunci şansele de expiere sunt şi mai mici. Ne-am propus deci să construim un spectacol ca un soi de «apocalipsă veselă», punând accentul mai degrabă pe ultimul cuvânt din sintagmă, nepierzând însă nicio clipă din vedere fiorul omniprezent al primului”, se destăinuie regizorul Radu-Alexandru Nica.

Cântăreaţa cheală reevaluează raportul nostru actual cu absurdul

Scenografia: Adrian Damian

Mişcarea scenică: Florin Fieroiu

Muzica originală: Vlaicu Golcea

Light design: Lucian Moga.

Cu: Emil Coşeru, Tatiana Ionesi, Horia Veriveş, Petronela Grigorescu, Ada Lupu, Dumitru Năstruşnicu.

Premiera spectacolului va avea loc sâmbătă 14 noiembrie, la ora 19.00.

Următoarele reprezentaţii sunt programate pe 15 şi 29 noiembrie.

“Ce vine după”, comedie, comedie satirică, parodie, comedie dramatic

Ce vine după, premieră pe scena Teatrului Naţional din Timişoara

Teatrul Naţional din Timişoara îşi invită publicul vineri, 13 noiembrie, de la ora 19.00, la Studio „Uţu Strugari” la o nouă premieră: Ce vine după de Mihai Ignat, un concept de Roberta Popa Ionescu.

Un autor preocupat intens de resorturile delicate şi, adesea, neaşteptate, care definesc relaţia de cuplu, Mihai Ignat revine la Teatrul Naţional din Timişoara cu un text nou, Ce vine după.

Piesa Ce vine după, cu Roberta Popa Ionescu şi Robert Copoţ

Actriţa Roberta Popa Ionescu încearcă să descifreze aceste resorturi alături de Robert Copoţ, partenerul ei de scenă, şi să afle ce vine după… iubire, căsnicie, dezamăgire, mânie, greşită înţelegere. Între râs şi sudalmă, între duioşie şi brutalitate, Ce vine după este (după cum îşi defineşte autorul însuşi creaţia teatrală în întregul ei) „comedie, comedie satirică, parodie, comedie dramatică, dramă, dar şi câţiva morţi – pentru ceaiul de la ora cinci şi pentru serile plictisitoare şi pentru scenele, cluburile şi toate undergroundurile cucerite şi viitoare”.

Premiera se joacă cu casa închisă, dar se mai pot obţine bilete la reprezentaţiile din 25 noiembrie, respectiv 5 decembrie.

“Eu. O casă de păpuşi”, un spectacol-emblemă

Eu. O casă de păpuşi, personaj ce precede femeia modernă

Câte dintre noi suntem Nora? Eu. O casă de păpuşi, spectacol-emblemă despre emanciparea femeii, în regia lui Carmen Lidia Vidu, încheie duminică, la ora 19:30, la Teatrul Odeon, Platforma Internaţională de Teatru, dedicată familiei contemporane.

Aflată anul acesta la cea de-a doua ediţie, Platforma Internaţională de Teatru Bucureşti transformă familia contemporană în subiect pentru spectacole de teatru, performance-uri, dezbateri şi prezentări ale unor proiecte artistice inovatoare, în perioada 12-15 noiembrie.

Povestea celebrei Nora, personaj ce precede femeia modernă a zilelor noastre, continuă să provoace la introspecţie, la descoperire şi vindecare, la peste 130 de ani de la premiera piesei de teatru cu puternic mesaj feminist, care a zguduit mentalitatea despre familia tradiţională la acea vreme.

Câţi dintre noi suntem păpuşi?

Câţi suntem marionete mânuite mai întâi de părinţii noştri, apoi de cei iubiţi sau de cei care ne fac, cumva, să depindem de ei?

Câţi dintre noi avem curajul să o luăm de la capăt?

Câte dintre noi suntem Nora?

Cât diferă şi cât se mai aseamănă familia contemporană cu cea de acum mai bine de un secol?

Câţi dintre noi suntem păpuşi

„Lumea mi-a spus că a plâns, că pleacă şocată de la spectacol, că este ca un pumn în stomac. Eu nu-mi dădeam seama. Acum îmi dau seama că are un discurs destul de puternic despre femeie şi despre faptul că, de multe ori, societatea ne impune nişte reguli şi noi nu mai gândim, începem să ne pierdem, să nu mai avem rădăcini şi tragem să muncim cât mai mult, să nu ne mai dăm timp de simţit, de gândit, pentru că, în momentul în care facem o scurtă pauză, singurătatea sau sentimente de depresie îşi pun accentul”, spune regizoarea Carmen Lidia Vidu despre acest spectacol.

El face parte din proiectul Surorile Heddei. Susţinerea femeilor artist din România şi Estul Europei, câştigător al Ibsen Scholarship 2014, fiind o coproducţie a Teatrului Odeon şi a Asociaţiei Române pentru Promovarea Artelor Spectacolului.

Scenariu & regie: Carmen Lidia Vidu

Nora: Aura Călăraşu, Soprana: Cătălina Antal

Scenografia: Constantin Ciubotaru

Muzica originală: Ovidiu Chihaia

Cu cărţile deschise: De la Caragiale la Şalom Alehem

De la Caragiale la Şalom Alehem, o incitantă dezbatere

Teatrul Evreiesc de Stat continuă şi în această stagiune seria evenimentelor Cu cărţile deschise, propunând un spectacol-lectură care va aduce în faţa publicului doi titani ai literaturii române şi idiş: I.L. Caragiale (1852-1912) şi Şalom Alehem (1859-1916).

Contemporani şi inspirându-se din viaţa zbuciumată a sfârşitului de secol XIX din estul Europei, cei doi autori au multe zone literare comune, fapt care îi individualizează cultural. Dramatizarea propusă, în lectura actorilor Teatrului Evreiesc de Stat, va pune în evidenţă tocmai aceste apropieri simbolice.

Tranziţia între cele două lumi literare este realizată prin călătoria cu trenul, mijloc de transport care a revoluţionat viaţa de zi cu zi din epocă, dar şi temă literară centrală pentru ambii autori: socializare, cunoaştere, salvare, fugă şi amuzament în acelaşi timp.

Spectacolul-lectură, în regia şi ilustraţia muzicală a lui Andrei Munteanu, pornind de la dramatizarea realizată de Edith Negulici, va fi prefaţat de o introducere în epocă şi spaţiu literar, susţinută de lector dr. Camelia Crăciun.

Din distribuţia spectacolului vor face parte Maia Morgenstern, Cornel Ciupercescu, Rudi Rosenfeld, Mihai Ciucă, Viorica Bantaş, Natalie Ester, Veaceslav Grosu, Arabela Neazi, Neculai Predica, Nicolae Călugăriţa, Mihai Prejban, Nicolae Botezatu şi Darius Daradici.

Evenimentul va avea loc vineri, 20 noiembrie, la ora 19.00, la Sala Dalles.

Sunteţi aşteptaţi într-o călătorie literară de excepţie!

“A fi sau a nu fi”, la Teatrul “Toma Caragiu”, în premieră

Ionuţ Burlan şi David Ioan Coman în A fi sau a nu fi

La Teatrul Polski din Varşovia, în 1939, Josef şi Maria Tura se pregătesc de o nouă premieră de succes, alături de întreaga trupă de actori. Odată cu invazia nazistă, teatrul este închis de cenzură, iar actorii trăiesc clipe de disperare încercând să supravieţuiască.

Dar, la un moment dat, apare un tânăr pilot de bombardier, seducător şi patriot, care le solicită sprijinul pentru a prinde un spion. Ce rol vor juca actorii în acest moment al existenţei lor?

Această savuroasă comedie neagră, de Nick Whitby, este un comentariu ingenios la adresa celui de al Doilea Război Mondial şi, totdodată, un inspirat tribut adus eternului optimism al lumii teatrului.

Cristi Popa şi Oxana Moravec în A fi sau a nu fi

Regia: Vlad Massaci

Scenografia: Ştefan Caragiu

Ilustraţia muzicală: Cristi Juncu

În distribuţie: Ioan Coman (Joseph Tura), Oxana Moravec (Maria Tura), Cristian Popa (Lt. Stanislav Sobinski), Mihai Coada (Dowasz), Otilia Pătraşcu (Anna), Ion Radu Burlan (Rowicz), Mihaela Popa (Eva Zagatewska), Ilie Galea (Grunberg), Bogdan Talaşman (Gruppenfuhrer Erhardt), Adrian Ancuţa (Walowski), Karl Baker (profesorul Silewski), David Ioan Coman (Grunberg cel tânăr), Alin Teglas (Sturmfuhrer Fleisher).

Spectacolul poate fi vizionat sâmbătă, 21 noiembrie, ora 18.30, la Sala Toma Caragiu din Ploieşti.