Proiectul USR care interzice instituțiilor publice să mai ceară copii după buletin a primit raport de admitere în Senat

Inițiativa a fost redactată de senatorul de Cluj Ciprian Rus, care ocupă și funcția de președinte al Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială din Senat. Scopul declarat al actului normativ este desființarea uneia dintre cele mai răspândite practici birocratice din agențiile publice, anume solicitarea de copii xerox sau scanate pentru documente emise chiar de către statul român.

Ciprian Rus a explicat de ce consideră actualul sistem complet ineficient:

„E absurd ca statul să ceară cetățeanului copia unui act pe care tot statul l-a emis. Dacă administrația are deja datele sau le poate verifica legal, nu trebuie să mai pună oamenii pe drumuri, la xerox, la scanat sau la încărcat documente pe platforme. Statul trebuie să verifice. Cetățeanul nu trebuie să mai carry hârtii aiurea”.

Obligații noi pentru funcționari și sancțiuni administrative

Conform textului adoptat, toate instituțiile publice, precum și entitățile private care prestează servicii publice în regim de putere publică, vor avea obligația legală de a verifica datele de identitate direct la sursă. Interogarea informațiilor privind identitatea, domiciliul sau reședința unei persoane se va face în mod securizat prin Registrul național de evidență a persoanelor, ori de câte ori aceste date sunt necesare pentru procesarea unei cereri administrative.

Noua lege interzice în mod explicit solicitarea, dar și păstrarea copiilor după buletin în procedurile curente. Pentru a asigura aplicarea normelor, inițiativa introduce sancțiuni clare pentru instituțiile și funcționarii care continuă să condiționeze oferirea de servicii publice de predarea acestor copii de documente.

În opinia inițiatorului, reforma vizează o transformare structurală a modului în care interacționează aparatul public cu populația:

„Această lege nu înseamnă doar mai puține copii după buletin. Înseamnă o schimbare de mentalitate în administrație. Nu cetățeanul trebuie să fie curierul statului între ghișee. Nu omul trebuie să demonstreze, cu hârtii, ceea ce statul poate verifica în propriile registre. Digitalizarea reală începe atunci când instituțiile își fac treaba fără să mute birocrația din dosarul cu șină în PDF”.

Modificarea legislației privind evidența persoanelor

În cadrul dezbaterilor din comisii, amendamentele admise au avut rolul de a clarifica textul juridic și de a alinia proiectul la standardele privind protecția datelor personale. Astfel, normele metodologice de verificare vor fi stabilite prin hotărâre de guvern, iar Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) va fi inclusă oficial în mecanismul de constatare și sancționare a eventualelor încălcări ale regulamentului.

CITEȘTE ȘI:

Unul din trei bucureșteni ar vrea să plece din Capitală

Inițiativa legislativă aduce modificări substanțiale la două acte normative fundamentale, respectiv OUG nr. 41/2016 privind simplificarea administrativă și OUG nr. 97/2005 privind evidența persoanelor. Obiectivul central este ca tranziția către digitalizare să nu însemne doar mutarea birocrației clasice din dosarul cu șină în fișiere electronice, ci o interconectare reală a bazelor de date.

Ciprian Rus s-a arătat optimist cu privire la parcursul parlamentar al proiectului:

„Le mulțumesc colegilor din comisii pentru susținerea acestei inițiative. Faptul că proiectul a primit raport de admitere arată că există un consens tot mai larg: statul trebuie să renunțe la reflexul de a cere cetățeanului documente și copii inutile. Următorul pas este votul în plenul Senatului”.

După obținerea avizelor favorabile din comisiile de specialitate, proiectul urmează să fie înscris pe ordinea de zi pentru dezbatere și vot final în plenul Senatului, prima cameră sesizată în acest caz, conform datelor transmise printr-un comunicat de presă de către formațiunea politică USR.