„Quod Erat Demonstrandum”, în alb-negru, în premieră românească

Q.E.D., filmul scris şi regizat de Andrei Gruzsniczki, care se lansează pe ecrane azi, marchează o premieră în cinematografia românească de după 1989: este primul film realizat pe peliculă alb-negru de la Moromeţii încoace. Vivi Drăgan Vasile, director de imagine cu peste 40 de filme în portofoliu, semnează imaginea ambelor producţii, filmate la peste două decenii distanţă.

Un film captivant despre compromis, prietenie şi trădare, Q.E.D. îi are în distribuţie şi pe Virgil Ogăşanu, Tora Vasilescu, Dorian Boguţă, Marc Titieni, Paul Ipate, Lucian Ifrim, Medeea Marinescu, Alina Berzunţeanu şi Mihai Călin.

Drama cu accente de policier are ca punct de plecare decizia unui matematician de a publica o cercetare într-o revistă a unei universităţi americane, în 1984, fără acordul Partidului. Gestul său nu rămâne fără consecinţe. În rolurile centrale: Ofelia Popii şi Sorin Leoveanu, alături de Florin Piersic Jr. Filmul a fost proiectat în premieră la Festivalul Internaţional de Film de la Roma, anul trecut, iar de atunci s-a bucurat de o carieră internaţională.

Ofelia Popii şi Virgil Ogăşanu, fiică şi tată

Q.E.D. a obţinut Premiul Special al Juriului la Festivalul Internaţional de Film de la Roma şi a fost proiectat în numeroase festivaluri, la New Directors/ New Films (New York), Göteborg, Vilnius, Karlovy Vary sau TIFF.

Am avut plăcerea să pot vedea această peliculă în premieră, anul trecut, la Roma, unde a fost primită cu aplauze. La proiecţia de gală a participat şi juriul competiţiei, prezidat de regizorul american James Gray.

„Miza iniţială a filmului era o poveste despre un om care înota contra curentului. Am ajuns la un film despre iubire, trădare, alegeri personale. Cu un tip de povestire care trece de la un personaj la altul, glisând lent prin universurile a trei caractere aflate la o cumpănă a vieţii. În orice tip de societate există constrângeri. Ele generează compromisul. Pe care îl acceptăm sau nu. Trădarea, ca formă particulară a compromisului, nu ţine de o societate anume. Oricând, oriunde, omul vrea o viaţă mai bună pentru el şi familia sa. Dar cu ce preţ? Cariere, sentimente, libertăţi, totul e în joc… Faptul că povestea este plasată în comunism îmi doresc să fie perceput ca un lucru particular, nu definitoriu. Din acest particular putem afla adevăruri universale”, îmi mărturisea regizorul Andrei Gruzsniczki.

Ofelia Popii, într-un rol teribil de veridic

Andrei Gruzsnicki, autorul producţiei “Cealaltă Irina”, premiat în numeroase festivaluri internaţionale, elev al lui Lucian Pintilie, plasează acţiunea filmului la jumătatea anilor ’80, în timpul dictaturii lui Ceauşescu, cu cozile interminabile pentru alimente şi în staţiile de benzină, cu lumina care se stingea, cu străzile întunecoase şi cu sărăcia din casele românilor. Lucruri pe care mai toţi le-am uitat. Ceea ce n-am uitat, pentru că se continuă şi azi, este ascultarea telefoanelor, filajul practicat de securitate, dispreţul faţă de intelectuali. Lucruri greu de imaginat de publicul italian, care vorbea, la sfârşitul filmului, despre faptul că multe lucruri nu le-a înţeles.

Potrivit publicaţiei americane Variety, Q.E.D. este excelent filmat în alb-negru şi reuşeşte „o remarcabilă recreare a epocii”. Q.E.D. nu a fost convertit din color, ci a fost filmat direct pe peliculă ORWO alb-negru, mai costisitoare decât cea obişnuită, adusă special din Germania şi procesată la Budapesta, pentru că în România nu există laboratoare echipate pentru acest lucru. Pelicula alb-negru are o granulaţie deosebită şi un spectru special de redare a culorilor în griuri echivalente, diferit de un negativ color convertit în alb-negru.

Sorin Leoveanu în rolul matematicianului

„Pentru mine, ocazia de a mai face un film alb-negru, la 25 de ani după Moromeţii, a fost ca o reîntoarcere la iubirea dintâi…”, spune Vivi Drăgan Vasile. În 1987, imaginea filmului adaptat după romanul lui Marin Preda şi regizat de Stere Gulea i-a adus un premiu important din partea breslei. „Cred că subiectul şi epoca sunt potrivite pentru o astfel de tratare, în griuri şi nu în culoare. Curajul polemic al regizorului şi al producătorului acestui film, într-o perioadă în care agresivitatea cromatică a digitalului ne-a invadat, mi se pare demn de luat în seamă”, adaugă directorul de imagine.

Turnajul la Q.E.D. a avut loc în mai multe locuri din Bucureşti, în toamna lui 2012: lângă Ateneul Român, la Facultatea de Biologie, sediul Universităţii Politehnica de la Polizu, fostele Uzine Faur, Poligonul Dinamo sau zona Armenească. O parte consistentă din buget a fost alocată reconstituirii anilor ’80. Scenografia este semnată de Cristian Niculescu, iar costumele au fost create de Svetlana Mihăilescu. Un alt punct forte al filmului, scenografia a fost remarcată şi premiată la Festival of Central and Eastern Film din Wiesbaden – goEAST. Montajul îi aparţine Danei Bunescu.

Florin Piersic Jr. în rolul unui ofiţer de Securitate

Vivi Drăgan Vasile (67 de ani) este unul dintre cei mai prolifici directori de imagine din România şi unul dintre cei care au inspirat şi format operatori din noua generaţie. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1973, iar în portofoliul său se regăsesc titluri ca Năpasta (regia Alexa Visarion), Drumul oaselor (regia Doru Năstase), Secretul armei secrete (regia Alexandru Tatos), Patul conjugal (regia Mircea Daneliuc), Stare de fapt (Stere Gulea, premiul UCIN pentru imagine), Filantropica (regia Nae Caranfil), Occident şi Furia, debuturile în lungmetraj ale lui Cristian Mungiu, respectiv Radu Muntean, ambele premiate de UCIN pentru imagine. Din 1992 este producător şi director executiv al Fundaţiei Arte Vizuale. În 2003 a fost decorat cu Ordinul Serviciul credincios în rang de Cavaler.

De la Faust la Q.E.D. – Ofelia Popii, o revelaţie în filmul românesc

Ofelia Popii, una dintre revelațiile filmului şi teatrului

Doi dintre cei mai apreciaţi actori ai momentului în teatrul românesc, Ofelia Popii şi Sorin Leoveanu, se întâlnesc pentru prima dată într-o producţie – nu una de teatru, ci una de film: Q.E.D., în regia lui Andrei Gruzsniczki. În drama cu accente policier, Sorin Leoveanu este un matematician a cărui decizie de a trimite lucrări importante unei universităţi americane, fără aprobarea Partidului, duce la un şir de acţiuni ce îi implică pe Elena (Ofelia Popii), care aşteaptă un paşaport ca să poată pleca la soţul fugit în Franţa, şi Voican (Florin Piersic Jr.), un ofiţer pornit pe urmele celor doi. Roluri importante au şi Virgil Ogăşanu, tatăl Elenei, şi Dorian Boguţă, colegul matematicianului.

Publicaţia americană Variety a remarcat transformarea impresionantă a lui Florin Piersic Jr., dar şi jocul subtil şi puternic al celor doi: „Leoveanu şi Ofelia Popii sunt cunoscuţi mai degrabă din teatru decât din film, însă sunt actorii ideali pentru rol şi jocul lor nu are nici un pic de teatralitate”.

Regizorul Andrei Gruzsniczki

„Unul dintre marile merite ale filmului este acela că introduce o actriţă aproape fără experienţă în cinema. E posibil ca multe filme româneşti să o aibă în distribuţie, de acum înainte, pe Ofelia Popii, o actriţă de teatru care demonstrează că poate trece uşor de pe scenă pe platourile de filmare. Elena ei este o femeie puternică, frumoasă şi cu un spirit de luptătoare, dispusă să se bată pentru viitorul familiei ei”, scrie publicaţia Cineuropa.

Una dintre puţinele actriţe din România cu două premii UNITER în portofoliu – pentru rolul Mefisto din Faust, montat de Silviu Purcărete, şi one-woman show-ul Felii -, Ofelia Popii este la primul ei rol central într-un lungmetraj de cinema. A jucat în zeci de spectacole, sub direcţia unor regizori ca Andrei Şerban, Tompa Gabor, Silviu Purcărete, Alexander Hausvater, Radu Alexandru Nica sau Mihai Măniuţiu. În cinema a apărut în Rocker (Marian Crişan, 2013) şi Undeva la Palilula (în regia lui Silviu Purcărete, 2012).

„În 1984, când se petrece acţiunea, aveam 6 ani, eram mai mică decât fiul meu din film. Nu adunam pietre ca el, dar toamna îmi făceam provizii de castane pe pervaz, care dispăreau una câte una în timp ce înaintam în iarnă. Tatăl meu lucra la un centru de calcul, ca şi Elena din film, şi-mi amintesc şi-acum calculatorul acela imens”, povesteşte Ofelia.

La lansarea filmului, în premieră mondială la Roma, anul trecut

Angajat la Teatrul Naţional din Craiova din 1999, Sorin Leoveanu are în portofoliu peste 20 de spectacole şi trei premii UNITER pentru interpretare, cel mai recent câştigat în 2012, cu rolul Caligula din spectacolul lui Laszlo Bocsardi. A apărut în filmele: Undeva la Palilula, Sur la frontière (regia Bogdan Ştefan, 2007) şi Capul de zimbru (Lucian Pintilie, 2005).

Cât priveşte rolul de matematician, a fost „salvat” la partea practică de profesorul şi activistul Nicuşor Dan, fost olimpic la această materie: „N-am fost niciodată nici prieten, nici admirator al matematicii. Pur şi simplu nu am fost născut pentru asta! Luam maxim 5 sau 6 la şcoală. Şi e îngrozitor să trebuiască să reţii formule matematice, dar, din fericire, cinematografia îţi oferă destule soluţii pentru asta”, povesteşte Sorin Leoveanu, adăugând: „Q.E.D. vorbeşte despre prietenie, dragoste, sinceritate. Despre ce poate prietenia să dezvolte în timp, într-un sistem care oprimă astfel de relaţii”.

Ofelia Popii pe covorul roşu, la Roma

Dana Bunescu semnează montajul filmului. Cristian Niculescu este creatorul decorurilor, iar Svetlana Mihăilescu – creatoarea costumelor. De priza directă a sunetului s-a ocupat Constantin Fleancu, iar de mixaj, Florin Tăbăcaru. Designul de sunet îi aparţine lui Florian Ardelean, aflat la debut în lungmetraj. De machiaj şi coafuri s-au ocupat Miruna Panaitescu şi Dana Angelescu.

Filmul a avut un buget de circa 750.000 de euro, o parte consistentă a fost alocată reconstituirii anilor ’80.

O întrebare rămâne deschisă: de ce autorităţile de la noi nu sprijină mai mult cultura, deşi, de cele mai multe ori, datorită ei România se remarcă în lume. Cum poţi să faci un film cu o sumă atât de mică, atunci când la prezentarea producţiei Romeo şi Julieta, la Roma, producătoarea acestei pelicule, Nadia Swarovski, declara că a investit milioane de euro?