Puşculiţa României sau portofelul PSD

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții propus de PSD lui Liviu Dragnea în programul de guvernare se dorește a fi construit după modelul mai multor state, precum Norvegia, Italia, Franța sau Polonia, dar construcția sa va fi ceva mai diferită, românească.

Norvegia și-a dezvoltat fondul pe seama banilor proveniți din petrol, bogăție pe care noi o avem, dar nu la dimensiunea resurselor din Marea Nordului. Fondul din Franța a fost alimentat cu active de la societățile considerate strategice și din fonduri publice.

În Italia, banii au venit de la principalul acționar al fondului, grupul CDP. Fondul de dezvoltare polonez se alimentează de la buget, însă acesta are în spate o grupare de mai multe instituții de stat, precum Agenția de Investiții Străine, Agenția de Dezvoltare Industrială, Banca de Dezvoltare etc.

Sursele

În România, PSD a gândit pentru următorii patru ani o schemă de alimentare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții din mai multe surse. Astfel: 25 de miliarde de lei din emiterea de obligațiuni, 10 miliarde de lei din dividendele de la companiile de stat profitabile sau de la participațiunile pe care statul le are la diverse societăți (gen Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz, Transelectrica, OMV Petrom etc.), 1 miliard de lei din valorificarea activelor neperformante și 25 de miliarde de lei din atragerea altor surse în proiectele investiționale.

Conform PSD, Fondul va fi deținut 100% de statul român, iar administrarea sa va fi făcută de către un Consiliu de Supraveghere din care să facă parte 9 membri selectați prin proceduri transparente și de un Comitet Director format din 5 membri selectați pe baza principiilor de bună guvernanță. Evaluarea activității Fondului se va face anual de către o „companie de audit cu reputație în domeniu“, conform PSD.

Bani puși la lucru

Ideea de bază a acestui fond, ca și cea a celorlalte din întreaga lume, este de punere la lucru a banilor strânși prin diverse modalități, pentru a genera și mai mulți bani. Potrivit programului PSD, scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună, cu alte fonduri de investiții sau investitori privați. Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în Sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde de euro.

Alte 3 miliarde de euro vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI împreună cu alte bănci internaționale, BEI, BERD și Banca Mondială, care și-au exprimat deja interesul în discuțiile pe care le-au avut, va construi în parteneriat public-privat autostrăzi pe care le va deține pentru o perioadă de 30 ani și care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilități pentru a le răscumpăra.

Proiectele principale asupra cărora finanțatorii și-au arătat interesul sunt acelea care se susțin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susțină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine. Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Pitești-Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanţate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munții între Transilvania și Moldova (Târgu Mureș – Iași), o a doua autostradă prin Sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia și Țara Românească (Timișoara – București), a treia, care să străbată munții de pe Valea Prahovei (Comarnic – Brașov) și o a patra care să unească Moldova cu Țara Românească (Iași – Bucureşti).

„Acest fond trebuie capitalizat. Sunt peste două sute de companii profitabile ale statului de la care se extrag dividende. Statul, prin ministerele lui, are aceste beneficii sub formă de dividende. În primă fază ele pot da minus la buget, dar pot fi investite direct în acest fond suveran de investiții. Peste ele se pot pune instrumente de finanțare de tipul obligațiunilor. Dacă ești inteligent și capabil, te capacitezi cu acești bani disponibili să îi plasezi strategic sau social în proiecte critice naționale“, a declarat pentru RFI profesorul de economie Adrian Mitroi.

Atracția norvegiană

Fondul Suveran cel mai atrăgător este cel norvegian. Pentru România nu este un model de construcție, pentru că poate fi alimentat doar din banii din petrol. Norvegia a creat fondul acum mai bine de 20 de ani, în ideea că atunci când rezervele de țiței ale țării se vor împuțina, acesta să susțină mai departe cheltuielile statului și bunăstarea națiunii. Sursele fondului sunt redevențele exploatărilor pentru zăcămintele petroliere din Marea Nordului.

Fondul Suveran de investiții al Norvegiei, denumit Fondul Global de Pensii Guvernamentale, deține în acest moment active în jur de 880 de miliarde de dolari, fiind cel mai mare din lume. În ultimii 20 de ani, randamentul fondului a fost de 3,4%. Veniturile din dividende, dobânzi la instrumentele cu venit fix și din plasamentele imobiliare sunt estimate a se ridica anul viitor la 207,50 miliarde coroane norvegiene, cu 71% mai mult decât suma preconizată a fi retrasă de guvern. Fondul are participaţii la aproximativ 9.000 de companii, din 78 de ţări, dar nu poate face investiţii în Norvegia. Toamna trecută s-a luat în calcul retragerea unor sume de bani din Fond pentru acoperirea deficitului bugetar de 8% din PIB. Suma vizată pentru retragere este de 121 miliarde de coroane norvegiene, adică 15 miliarde de dolari. Dificultățile au apărut odată cu scăderea, în urmă cu doi ani, a prețului petrolului pe piețele internaționale.

Fondul de investiții strategice din Franța

La finele lui 2008, Franța, condusă atunci de Nicolas Sarkozy, a creat Fondul de investiții strategice pentru a ajuta întreprinderile autohtone și pentru a finanța proiectele de dezvoltare.

Pentru început, au fost alocate 6 miliarde de euro de la buget, dar în 2011 suma a crescut la 20 de miliarde, prin adăugarea unor participații de la societățile considerate strategice, precum Air France, Renault sau Chantiers de l’Atlantique. FSI are un acord cu fondul suveran din Abu Dhabi, Mubadala Development Company PJSC, pentru investiții comune în companii franceze.

Obiectivele FSI sunt acelea de a sprijini IMM-urile promițătoare sau cele care au dificultăți în accesarea de fonduri, să asigure capitalul întreprinderilor strategice și să dezvolte sau să intervină pentru a ajuta temporar companiile cu potențial sau proiectele industriale inovatoare și îndrăznețe. Fondul investește în proiecte profitabile, deține pachete minoritare la companii mari, nu acționează niciodată singur, ci cu parteneri privați. Acționarii fondului sunt Caisse des Dépôts, cu 51%, și cetățenii francezi, cu 49%.

Proiectul Italian

În 2011, Guvernul de la Roma înființează Fondul Italian Strategic prin care Cassa Depositi e Prestiti își asumă participații în interes național semnificativ în sectoarele strategice ale economiei. Anul trecut, Fondul strategic este redenumit CDP Equity Spa. Noua entitate devine un investitor pe termen lung, care achiziționează pachete de acțiuni minoritare la întreprinderi de interes național, stabile economic și rentabile.

Capitalul propriu al CDP Equity Spa este de 4,4 miliarde de euro. Fondul investește în companii care au o cifră de afaceri anuală netă de cel puțin 300 milioane de euro și un număr de peste 250 de salariați. Dimensiunea poate fi redusă cu 20%, până la 240 de milioane de euro în venituri și 200 de angajați, în cazul societăților ale căror activități sunt relevante și care produc beneficii pentru sistemul economic intern. Fondul deține acțiuni la Ansaldo Energia, Metroweb Italia, Saipem SpA etc.

Varianta poloneză

Polonia a înființat anul trecut Fondul de Dezvoltare Polonez (Polski Fundusz Rozwoju). Scopul acestuia este de a asigura menținerea ratei actuale de creștere economică și de a investi în proiecte de infrastructură. Acest program se concentrează pe crearea de condiții de finanțare pe termen lung a unor proiecte din energie, dezvoltarea câmpurilor cu hidrocarburi, inclusiv cele cu gaze de șist, de transport, industrial, telecomunicații și proiecte locale. PFR a atras mai multe instituții ale statului, precum Agenția de Investiții Străine, Agenția de Dezvoltare Industrială, Banca de Dezvoltare etc.

Principalele fonduri suverane din lume
Government Pension Fund – Global (Norvegia) – 850 miliarde de dolari
China Investment Corporation (China) – 813 miliarde de dolari
Abu Dhabi Investment Authority (EAU) – 792 miliarde de dolari
SAMA Foreign Holdings (Arabia Saudită) – 598 miliarde de dolari
Kuwait Investment Authority (Kuwait) – 592 miliarde de dolari
SAFE Investment Company (Hong Kong) – 474 miliarde de dolari

Analiști economici despre Fondul Suveran
„Un Fond Suveran de Investiții Român poate susține sistemul financiar local care este și expus crizei din zona euro, fără a beneficia de facilitățile oferite de apartenența la uniunea monetară europeană. Dacă este creat din timp, acesta va fi un potențial stabilizator la nivel macroeconomic/soluție de urgență în situația expunerii la șocuri asimetrice. Nu în ultimul rând, un FSI va fi un important vehicul de absorție de finanțări europene“, a scris Aura Socol, pe Contributors.ro.

La rândul său, analistul Aurelian Dochia, citat de ziare.com, vorbește de diferențele dintre România și Norvegia. „Norvegienii au un fond care nu vrea să facă decât bani, nu dezvoltări. Funcționează ca un fond financiar, cu ținte de performanță pur financiare.

În schimb, la noi ideea e mai degrabă de a-l folosi pentru proiecte de dezvoltare națională“. El a subliniat că România nu poate finanța acest fond din veniturile obținute din petrol, așa cum este cazul țării nordice, mai mult, analistul Aurelian Dochia nu împărtășește optimismul liderilor PSD. El consideră că nu avem resurse din care să creăm un Fond suveran. „Ideea, oricât ar fi de frumoasă, nu mi se pare fezabilă din punctul de vedere al finanțării“, a opinat acesta. De asemenea, economistul este sceptic în privința atragerii mediului privat în acest mecanism. „Investitorii privați nu vor vrea să-și asume riscurile, care în România sunt destul de mari pe termen lung. Să ne gândim doar la stabilitatea legislativă: n-ar fi exclus ca Parlamentul să decidă să schimbe unele prevederi și să te trezești că proiectele pe care le-ai calculat să nu mai fie valabile“, explică Aurelian Dochia.

Ce facem cu banii?

„Depinde mult cum ar fi cheltuiți banii ăștia, dacă ar fi folosiți în proiecte viabile sau vor fi cheltuiți «româneste», adică așa cum au fost cheltuiți banii publici de-atâția ani. Dacă tragem o linie, vom vedea că au fost mulți bani irosiți, de-a lungul timpului“, a spus analistul.

Liviu Dragnea, preşedinte PSD, despre Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, 22 septembrie 2016:
„Planul nostru economic va crea locuri de muncă bine plătite în companii româneşti şi va aduce mai mulţi români în clasa mijlocie. Proiectele privind crearea unui Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii şi cel privind sprijinirea firmelor aflate la început, Start-up România, vor readuce la viaţă industria românească, vor dezvolta economia şi vor aduce beneficii în toate regiunile din România“.

Mihai Tudose, deputat PSD, fost ministru al Economiei:
„Spre deosebire de Fondul Proprietatea sau de alte fonduri de investiţii, FSDI este constituit cu scopul de a susţine şi de a dezvolta capitalul autohton reprezentat în principal de companiile deţinute de stat, care vor avea astfel resurse pentru retehnologizare şi capitalizare, urmând apoi să fie susţinute pe pieţele externe pentru a deveni campioni regionali în domeniile în care activează. Astfel, din veniturile obţinute, FSDI va capitaliza companiile deţinute în portofoliu şi le va sprijini pentru a putea accesa fondurile europene disponibile. Până în 2020, PIB va avea o creştere suplimentară de 20 miliarde lei. Tot până în 2020, la Bugetul de stat se va acoperi pierderea din neîncasarea dividendelor pentru acţiunile ce vor fi incluse în FSDI, iar, mai mult decât atât, la finalul perioadei se va înregistra o creştere suplimentară de 6 miliarde lei. Prin construcţia de noi fabrici şi prin celelalte măsuri prevăzute, până în 2020, activitatea FSDI va genera 42.000 de noi locuri de muncă, bine plătite, mai ales în zonele slab dezvoltate, cu şomaj ridicat şi salarii mici. La acestea se adaugă multe alte locuri de muncă generate pe orizontală de IMM-urile care vor deservi unităţile de producţie înfiinţate de FSDI“.

Ana Birchall, ministru delegat pentru Afaceri Europene, PSD:
„Programul de guvernare al Partidului Social Democrat are în centru obiectivul creşterii clasei de mijloc din România şi o dezvoltare sustenabilă care să fie bazată şi pe investiţii, nu doar pe consum.
De aceea, PSD a propus înfiinţarea Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), ce are drept obiective reindustrializarea României, finanţarea proiectelor strategice, diminuarea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni şi din interiorul regiunilor, dezvoltarea sectoarelor competitive şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene“.

Tit-Liviu Brăiloiu, senator PSD, 5 decembrie 2016:
„Vom constitui Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii prin care se vor investi: 3.5 miliarde în construcţia de spitale; 3 miliarde în autostrăzi; 0.2 miliarde în metalurgie; 0,6 în industria alimentară. De asemenea, 10.000 de întreprinzători vor beneficia anual de programul «România Start-upNation». 15.200.000 de lei vor fi alocați pentru demararea unei afaceri prin acest program“.

Cătălin Predoiu, prim-vicepreşedinte PNL:
„Noi am venit cu Fondul de Dezvoltare Rurală şi Bancă de Investiţii. Ei spun acum că e fond suveran. Deci tot programul PSD este un plagiat cap-coadă de la programul PNL, dar fără să aibă sustenabilitatea economică necesară“.

Costin Borc, fost vicepremier şi ministru tehnocrat al Economiei
„S-au auzit foarte multe vorbe despre un fond suveran. Ambele partide mari prezintă o idee de fond suveran care să strângă acțiunile la întreprinderile de stat. Eu, personal, cred că e foarte bine și cred că primul lucru în care se va câștiga dintr-un astfel de fond este că vom putea să profesionalizăm guvernanța în aceste întreprinderi“, a spus Borc.

4 autostrăzi se laudă PSD că va construi până în 2021 din Fondul Suveran

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4532 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.