Anularea alegerilor de anul trecut nu are ”suficientă claritate”, a declarat directorul executiv al Association for Technology and Internet – ApTI Romania, Bogdan Manolea, joi, cu ocazia lansării raportului ”Starea democrației în 2024 și puțin din 2025”, realizat de Coaliția ”ONG-uri pentru Cetățean”.
”Nu cred că încă avem, în momentul ăsta, suficientă claritate asupra a ceea ce s-a întâmplat și aici mă refer la cel puțin trei chesiuni: ce au făcut platformele efectiv (…), nu avem vreun raport al vreunei autorități din România, un raport public de acțiuni (….) și ce s-a întâmplat faptic”, a afirmat el.
În acest sens, a menționat că urmărirea penală nu este publică iar raportul de transparență al TikTok legat de alegerile prezidențiale anulate în România este ”cel mai detaliat”.
Acesta a făcut apel la înțelegerea rolului fiecărei instituții și la coordonarea acestora.
Totodată, Manolea s-a referit și la Digital Services Act (DSA) al Uniunii Europene.
”Înainte de reglementare, România nu avea niciun mecanism prin care să discute sau să tragă la răspundere marile platforme unde se petrece 90% din comunicarea online”, a detaliat el.
În ceea ce privește dezinformarea, a făcut apel la autorități să înțeleagă ”libertatea de exprimare și unde sunt limitele”.
”Mie îmi este teamă când aud că o să fie atâtea autorități care să dea jos conținut, pentru că am văzut că sunt situații în care autoritățile sunt foarte atente la propriile probleme (…). A decide în cazuri punctuale ne duce într-o parte în care nu rezolvăm problema, ci doar stârnești nemulțumirea în societate”, a mai spus Manolea.
La rândul său, directorul executiv al ANCOM, Călin Zvancea-Cozan, a subliniat că Regulamentul DSA nu se referă la conținut ilegal, ci la responsabilitatea platformelor și la implementarea unor măsuri menite să protejeze mediul online, conținutul ilegal fiind definit de legislația națională.
În această privință, a subliniat că ”DSA nu va fi un panaceu”, iar eliminarea informației online nu este o soluție.
”Pentru combaterea dezinformării va trebui să dezvoltăm niște anticorpi în fiecare dintre noi, pentru ca atunci când vedem o informație să ne punem întrebări dacă informația este reală și cum facem să verificăm acest lucru. Chestiunea aceasta nu se face peste noapte, se face prin educare”, a evidențiat directorul executiv al ANCOM.
Totodată, a apreciat că multe autorități trebuie ”să își facă un update” la practicile, politicile, la procedurile operaționale și chiar la legislație.
Mai mult, a pledat pentru o mai mare integrare a DSA în legislație.
”DSA vine și spune că regulamentul nu aduce atingere procedurilor penale sau procedurilor de cercetare. Totodată, mecanismul DSA trebuie integrat cumva în mod organic în cadrul Codului de procedură penală”, a spus el.
Călin Zvancea-Cozan a susținut raportările voluntare din societatea civilă către marile platforme privind eventuale dezinformări, pentru a evita crearea unui ”Minister al Adevărului”.
”Chestiunea asta pe noi ne-a ținut pe loc, într-o umbră, 50 de ani și nu vrem să ajungem acolo”, a arătat el.
Potrivit raportului, 2024 ”a fost un an prost pentru democrație”.
”A debutat (anul trecut – n.r.) în România sub auspiciile unui ‘super-an electoral’, o raritate în sistemul electoral național, unde toate cele patru tipuri de scrutin – locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale – urmau să se suprapună, eveniment ce are loc o dată la 20 de ani. Entuziasmul inițial, alimentat de speranța unei revigorări democratice și a unei dezbateri publice substanțiale, s-a erodat treptat, culminând cu ceea ce poate fi considerată cea mai mare traumă a democrației din ultimii 30 de ani: anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională. Acest eveniment șocant a marcat finalul unui an tumultuos, caracterizat prin intervenții legislative controversate, o degradare a discursului politic și o presiune crescândă asupra vocilor critice și a drepturilor fundamentale”, detaliază autorii documentului.
Capitolele abordate în raport analizează: ”Anul electoral 2024: de la entuziasm la trauma democrației”, ”Abuzuri și marginalizarea vocilor critice”, ”Participare și transparență”, ”Drepturi Digitale”, ”Focus 2024: drepturile femeilor, drepturile comunității LGBTQ+”.
Raportul poate fi consultat online, pe www.stareademocratiei.ro.
Cică raportările voluntare(voluntare ca la ocraineeni, daaaa, cu arma-n ceafă(spate)) către marile platforme (sic!)au iz de scURSULA și de pianist expirat? Hai, băăăă, om fi noi fraieri, mai pun unii botul la vrăjeală! Dar s-o înghiți p-asta? E deja de radical de mucifer la pătrat, logaritm exponențial, derivata scu lii ! Hai sic și anume TIRRRRR !