Protestul francezilor la urne

Un francez din trei a refuzat să aleagă duminică între Emmanuel Macron și Marine Le Pen, nivel record după 1969, având în vedere numărul mare de buletine de vot necompletate și nivelul ridicat al absenteismului, relatează AFP, citată de Agerpres. Potrivit rezultatelor Ministerului de Interne, comunicate duminică seara, care se refereau la peste 80% dintre […]

De cotidianul.ro - Autor
Protestul francezilor la urne

Un francez din trei a refuzat să aleagă duminică între Emmanuel Macron și Marine Le Pen, nivel record după 1969, având în vedere numărul mare de buletine de vot necompletate și nivelul ridicat al absenteismului, relatează AFP, citată de Agerpres. Potrivit rezultatelor Ministerului de Interne, comunicate duminică seara, care se refereau la peste 80% dintre […]

Un francez din trei a refuzat să aleagă duminică între Emmanuel Macron și Marine Le Pen, nivel record după 1969, având în vedere numărul mare de buletine de vot necompletate și nivelul ridicat al absenteismului, relatează AFP, citată de Agerpres.

Potrivit rezultatelor Ministerului de Interne, comunicate duminică seara, care se refereau la peste 80% dintre alegători, absenteismul a fost de 24,52 %, acest procent fiind mai ridicat decât în primul tur (22,63%) și totodată cel mai mare înregistrat după alegerile prezidențiale din 1969 (31,4 %).

În afară de nivelul ridicat de absenteism, ministerul a indicat un număr record de buletine de vot necompletate și nule, depuse de 12% dintre participanți (față de 6,4% în 1969, recordul precedent) sau 9 % din totalul alegătorilor înscriși pe listele electorale. Numărul lor atinsese pragul de doar 2% dintre cei înscriși în primul tur al scrutinului.

„Rezultă deci că un francez din trei a preferat să nu aleagă între cei doi candidați. Este într-adevăr mult pentru niște alegeri prezidențiale”, a declarat pentru AFP Anne Jadot, profesoară de științe Politice la Universitatea din Lorraine.

Este pentru prima oară după 1969 când rata de participare în al doilea tur al scrutinului este inferioară celei din primul tur.

„Prezența extremei drepte în turul al doilea nu a provocat supramobilizare în raport cu primul tur, contrar față de ceea ce s-a petrecut în 2002. Ea nu a avut efect de șoc pentru că prezența sa era așteptată”, subliniază Jadot.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.