Administratorul judiciar Rominsolv SPRL a publicat raportul de evaluare a patrimoniului RADET. Concluzia este cutremurătoare. Valoarea de piaţă a întregului patrimoniu al societăţii la data evaluării este estimată la 308.767 mii lei. Dacă regia de termoficare ar fi vândută, valoarea ei este estimată la 159.694 mii lei. Această sumă ar acoperi puţin peste 4% din masa credală stabilită iniţial. Pe acest fond, primarul general Gabriela Firea spune că factura agentului termic este cu 30% mai mică față de cea de anul trecut.
Pierderile financiare ale regiei de termoficare din ultimii 10 ani au depășit cifra de afaceri a RADET și continuă să crească. Acestea sunt de ordinul sutelor de milioane de lei. În septembrie 2016, RADET a solicitat deschiderea procedurii de insolvență, dosar nr. 35232/2016, în care se arată că „datoria către ELCEN, principalul producător de energie termică, este de 3.600.000.000 lei“.
Pe data de 5 octombrie 2016, sentinţa de deschidere a procedurii a fost pronunţată de judecătorul sindic Vasile Fițigău de la Tribunalul Bucureşti. Potrivit supervizor.ro, tabelul preliminar al creanţelor a fost publicat de administratorul judiciar Rominsolv SPRL pe 9 ianuarie 2017. Documentul arată că masa credală acceptată din prima se ridică la 3,83 miliarde lei, dar totalul creanţelor invocate de creditori depăşeşte cifra de 5,3 miliarde lei. Deoarece există încă multe litigii juridice, nu avem nici până acum tabelul definitiv. Raportul de evaluare a patrimoniului RADET arată că valoarea de piaţă a întregului patrimoniu al societăţii la data evaluării este estimată la 308.767 mii lei, iar în ipoteza lichidării regiei, valoarea este estimată la 159.694 mii lei. Mai exact, dacă cineva ar vrea să cumpere RADET cu circa 160 milioane lei, suma ar acoperi puțin peste 4% din masa credală stabilită în tabelul preliminar inițial.
Majorarea tarifelor, unica soluție
În data de 27.03.2017, RADET Bucureşti a depus la Autoritatea de Reglementare (ANRE) o solicitare de ajustare a tarifelor şi preţurilor de producere practicate. În urma solicitării ANRE, regia a depus la Primăria Capitalei o solicitare de emitere a unui aviz de principiu pentru noile tarife şi preţuri propuse. În urma aprobării prin decizii ANRE a unor noi preţuri pentru energia termică produsă în cogenerare, pentru toţi furnizorii începând cu data de 1.07.2017, RADET a recalculat tarifele solicitate anterior, pe baza noilor preţuri, se spune în raport. În şedinta CGMB din data de 30.08.2017, s-a aprobat hotărârea privind acordarea avizului de principiu, hotărâre care nu a fost publicată până la acest moment pe site-ul Primăriei Capitalei.
Evoluția insolvenței
Ultimul raport de activitate, care analizează evoluția activității regiei până la sfârșitul lunii iulie 2017, arată că RADET generează în continuare pierderi și datorii. Asta înseamnă că administratorul special Răzvan Nițu, numit la conducerea regiei de primarul general Gabriela Firea, nu a avut nicio contribuție de substanță în reorganizarea RADET.
Pierderile din primele 6 luni din acest an sunt de peste 109 milioane lei, la o cifră de afaceri de 627.617.228,10 lei. Datoriile acumulate în perioada de insolvenţă (5 octombrie 2016 – 31 iulie 2017) au depășit 142 milioane lei. În raportul administratorului judiciar se precizează că „din totalul de 142 milioane lei, 132 milioane lei sunt datorii în termenul contractual de plată, respectiv nescadente“. De aici reiese că datorii de 10 milioane lei ori au depășit scadența, ori au fost achitate cu banii din casă sau din conturi de 73,63 milioane lei, sumă înregistrată la sfârșitul lunii iunie 2017.
Bucureștenii, cei mai mari restanțieri
Raportul administratorului judiciar arată că, la 31 iulie 2017, regia avea de recuperat 81,96 milioane lei, din care: 46 milioane lei de la populaţie, 32,22 milioane lei de la agenţi nebugetari şi 5,73 milioane lei de la instituţii. 58% din aceste sume, mai exact, 47,59 milioane lei, sunt datorii mai vechi de 3 ani. Şi la acest capitol populaţia este în frunte, cu 25,66 milioane lei, iar clienţii nebugetari, cu datorii de 21,87 milioane lei. În perioada scursă de la intrarea în insolvenţă, RADET a avut încasări de peste 1,3 miliarde lei, din care 631.739.896 lei, 47,95% din total, au fost subvenţii. Următorul termen de judecată în dosarul de insolvenţă nr. 35232/3/2016 al debitorului RADET este 6 decembrie 2017.
Importanța RADET
RADET Bucureşti furnizează energie termică pentru circa 565.000 de apartamente, reprezentând peste 8.200 de blocuri şi imobile și circa 1,2 milioane de locuitori. Alte 5.000 de instituţii, printre care obiective sociale şi agenţi economici, sunt alimentate cu agent termic de RADET. Regia furnizează energie termică pentru 72% din necesarul de energie termică al Capitalei, iar 95% din consumatori sunt de tip casnic, restul fiind instituţii publice şi agenţi economici.
Evoluția datoriilor istorice
Profitul RADET a înregistrat valori negative în perioada 2002-2004, când s-a investit masiv în contorizarea blocurilor. În aceeași perioadă valoarea datoriilor era de circa 600 milioane lei în fiecare an. În 2005 și 2006, profitul a avut valori pozitive, dar datoriile regiei au crescut. În 2007 datoriile au depășit pentru prima dată un miliard de lei. Un alt prag psihologic al datoriilor RADET s-a înregistrat în 2010, când s-a depășit suma de 2 miliarde lei. Între 2012 şi 2015 datoriile regiei depășeau 3 miliarde lei, iar în 2016 au fost de peste 4 miliarde.
Datoriile RADET din ultimul an
Obligaţii bugetare 3.268.101,08 lei
Furnizori 137.342.126,68 lei
Alte datorii 1.968.481,34 lei
Situație critică
„La RADET situația este critică și poate deveni, în orice moment, tragică. Deși intrarea în insolvență a fost prezentată ca soluția universală, iată că RADET acumulează pierderi în continuare. Datoriile în perioada de insolvență (când nu s-au mai calculat penalități la datoriile vechi) sunt de peste 142 milioane lei. Este de remarcat că anul acesta investițiile în modernizarea rețelei au fost tăiate drastic. Ultima dată în luna septembrie, Consiliul General, la propunerea primarului general, a tăiat aproape 69 milioane lei de la continuarea lucrărilor de modernizare a rețelelor. Doar 50 km de rețea au fost schimbați în 2017. Încă de la declanșarea insolvenței, cu un profit reglementat de 5% din cifra de afaceri, profit pe care oricum nu îl realizează, RADET nu va putea plăti niciodată sumele care constituie masa credală (peste 3,83 miliarde lei). Cred că de la început strategia primarului general a fost să ducă RADET în faliment și să mute activitatea pe nou-înființata Companie Municipală Energetică“, afirmă Cătălin Deaconescu, consilier general PNL.
443 de angajați plecați
În primele 10 luni de la intrarea în insolvență, 443 de persoane au plecat din RADET, fie prin pensionare, fie prin disponibilizări punctuale. De la 3.498 de salariați, în iulie 2017 numărul angajaților a ajuns la 3.055. Efortul financiar a fost de 21.224.485 lei. Suma reprezintă totalul fondurilor aferente salariaţilor care au semnat acordul nr. 31039/25.04.2017 privind încetarea contractelor individuale de muncă prin acordul părţilor (plecări voluntare), prin care au încetat la data de 29.05.2017 contractele individuale de muncă pentru 370 de salariaţi. Cifrele arată că în perioada 2001-2003 numărul angajaților RADET depășea 6.000 de oameni, iar între 2005-2011 erau peste 4.000 de salariați. Din 2012 până în 2016, numărul angajaților a scăzut de la 3.782 la 3.437 de persoane.
					
                      
                      
                      
                      
                      
                      
					
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
Doua chestiuni.
1. Datoriile au fost facute din pix, asa cum plastic se exprimau edilii, fosti si actuali. Concret, ANRE a aprobat o modalitate extrem de dubioasa de plata a facturilor, in sensul in care ordinea de plata a oricaror sume se va face in ordine: datorii, cele mai vechi primele, apoi spre cele mai recente, iar in ultimul rand factura curenta. Astfel e clar ca datoriile vor creste intotdeauna, deoarece mereu va ramane o suma neplatita din factura curenta care va genera penalitati, care, la randul lor, vor genera alte penalitati, etc…
Ca o curiozitate, RADET trebuie sa-si plateasca facturile in vreo 15 zile, in timp ce acelasi RADET incaseaza banii de la consumatori in vreo 45. Diferenta se transforma in penalitati de intarziere.
2. Milioanele de euro la care spera Primaria sunt din fonduri europene, care nu pot fi accesate decat de societati comerciale. De aici si graba de a transforma Regiile actuale in aceste societati. Valabil atat la RADET, cat si la RATB sau alte regii. Doar ca un baiat destept s-a prins ca nu poate sifona prea usor acele fonduri, deci ideea cu societatile e abandonata undeva in fundal.