Să te pronunți cu evaluări personale asupra miezului actualității nu-i este la îndemână oricui. Destui dintre cei care încearcă au o cultură sumară, ating în trecere faptele și ajung doar la propaganda curentă. Unii vorbesc vrute și nevrute, dar nu iscălesc ceea ce debitează, pesemne ca, la nevoie, să poată vorbi și invers.
Într-o asemenea atmosferă, să-ți spui opinia onest, cu probe, a devenit inconfortabil. Repede sar trepădușii vechilor și noilor ideologii, cu pieptul bombat de suficiență și clișeele lor, „illiberal”, „antieuropean”, „proasiatic”, nici măcar pentru ei clarificate. Prejudecata „sfârșitului istoriei” cu actori și în ierarhii de acum, o iau ca pricepere.
Examinarea realităților și profilarea schimbării devine însă un test major pentru cine se respectă, indiferent de pregătire și afiliere. Mulți încearcă să se sustragă testului, aservindu-se celor care par mai tari în confruntările vremii și luând în brațe o „corectitudine politică” care amintește de anii cincizeci. Doar culoarea „corectitudinii” s-a schimbat.
Este adevărat că reflecția de calitate presupune azi multe, ca urmare a neobișnuitei complicări a situației din lume. În definitiv, după pandemie, uitată ca la comandă, oamenii s-au trezit în război. Deviza cooperării între națiuni și a înaintării în democratizări – cu care oamenii s-au obișnuit după Shanghai 1972, apoi după Geneva 1985 – a fost înlocuită un deceniu mai târziu cu trecerea la confruntare. Ținut sub control decenii la rând, pericolul nuclear a revenit și este în clipa de față iminent. Pe fondul expansiunii inteligenței artificiale, cu siguranță una dintre realizările de cotitură ale omenirii, se conturează primejdia ca o apăsare eronată pe buton să arunce totul în neant. Pare că, odată cu trecerea anilor, dezechilibrele ecologice se agravează. Devenit ideologie, sectarismul, acutizează crizele – în mod direct, pe cea energetică. Lipsa tratatelor de după Al Doilea Război Mondial și „războiul rece” convertesc mult invocatul drept internațional în articol de propagandă. Mass media, organizate mai nou ca forță de disciplinare, distorsionează acum faptele.
Cel mai profilat filosof al epocii, Jürgen Habermas, semnala cu decenii în urmă că „lumea a devenit cinică”. Peter Sloterdijk a surprins strălucit formarea „rațiunii cinice” – doar că cinismul s-a răspândit între timp în instituții și mentalități și induce comportamente pe scară fără precedent. Opinia rezultată din reflecții în respectul faptelor și cu mintea proprie abia mai pâlpâie printre interese meschine.
Noutatea situației a fost captată recent, impresionant, în noua carte a lui Marian Nazat, România, la răspântie (Rao, București, 2024, 614 p.), o cultivată și incitantă culegere de articole din 2021 încoace, organizate sistematic și având în centru semnificarea războiului din Ucraina. Bine introdus în drept, istorie, literatură, cunoscutul jurist urmărește ca printr-o „frescă a României recente” (p. 21) să înțeleagă ceea ce se petrece cu românii și în jurul țării. În peisajul cugetării de azi, el articulează o abordare proprie, riguros argumentată, cu privire la viața României și a lumii acestor ani.
Impecabil scrisă și încadrată în repere universale, cartea lui Marian Nazat, este acum, la noi, cea mai profesionalizată și mai vizionară reflecție a unui jurnalist asupra actualității ca întreg. Concurentă cu noua literatură a genului (un exemplu fiind, tot de dată recentă, Robert Menasse, Die Welt von morgen. Ein souveränes demokratisches Europa – und seine Feinde, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 2024), sub orice aspect – de la deschiderea spre interogații noi, la răspunsuri proaspete.
Răspântia din cartea România, la răspântie – în înțelesul de loc din care se desprind drumuri diferite – este mai mult decât metaforă. Este diagnostic fecund. În definitiv, pentru români, funcționarea și orientarea actuală a statului, care nu izbutește o democratizare curată, la lumina zilei, ba chiar desfigurează democrația, sunt sursa dificultăților vieții lor și, deci, de pus în discuție.
Din capul locului, este excelentă în cartea lui Marian Nazat fructificarea unei informații istorice, literare și juridice largi pentru a lumina ceea ce este în fața ochilor. Înțelegerea sa de sine este exemplară: „În ambuscadele mediatice iscate de taberele pro și antiruse, destui și-au pierdut capul, victime ale minciunilor cu iz oficial. Amenințat să fiu și eu prins în cursa acestor diversiuni ordinare, am căutat să pipăi adevărul prin mijlocirea cărților de altădată și să mă plasez între aprigii combatanți” (p. 357). Caracteristic, Marian Nazat se pronunță după cântărirea diverselor versiuni asupra evenimentelor – în orice caz, a celor direct implicate – și proiectează asupra chestiunilor învățături cât mai sigure ale istoriei.
Între național și istoric universal, Marian Nazat găsește o relație strânsă. O descompunere a normalității internaționale la care asistăm și o degradare lăuntrică țării înaintează în timp, prima împrumutându-i trăsături celeilalte, fără ca degradarea internă să poată fi pusă doar pe seama a ceea ce se petrece în lumea largă.
Situația istorică în care s-a intrat este asumată cu acuratețe de Marian Nazat sub ambele aspecte. Evaluarea după care românii sunt asemenea unor ființe „nimerite sub copitele elefanților gata să te lovească cu trompele” (p. 16) organizează abordarea situației interne. Evaluarea este sprijinită pe date numeroase, luate din observarea comportamentelor politice și ale intelectualilor și din reflecții asupra lor. Inclusiv din reflecții conținute în memoriile unor ambasadori americani ai anilor interbelici, în post la București (p. 17). Precum aceasta: „mentalitatea românilor a fost modelată de secole de oprimare. Conducătorii lor, cel mai adesea, au o perspectivă de preot sau de jurist de țară” (W. S. Culbertson, A. M. Owsey, Pagini de jurnal, 2018). Situația este și acum în acest punct!
Dincoace însă de orice istorie, „emascularea” întinsă a politicii României, din ultimele două decenii, nu poate să nu pună pe gânduri. Mai cu seamă în condițiile în care supraputerile erei postbelice, în urma victoriei în cel de Al Doilea Război Mondial, după ce și-au împărțit sferele de influență, iar în anii optzeci au ajuns la înțelegerile de cooperare Reagan-Gorbaciov, și-au schimbat abordarea și au trecut, după 1991, la confruntare. De o parte, Bill Clinton semnala reemergența mentalității „cine nu e cu noi este împotriva noastră” (Bill Clinton, James Patterson, În lipsa președintelui, 2018, p. 12), iar, de cealaltă parte, Vladimir Putin motiva operațiunea din Ucraina amintind acțiunea americană în Iugoslavia (p. 356). În acest fel, s-a ajuns la cadrul tensionat la extrem al relațiilor internaționale de astăzi.
Marian Nazat mărturisește că trăiește intens situația ca fiind una de expansiune a fricii – „adâncă, contagioasă, compactă….. Speranța tremură și ea de frică, motiv îndreptățit ca să alungăm indiferența, nepăsarea. Cum? Scriind, găsesc pe loc un răspuns. Răspunsul meu. Dar posibilitățile sunt nelimitate, important este ca ele să fie neviolente” (p. 356). Autorul cărții România, la răspântie este motivat profund: nu este soluție la dificultățile ce se trăiesc decât dacă cetățenii se exprimă, opinia integră fiind superioară oricărei alte atitudini.
Marian Nazat angajează explicit o privire cuprinzătoare asupra istoriei românilor, valorificând reflecțiile unor martori ai istoriei de o sensibilitate aparte. Este vorba, înainte de toate, de prima femeie înalt calificată în filosofie din cultura română, Alice Voinescu, al cărei amplu Jurnal (1997) este luat ca referință, îndeosebi pe linia nemulțumirilor privind abținerea marilor puteri față de Ungaria anului 1956 și de ceea ce s-a petrecut în Europa Răsăriteană după Ialta. Sunt aduse în față convingerile la care a ajuns autoarea, relative la situația internă (de pildă: „Discursurile, laudele, condamnarea în bloc a trecutului. Nimic schimbat în această țară!”) și impresiile ei (de exemplu, că pe exponenții marilor puteri „nici nu-i mai interesăm ca material uman de convertit. Ne disprețuiesc din pricina oamenilor cu care lucrează: ariviști, profitori și fricoși”). Este vorba apoi de Annie Bentoiu (Timpul ce ni s-a dat. Memorii 1944-1959, 2000, 2006), care a scris despre înțelegerile marilor puteri pe seama celor mici.
Optica aceasta pleacă la Marian Nazat de la o privire asupra istoriei care are adepți în creștere în Europa și în afara ei, potrivit căreia presiunea istoriei în ultimul secol a fost să se treacă de la un stăpân la altul. România rămâne, oricum, un exemplu (p. 9). Marian Nazat îl completează în acest punct pe notoriul reprezentant al „realismului politic”, Graham Alison (Capcana lui Tucidide, 2015). Desigur, „comunismul a fost o înșelătorie”, scrie el, „numai că, analizând comparativ, înșelătoria cu pricina e mai puțin perversă decât sora ei geamănă, care a procreat capitalismul. Căci prima a nivelat societatea, prin ridicarea din noroi a majorității populației paupere, pe când a doua a prăsit o minoritate putred, nesimțit de bogată pe spinarea turmei disperate și manipulate ordinar” (p. 290). Invocând-o din nou pe Alice Voinescu, cu remarca „propaganda a sugrumat adevărul și se substituie informației cinstite. E o deformare catastrofală a conștiinței universale” (p. 51), Marian Nazat vede o repetare nefastă a istoriei postbelice din Europa răsăriteană în condițiile de astăzi, cu actori schimbați. El găsește continuități ale procedurilor de la Stalin, la Joe Biden (pp. 144; 241; 539; 580), cu efecte sesizabile. De pildă, o „distrugere” economică a Germaniei și a Europei (p. 192-193), un „crepuscul global” (p. 145-146), cu trecerea conducerii lumii în mâinile amestecului de servicii secrete și mari companii (p. 508), în fața cărora omul simplu este strivit. „Am devenit toți pacienții unui spital planetar, unde ne tratăm de fricile induse programatic” (p. 76) – este constatarea cuprinzătoare.
Războiul din Ucraina este privit de Marian Nazat conform faptelor. Precum în analiza principalilor contemporaneiști americani, germani și francezi, și la el „calul ucrainian” (p. 456) a început cu lovitura de stat de la Kiev și a fost crescut de grupul Zelenski (p. 608). Marian Nazat se opune și el franc războiului, menționând că „prin regiunea răscolită de blindatele muscalilor s-au aciuat, chipurile să-i ajute pe ucraineni, iscoade și binevoitori ai diverselor saloane euro-atlantice. Pogorâți în mijlocul carnagiului ruso-rus, soli înșelători ai păcii instigă de fapt la continuarea conflictului. Nimic nu le tulbură conștiința surpată de atâtea netrebnicii, nici nu le pasă de victimele cu duiumul abandonate pe un câmp de luptă ce nu duce nicăieri” (p. 111). Marian Nazat amintește „măcelul fratricid ruso-ucrainian”, cu „incizia prin numeroase familii” compuse din apartenenți ai celor două etnii (p. 599), și înclină justificat spre ceea ce, nu altcineva decât Helmut Schmidt recomanda cu rigoarea omului de stat responsabil: să nu ne amestecăm în peste un mileniu și jumătate de istorie și cultură comună ruso-ucraineană.
Așa cum și-a propus, Marian Nazat se concentrează asupra politicii din România. Și aici, el valorifică fapte bine stabilite din viața României și memorii ale ambasadorilor americani la București. Evaluările sale – stârnite firesc de falsa „luptă cu corupția” și de la fel de falsele „reforme de modernizare”, din care s-au revendicat regimurile României în ultimii douăzeci de ani – sunt argumentate și energice: „Rând pe rând, din vremea năpastei numite Băsescu îndeosebi, politicienii neaoși s-au îngrămădit la porțile bruxelleze, aidoma celor mai dezgustătoare slugi, ca să-și pârască dușmanii de crez din bătătura natală….Europa lua cunoștință astfel de stricăciunea de caracter a neamului de la Gurile Dunării, învățat de secole că sabia nu taie niciodată capul plecat” (p. 33). Nu numai că, în interiorul țării, românii erau loviți sub cei care au pus mâna pe conducerea lor, dar erau prezentați Europei ca defazați și neglijabili.
Cu privire la tot mai discutatele memorii ale ambasadorului Alfred Moses (Jurnal de București, 2019), oarecum mirat de comportamentul autorităților române de la începutul anilor nouăzeci, Marian Nazat notează: „Obiectivele economice strategice au dispărut subit, hărțile cu bogățiile solului și subsolului, altădată ascunse strașnic de ochii agenților de aiurea, au intrat grabnic și iremediabil în mapele investitorilor de dincolo, divulgarea spionilor s-a realizat cu tam-tam în zori post-decembriști, așa că îmi pare firesc ca SRI și SIE să se ocupe de…justiție, economie, afaceri, politică, finanțe, presă, sport, cancanuri și cultură. Jocuri și diversiuni pe mize interne costelive și fără valoare de export” (p. 47). Cu constatarea mai generală: „Mda, Serviciile Secrete la tot pasul, ori încotro ți-ai arunca privirea, pretutindeni! Ubicuitatea lor e demoralizantă și definește criza actuală a României” (p. 256). Iar odată cu Johannis, dar și cu cei care acum vor să-i succeadă, „ne-am pecetluit soarta de pribegi și de lachei” (p. 117). Marian Nazat nu ezită să remarce că „trădarea lui Johannis față de toți românii care i-au acordat încredere …este insuportabilă pentru oricine are o minimă demnitate și stimă de sine, pentru oricine prețuiește democrația” (p. 63-64). Cu indivizi „de cârpă”, aduși la decizii, „România post-decembristă a eșuat” (p. 57), iar acum vin pe scenă, din aceleași surse, „euromăscăricii”. O țară nu poate fi lovită mai rău decât prin aducerea la conducerea ei a diletanților, preocupați de căpătuială, care, pe deasupra, o și disprețuiesc.
Diagnosticul dat de Marian Nazat situației din România are două componente. Prima – „România este colonie” (p.58): „culmea, în deceniile turbate ale capitalismului sălbatic post-decembrist ne-am obișnuit într-atât cu noua formă de iobăgie încât ni se pare că așa-i firesc” (p. 150). A doua este aceea că România a devenit „Guatemala Europei” (pp. 327, 334, 338) – cu intelectuali plini de ifose care, îl loc să contribuie cu soluții la depășirea dificultăților, se reped să-și picteze concetățenii la ambasade: „Acum e rândul nostru să le simțim pe piele samavolniciile și perversitățile, în numele democrației, bineînțeles” (p. 338). Din nefericire, sub ambele aspecte situația înaintează.
Este fapt de istorie că „românii n-au anvergura religioasă și economică a Poloniei și nici spiritul național al cehilor și ungurilor, însă o țâră de virilitate patriotică ar trebui să-i scoată orișicât din starea de lâncezeală, de vegetare consumeristă” (p. 62). Între altele, „ar trebui să ținem minte că geografia nu se schimbă niciodată, spre deosebire de istorie” (p. 126). Previziunea lui Marian Nazat este că, fără schimbări adânci, „România va fi tot mai abitir țara din care se pleacă, nu în care se vine” (p. 382-383). Azi nu se întrevede contrariul.
Marian Nazat a pus în relief caracterul nefast al propagandei actuale din țară, pe fondul rolului devenit covârșitor al mass media în mersul istoriei. El vituperează „dublul standard al actualei corectitudini politice practicate de talibanii Justei Cauze” (p. 377), încât, „la posturi de televiziune din scutlâcul valah se minte cu frenezie, de dimineață până târziu în noapte” (p. 380), iar „dezinformările au atins apogeul nerușinării” (p. 605). Aceasta în condițiile în care, de la vârful statului, se aruncă inept vina pentru dificultăți din țară pe umerii decidenților străini. Marian Nazat amintește reflecția elocventă a lui Neil Postman (Amusing Ourselves to Death, 1985): Orwel se temea de timpul în care se vor interzice cărțile, Huxley însă a spus că vin timpuri în care nu se va mai citi, primul s-a îngrozit că se va ascunde adevărul, al doilea se temea de înecarea în confuzii. Situația actuală îi confirmă pe ambii.
Cartea România, la răspântie îmi amintește de reflecțiile lui Liviu Rebreanu. Foarte probabil cea mai lucidă minte în România anilor treizeci. Venit și dintr-o experiență de subsecretar de stat în guvernul Iuliu Maniu, ilustrul romancier a distins în Jurnalul său între ideologie și optică geopolitică și a recomandat României să stea pe a doua. Deși filogerman, el a dezaprobat aruncarea de sine a României în brațele lui Hitler. „Acuma, după ce am pierdut un sfert și mai bine din țară și după ce Germania e victorioasă, ne-am întors brusc spre Hitler, punându-ne în el toate speranțele. Asemenea întorsătură e totdeauna puțin suspectă și lipsită de eleganță“ (8 iulie 1940, în Opere, vol. 17, p. 342). Liviu Rebreanu a condamnat părăsirea neutralității. „Dacă s-ar baza pe o situație internă solidă, poate că ar impresiona. Dar înăuntru pare că suntem în plin haos. Nimeni nu mai are încredere în nimic. Nimeni nu vrea cu adevărat să-și ia răspunderea situației. …Prin politica de zece ani regele a reușit să dezorganizeze complet aparatul de stat, să devalorizeze toate personalitățile conducătoare, fără să creeze sau să selecteze altele în loc, încât azi ajung la conducere oameni complet necunoscuți, fără rădăcini în conștiința publică și fără calități de conducere. Ce să mai spun de oamenii de casă, de valeți puși în fruntea treburilor publice care se dovedesc imediat idioți, izbutind să dărâme încrederea în autoritate și ierarhie“ (p. 344). Autorul Jurnalului nu a ocolit relația cu Rusia în chestiunea teritoriilor. Opinia sa era cum nu se poate mai limpede. „Conducătorii acestei țări, România, dacă au știut (și trebuiau să știe) că odată aci vom ajunge cu vecinii sovietici, de ce n-au căutat să previe primejdia fie prin tratative directe mai demult, fie prin alianță cu alții“ (7 august 1940, p. 345). Liviu Rebreanu stigmatiza îngustimea vederilor și nepregătirea celor care conduc.
Azi, cu temeinică cultură și plin de răspundere, Marian Nazat urcă în același rol de avertizor. Cartea România, la răspântie este examinarea integră și exigentă a unor chestiuni de viață de certă stringență. Ea atinge anvergura ce o face capabilă să deschidă reflecții dincolo de ea.
Ca și Marian Nazat, sunt de părere că, azi, în discuție nu este relația Occident-Răsărit de odinioară, cum mai perorează naivii și cei care trăiesc din propagandă. Între timp, și Estul și Vestul s-au schimbat și depind unul de celălalt. Nu mai este în joc relația între tradiții, căci fiecare a indus ceva în cealaltă parte. Nu este nicidecum relația între metafizici. Ceea ce afectează cel mai direct viața actuală este relația dintre ideologii ghidate de interese geopolitice. Pe bună dreptate, Marian Nazat le cere decidenților să distingă între geografia în care se rămâne și istoria schimbătoare.
Oricum se judecă efectele sale deja dramatice, între care războaie inutile și înaintarea spre criza civilizațională, care atrag deja evaluări severe (pp. 539, 580), administrația Joe Biden nu este, totuși, întreaga Americă. Ea a îmbrățișat un neoprogresism, care trădează vizibil matura democratizare socială și instituțională înscrisă în Constituția SUA, și un popperism care rupe cu tradiția americană în relațiile internaționale. Această tradiție rămâne, însă, vie. Restabilirea republicanismului în Statele Unite, asupra căreia atrage atenția cel mai profilat istoric de azi, Nial Ferguson, poate interveni oricând.
Identitatea românilor este, desigur, paradoxală, cum am scris și în alte locuri (mai nou în Emanciparea României, Gând Transilvan, Cluj-Napoca, 2023). De pildă, această identitate este axată pe libertatea oamenilor, doar că prea mulți dintre români se mulțumesc repede cu ceea ce li se dă. Românii sunt asemenea altor popoare, numai că sunt conduși prea des de inși nepregătiți, în fața cărora stau smirnă. Și astăzi, românii plătesc această situație cu un nivel de dezvoltare mai redus. Cu oricâte dificultăți, emanciparea rămâne însă cheia destinului lor.
Despre istorie în ultimul secol este încă anevoie de discutat cu pretenții apodictice, căci se deschid încă arhive și unele mai rămân de deschis. Cum știm, Vladimir Putin a dispus nu demult deschiderea arhivelor la Moscova. Vaticanul a procedat la fel, cu arhivele sale. Oricum, scrierea istoriei rămâne ea însăși în multe privințe deschisă.
Trăim în Europa o situație tensionată și ca urmare a faptului că, dacă Primul Război Mondial s-a încheiat cu tratate, al doilea nu a fost urmat decât de un tratat de stabilire a păcii. Există acorduri, declarații, memorandumuri, dar nu tratate ratificate. Cum spunea un președinte european, nimeni nu a mandatat pe cineva în era postbelică să negocieze aranjamente definitive. Ele nu s-au încheiat. Nu s-a abrogat complet nici măcar pactul Ribbentrop-Molotov.
O problemă istorică observată la timp de Heidegger intră tot mai mult în atenție. Nazismul a comis cruzimile arhidiscutate. Au comis cruzimi și alții. Dar, știind toate acestea, de ce nu se schimbă destul în raport cu ceea ce s-a petrecut atunci? Întrebarea lui Heidegger nu poate fi evitată. Ea trimite la o răspundere uriașă a decidenților.
Peste toate, se simte nevoia unei noi teorii a societății. Deja Max Weber și-a dat seama că, în explicarea dinamicii lumii moderne, nu mai fac față materialismele secolului al XIX-lea, chiar dacă ele nu pot fi ignorate. Husserl spunea că în înțelegerea de sine a umanității se joacă soarta Europei. Franz Neumann a arătat că instituțiile au luat conducerea în societățile modernității târzii. Alții, începând cu Marcuse, au semnalat că șansele de manipulare a cetățenilor au sporit în aceste societăți. Mulți ne spun (Harrison, Huntington și alții) că societățile au devenit dependente de cultura populațiilor. Plecând de la Humberto Maturana, este clar că „autopoieza” sau crearea din sine, cu propriile energii, este cheia realității. Mai nou, însă, cum s-a văzut și la deschiderea Olimpiadei 2024 de la Paris, se atacă bazele creștine ale culturii. Din nenumărate astfel de rațiuni, o nouă teorie a societății a devenit condiția cognitivă a menținerii cu succes a umanității oamenilor în fața noilor realități, derapaje și riscuri.
Sursa foto: ziarullumina.ro
Am inteles, numai unii e destepti si are voie sa vorbeasca chiar si pentru restul.”Să te pronunți cu evaluări personale asupra miezului actualității nu-i este la îndemână oricui. Destui dintre cei care …”
La ce mai scrii daca esti inconjurat de inculti si propagandisti? Apoi ai publicat in Lumina unde toti stau smirna din obedienta fata de sfantul băț. Altfel ai betia scrisului din falsa credință ca te inspira un muz ca M. Nazat.
„România, la răspântie” este de fapt in afara timpului. Sunați la Crucea Rosie sa vina sa va ajute!
Ce este aia „Răspântia României” ? Dar Prejudecata „sfârșitului istoriei” ?
„Ceea ce numesti tu „barbarie istorica”, eu numesc asezarea si cumintenia unui popor, care se dezvolta conform propriului sau geniu, ferit de amestecurile strainilor” .
(Mihai Eminescu, raspunsul dat pseudo-istoricului Panu, citat de catre Lucian Boia in lucrarea sa „Istorie si mit in constiinta romaneasca”).
O carte excepțională și un comentariu pe măsură. Felicitări celor doi autori – Nazat și Marga! Noroc că mai sunt asemenea personalități!
citez din opera inegalabilului procuror
Primii zece ani ati fost procuror, intai la Turnu Magurele, apoi, la Bucuresti. In ce consta munca dv.? Care a fost dominanta acelor ani?
………………….(gargara)
In Bucuresti, cum ati ajuns, prin concurs?
Nu. Dupa Revolutie, am facut cerere de transfer. Am dorit dintotdeauna sa plec din Turnu Magurele, dar pana in 1990 nu o puteam face pentru ca nu aveam buletin de Bucuresti. Abia pe 26 mai 1990 am reusit sa ajung in Capitala, prin transfer:)))))))) Stiti, visul fiecarui teleormanean e sa ajunga in Bucuresti. Asa se zice la noi.:)))
citez din opera inegalabilului procuror Nazat:
‘Primii zece ani ati fost procuror, intai la Turnu Magurele, apoi, la Bucuresti. In ce consta munca dv.? Care a fost dominanta acelor ani?
………………….(gargara)
In Bucuresti, cum ati ajuns, prin concurs?
Nu. Dupa Revolutie, am facut cerere de transfer. Am dorit dintotdeauna sa plec din Turnu Magurele, dar pana in 1990 nu o puteam face pentru ca nu aveam buletin de Bucuresti. Abia pe 26 mai 1990 am reusit sa ajung in Capitala, prin transfer:) Stiti, visul fiecarui teleormanean e sa ajunga in Bucuresti. Asa se zice la noi.:)))
România se află la drumul de răspântie dintre est și vest atât d.p.d.v istoric cât și geografic. Ea nu este la o răspântie în și prin ea însăși. Conducătorii ei au făcut ce au putut și s-au priceput mai bine pentru apărarea ei în funcție de vremuri, posibilități, capacități economice, intelectuale sau de altă natură, etc. Cei care au dus țara în sus sau în jos sunt ‘telectualii. Scrieți o „istorie” a ‘telectualității post-decembriste și o să aflați adevăratele cauze ale situației în care ne aflăm. Lamentările și arătarea cu degetul nu sunt acte demne de adevărați intelectuali căci pretenții elitiste au toți.
Mai intrați, amărîți colportori Miorița și Zamăoxis, în mileniul de azi. Tot prin resturi demult trecute ale istoriei rămîneți doar somnambuli.Cartea România, la răspântie o știu – este, cum spune articolul, un vîrf al jurnalisticii din țară. Foarte merituoasă! Merituoasă și aducerea ei în atenție.
Ar fi utilă dezbaterea pe asemenea cărți de mare anvergură, cum este cartea lui Marian Nazat. Foarte bine subliniat în articolul domnului Marga. Dar ar fi nevoie și de inși în stare să dezbată. Cum arată cei ce se reped la subsol, cu incultura lor, sunt puțini aceia. Să perseverăm, totuși, căci sunt și alt fel de cititori și oameni.
Bine reliefată în carte cedarea din partea autorităților române. În cartea ambasadorului Alfred Moses acesta se arată uimit că reprezentanții români dau totul din casă. Excelent subliniat de Marian Nazat efectul: serviciile din țară s-au ocupat de cetățeni și economie, în loc să apere țara. Bine că cineva atrage atenția asupra acestei cărți extraordinare.
„Răspântia României”
-ete partz;
credeam ca e a.severin-skvoshnic.
ura! nemaipomenit, fascinant, mirobolant, exceptional! interesanta introducere. si mai interesanta nevoia pentru ea.
Eticheta”colonie” face ravagii printre cei cu pregatire modesta, pt profitori este convenabil sa proiecteze vina pe cineva din afara, in felul acesta reusind sa se scoata fata de cei care le-ar cere socoteala. La fel despre ” political correctness”, unde s-o fi vazut vreodata, de-adevaratelea, asa ceva pe la noi?
N-am citit cartea, dar, oricum, sunt ferm de parerea ca ” presiunea istoriei” de a se trece de la un stapan la altul, nu e caracteristica doar ultimului secol, ci a fost ( este ) permanenta. A se vedea „statele” clientelare din epoca romana. Romania a fost infiintata practic de Franta, careia i s-a dat mana libera in Est,pentru a avea o parghie la gurile Dunarii ( care,contrar aparentelor, n-au servit si nici nu servesc la ceva pe plan militar) Dupa caderea Frantei in 1871, locul i-a fost luat Germania.Apoi, dupa 1918, din nou de Franta. Cercurile maniste optau pentru o translatie spre anglo-americani, dar au venit rusii. Acum, Romania s-a indreptat catre „Europa”, dar a ajuns in America. Pentru cat timp ? Nu stim pentru ca nu vremurile sunt sub om, ci omul sub vremi.
Nu vă luați, oameni buni,după căpșoare ca al lui zamăoxis. Bate și el miriștea, căci atunci cînd în cap ai paie, ce să faci? N-ar fi rău pentru el să mai citească și să ia ceva examene. Că de inși fără noimă s-a umplut deja și paguba e mare.
Iata cine da tonul pretorienilor si eu credeam ca pretorienii actioneaza din proprie initiativa…Iata ca i s-a umplut paharul…In sfarsit reactioneaza cum altfel decat cu suficientza caracteristica infatuatilor, a acelora care plesnesc de sine, care nu pot intelege ca nu se termina Lumea cu ei…De 176 de ani, adica de la 1848, ISTORIA SE REPETA cu o consecventa stupefianta, ceea ce se comite azi fiind copii incomparabile cu, de exemplu, cele doua maceluri bolsevice mondiale…
„reactioneaza cum altfel decat cu suficientza caracteristica infatuatilor, a acelora care plesnesc de sine”
Te referi la fostul capitan (ala si patria ?) al echipei de polo la juniori sau n-ai curaj, risti cenzura ? Charlie, fii barbata !
Procurorul ceausist Nazat isi pune la indoiala intreaga constructie anistorica prin simpla declarare FALSA a LOVITURII DE STAT KGB/GRU/ Comintern drept „revolutie” si inca cu „R”/majuscula!!!
ROMANIA deseamna taramul Imperiului Roman/(pre-324 AD) si mai apoi Imperiului Roman de Rasarit/(post-324 AD).
Si deoarece taramul nostru nord-dunarean a facut parte (intre 324-610 AD) din Imperiul Roman de Rasarit (infiintat de catre Constantin DACUL in 334 AD), ne-am numit ROMANIA. Taram locuit de DACO-ROMANII din ROMANIA.
Iar dupa desfiintarea Imperiului Roman de Apus/476 AD, Bizantinizarea Imperiului Roman de Rasarit in timpul lui Mauriciu/602 AD (oficializat doar ca imperiu vorbitor de limba greaca), si dupa retragerea TRACULUI Focas la Sud de Dunare/610 … TARAMUL nostru nord-dunarean a RAMAS ca SINGURUL VORBITOR de limba de tip ROMANICA (latina vulgarizata de tip ROMANESC ca SUPRASTRAT lingvistic, suprapus peste SUBSTRATUL lingvistic cel antic de tip geto-dacic) si si-a pastrat denumirea de ROMANIA.
ROMANIA ca nume al taramului nostru nord-dunarean … folosit de catre Auxentiu de Durostorum /383 AD … folosit ca Tara ROMANEASCA/WALLACHIA inca din epoca lui Attila/420 AD … folosit de catre Țara Românească/(1310-1859) … folosit actual ca România/(din 1859 si pana astazi).
ASA INCAT … DIRECTIA României de astazi … dateaza inca din antichitatea cea geto-dacica, din daco-romanitatea cea feudala si din românitatea cea moderna … si FARA nici un fel de ‘Răspântie’ a NEAMULUI nostru de pe TARAMUL nostru.
…ce ciudat!…nici macar un postator nu a citit cartile amintite dar toti isi dau cu parerea!…
Noi, cei de pe acest tarm carpato-dunareano-pontic nord-dunarean, suntem doar un ACELASI neam cu radacini ancestrale si stravechi din antichitate … care am ramas ACELASI si astazi sub numele de ROMÂNII din ROMÂNIA. ASTA ESTE.
Si asta DOARE pe ALTII !
Lumea de pe acest taram este DOAR a NOASTRA (dpv. arheologic, genetic, documentar, cultural si lingvistic) … din Neolitic si pana astazi/de 8000 de ani acelasi neam pe acelasi taram.
Acesta este SPECIFICUL neamului nostru de pe acest taram.
„nici macar un postator nu a citit cartile amintite dar toti isi dau cu parerea!”
Toti am citit, in schimb, delatiunile publicate de CNSAS, acolo este cruda realiate, aici este falsa inchipuire.
Si bulai-bulai, ce misto !
De peste 8.000 de ani ISTORIA SE tot REPETA aici!
Turnesolul dezvăluie neadevărulile de unde nu te aștepți.
Excelent observat în articol: Liviu Rebreanu a condamnat părăsirea neutralității. „Dacă s-ar baza pe o situație internă solidă, poate că ar impresiona. Dar înăuntru pare că suntem în plin haos. Nimeni nu mai are încredere în nimic. Nimeni nu vrea cu adevărat să-și ia răspunderea situației. …Prin politica de zece ani regele a reușit să dezorganizeze complet aparatul de stat, să devalorizeze toate personalitățile conducătoare, fără să creeze sau să selecteze altele în loc, încât azi ajung la conducere oameni complet necunoscuți, fără rădăcini în conștiința publică și fără calități de conducere. Ce să mai spun de oamenii de casă, de valeți puși în fruntea treburilor publice care se dovedesc imediat idioți, izbutind să dărâme încrederea în autoritate și ierarhie“
Occidentul Satanic lupta impotriva popoarelor ortodocse din intreaga lume. Noi, romanii ca popor ortodox am ajuns sa fim condusi de peste 35 de ani de tradatorii de neam si tara si alogenii satanisti in suflet si simtiri, lighioane turbate care fac tot ce pot din posturile lor sa distruga pana la disparitie tara asta si poporul roman. Restu-i imbecilitati pentru adormit copiii de gradinita gurpa mare si #rezistentii idioti din nastere.
@Doru Popescu spune:
03 aug. 2024 la 11:44
ASA INCAT … DIRECTIA României de astazi … dateaza inca din antichitatea cea geto-dacica, din daco-romanitatea cea feudala si din românitatea cea moderna … si FARA nici un fel de ‘Răspântie’ a NEAMULUI nostru de pe TARAMUL nostru.
Nu vrei sa scazi cantitatea de matrafox ??? Sigur nu datam din NEANDERTHAL ?si care-i directia ,ciumete -de sluga amerloca ???
,,Noi, cei de pe acest tarm carpato-dunareano-pontic nord-dunarean, suntem doar un ACELASI neam cu radacini ancestrale si stravechi din antichitate … care am ramas ACELASI si astazi sub numele de ROMÂNII din ROMÂNIA. ASTA ESTE.
Si asta DOARE pe ALTII !,, NU CIUMETE .PE AMERLOCI NU-I DOARE ,K SUNTEM DOAR COLONIA LOR !!!
Ce neam ciumete ,ca au trecut timp de o mie de ani popoarele migratoare ,care au polenizat femelele autohtone ,si de aceea suntem un asa zis neam, atat de dezbinat !
,,De peste 8.000 de ani ISTORIA SE tot REPETA aici!,,
ia spune ciumete ce se repeta din anul 4.000 i.Hr. ,eram colonie amerloca cu trupe de ocupatie nato ?
,,Lumea de pe acest taram este DOAR a NOASTRA,, Nu mai spune ! Dar pe yankei i-ai intrebat .ciumete ?
Hai sa citim din carte …
Pe 1 august 2002 România a devenit prima țară din lume care a semnat cu Statele Unite un acord bilateral care oferea militarilor și diplomaților americani imunitate față de acțiunile intentate de Tribunalul Penal Internațional (TPI), o instanță mondială pentru crime de război aflată sub jurisdicția Națiunilor Unite (subl.m.). România a fost criticată pentru luarea unei decizii unilaterale de către Comisia Europeană, care a declarat pe 9 august: «Ne-am fi așteptat ca un viitor stat membru să se consulte măcar cu noi cu privire la o chestiune atât de importantă».”
Bine grăiește Marian Nazat, pe care articolul îl citează foarte oportun:Iar odată cu Johannis, dar și cu cei care acum vor să-i succeadă, „ne-am pecetluit soarta de pribegi și de lachei” (p. 117). Marian Nazat nu ezită să remarce că „trădarea lui Johannis față de toți românii care i-au acordat încredere …este insuportabilă pentru oricine are o minimă demnitate și stimă de sine, pentru oricine prețuiește democrația” (p. 63-64). Cu indivizi „de cârpă”, aduși la decizii, „România post-decembristă a eșuat” (p. 57), iar acum vin pe scenă, din aceleași surse, „euromăscăricii”. O țară nu poate fi lovită mai rău decât prin aducerea la conducerea ei a diletanților, preocupați de căpătuială, care, pe deasupra, o și disprețuiesc.
frustrare, orgoliu sau frica??? inclin spre ultima ca amprenta deeterminanta… e paralizanta si descompune…
În fața unei discuții pe chestiuni de viață esențiale, mă Zamăoxis, se vede că ești depășit și în plus. Paralizat și descompus, cum bine zici, de prostia-ți. Bine ți-a zis cineva mai sus – la școală, la trecut examene. Adaug, și la citit înainte de a grăi și scrie.De tine sunt cel mult cuvinte la întîmplare, nu tu gînduri, nu tu idei, nu tu cunoștințe. Aici, în cartea lui Marian Nazat, discuția e pe viața românilor. Îți place cum e, bine insule. Dar lasă oamenii să discute. Contribuțiile tale de șoricel sunt penibile.
@Dabija:
Incropitatura Romania la raspantie culege teribil, poate chiar tot din prestigiul si succesul romanului „Wutering Heights” de Emily Bronte, dupa care s-a si facut ecranizare. Dar in Romania se face sa pilduiesti pe altii pentru ca autorul este femeie. Ii tragi una in nas si nimeni nu banuieste nimic. Ce sa mai pomenim de copirait? Cui ii trebuie?
Sa concluzionam! Debija cunosti cartea, daca nu stii nimic. Stai jos, nota 2! Si deferit justitiei internationale!
@Fane Spoitorul:
Zalmoxis este bebelusul meu, nu al tau!
Nu mi-l dai tu la scoala, eu il dau. Daca nu-ti convine, mergi de ti-i fa pe ai tai!
@Zalmoxis:
La masa, dear! https://www.youtube.com/watch?v=4Diu2N8TGKA
🤣🤣 Hahaha!
Amesteci varza cu iarba de oi, mă Miorițo. Mai bine te-ai odihni și apoi dumiri citind vreo cincizeci de cărți pe temă. Habar nu ai, dar îi dai și tu cu tifla prostiei. Bine a zis Vînătorul – vorbesc la subsol mai ales cei care nu au citit nici cartea foarte bună a lui Marian Nazat și nici articolul excelent de prezentare al profesorului Marga. Cu proști ca tine nu se face primăvară. Doar îngheață apele.
Idei din cartea lui Robert Menasse:
* Vizionarii inițiază un proiect de pace epocal, granițele cad, naționalismul lasă loc cooperării.
* Deficitele democratice duc la proteste. Crizele multiple îi sperie pe oameni.
* În multe state membre, politicienii care nu mai vor să știe nimic despre experiențele fondatorilor stârnesc un nou naționalism.
Europa se află din nou la o răscruce. Cum va arăta lumea de mâine?
Pe coperta (verso): „Lecţiile din istorie şi experiențele noastre contemporane duc la aceeași concluzie: Politica poate interveni, poate modela lucrurile și ordonă ceea ce altfel ar fi distrugere, crimă și mizerie produse.
Robert Menasse oferă iluminismul politic în forma sa cea mai pură. – recomandarea zairului General Frankfurter.
Miorițo falsă, nu ai citit cartea, dar te avînți în inepțiile tale deja știute. Eu zic să mai încet cu pianul pe scări, căci tu habar nu ai de delicatețuri. Nota 2 e prea mult pentru tine. Picat complet la examenul cunoștințelor și bunei cuviințe. Simplu – idiot al partidului tău. Dar cum idioții au cuvântul la voi, te mai aștept. Deși știu că pierd timpul. Mai fac un sacrificiu pentru un prost.
@Dabija:
👎
Nero nu este de acord cu insultele.
Vreti sa furati banii Europei sa-i bagati in buzunarele polit-cienilor iar Europa sa se aleaga si cu fata sparta nu doar cu banii risipiti.
Rugati-va ca Europa sa intre sa faca curatenie!
Daca pe ei nu ii mai intereseaza de voi, atunci pe nimeni nu mai intereseaza soarta voastra. De aceea stie si face scandal Sosoaca. Este pentru ca desi vrea, nu se ridica la nivel european si nici nu stie sa si-i aduca aproape sa rapuna raul mai mare din tara.
Diaspora,
Asta si fac! Ma odihnesc de cat m-ai calcat pe nervi cu acest asa zis binevoitor patriot care a fugit dupa oi sa fie ca berbecul intre ele.
Poza care insoteste articolul , este foarte frumoasa ! Foarte frumoasa ! Jos palaria , d.le fotograf !
Te ia de mână, mă Miorițo, cu Zamăoxis și Charlie. La Olimpiada prostiei ați lua ca echipaj fără cîrmaci, fiind neștiutori și debusolați, medalia de frunză uscată. Asta-i de voi. Că în rest nu contați cu ceva acîtări.
Margatul nepersonal „Diaspora” are dreptate, cititorii gazetei NU CONTEAZA. Asta se adauga la cenzura neexplicata. Nu stiu ce mai stati pe aici, nici nu protestati, nici nu plecati. Si bulai-bulai, ce misto !
Margatul impersonal „Diaspora” are dreptate, cititorii gazetei NU CONTEAZA. Asta se adauga la cenzura neexplicata. Nu stiu ce mai stati pe aici, nici nu protestati, nici nu plecati. Si bulai-bulai, ce misto !
Ploua linistit in Paris. Si nu numai. Zeii isi fac de cap.
Dovada este data de toate siturile arheologice MULTI-STRATIFICATE care indica o locuire continua si sedentara (incepand din Neolitic si continuate pana astazi).
Dovada este data de toate siturile arheologice MULTI-STRATIFICATE care indica o locuire continua, majoritara si sedentara (incepand din Neolitic/6000 BC si continuate pana astazi).
Situri arheologice MULTI-STRATIFICATE pe care au fost edificate multe dintre localitatile actuale din România.
Situri arheologice MULTI-STRATIFICATE peste care au fost edificate multe dintre localitatile actuale din România.
ASTA ESTE. Si asta a DURUT si DOARE (in mod permanent) pe ALTII (pe vreo 35 de neamuri in ultimii 2500 de ani) !
INCLUSIV multe dintre neamurile de astazi !
ASTA ESTE. Si asta a DURUT si DOARE (in mod permanent) pe ALTII (pe vreo 35 de neamuri in ultimii 2500 de ani) !
INCLUSIV pe multe dintre neamurile de astazi !
La un articol foarte bun, despre o carte importantă, nu ar trebui să se vină cu giumbușlucuri de infantili. Bine a zis mai sus Vînătorul – mulți postaci nu citesc, dar se află în vorbă. Nu e nimic impersonal în ceea ce am scris, nu sunt altceva decât o persoană responsabilă. Dar să tot mobilizezi cititori vădit în afara pregătirii, a cunoștințelor și a discuției, precum face acest Altfel decât – pesemne altfel decît cititorul normal la minte, pregătit și capabil să aibă ceva de spus la subiect – nu se practică decît la noi în țară. Ignoranța nu salvează pe nimeni, chiar dacă recurge la abuzul de libertate, ca Altfel decît. Nici o misiune de la serviciile cunoscute nu justifică prostia.
Isteria viareg.gurului se bucura de toate sinecurile specialilor, audienta maxima pentru cele mai monstruoase naluciri derulate pe banda rulanta…
@Doru Popescu , ti-am spus ca matrafoxul pe caldura dauneaza grav la bibilica !
deja vezi dublu ,si scrii dublu !!!
ai luat-o prea de dimineata ,oltene !
CIUMETE ,egiptenii au vestigii de mii de ani i.e.n. !Temple ,piramide ,documente hieroglife ,etc,etc ,!
Tu cu ce te prezinti matrafoxatule ? Cu niste oale de prin sedimente care nu stii cui apartin ?
Dar ai dreptate ,,a DURUT si DOARE (in mod permanent) pe ALTII,, in kuur,de cei ce au trait pe aceste meleaguri,si nu au produs nici o dovada scrisa a existentei lor !!!!
Sigur DATAM din epoci in care Hominizii au aparut pe acest taram, precum si din epocile in care oamenii de NEANDERTHAL convietuiau cu Homo Sapiens. Este vorba de Paleoliticul inferior (epoca care dateaza intre 3 milione de ani si 300.000 de mii de ani).
Pe baza datelor de care dispun, specialiștii apreciază că primele manifestări de viață omenească pe teritoriul României datează de acum aproximativ 1 500 000 de ani. In Paleoliticul inferior, la Bugiulesti, în valea Oltețului, au fost descoperite resturi osteologice a 20 de specii de animale, ce datează de 1, 800 000- 1 400 000 de ani, atestând cea mai veche intervenție umană pe teritoriul actual al României, găsindu-se pe oase urme de zdrobire. Pe valea Dârjovului, valea Dâmbovnicului, Ricipeni, Valea Lupului au fost descoperite unelte primitive, precum bolovani ciopliți din silex, răzuitoare, așchii, străpungătoare, atestând culturi arheologice. Numai la Ricipeni au fost identificate 16 niveluri de locuire.
Cel mai vechi semn al vieţii omeneşti de pe teritoriul României, o urmă de picior al Omului de Neanderthal, a fost descoperit în judeţul Alba, în peştera Vârtop. Este vorba despre o amprentă pietrificată, care dateaza de acum 62.000 de ani.
Un fragment de maxilar uman descoperit în Peştera cu Oase din sud-vestul României a oferit oamenilor de ştiinţă o dovadă certă care atestă încrucişările dintre omul modern şi omul de Neanderthal pe teritoriul Europei în urmă cu aproximativ 40.000 de ani (in epoca Paleoliticului mijlociu).
Formidabil observat!Invocând-o din nou pe Alice Voinescu, cu remarca „propaganda a sugrumat adevărul și se substituie informației cinstite. E o deformare catastrofală a conștiinței universale” (p. 51), Marian Nazat vede o repetare nefastă a istoriei postbelice din Europa răsăriteană în condițiile de astăzi, cu actori schimbați. El găsește continuități ale procedurilor de la Stalin, la Joe Biden (pp. 144; 241; 539; 580), cu efecte sesizabile. De pildă, o „distrugere” economică a Germaniei și a Europei (p. 192-193), un „crepuscul global” (p. 145-146), cu trecerea conducerii lumii în mâinile amestecului de servicii secrete și mari companii (p. 508), în fața cărora omul simplu este strivit. „Am devenit toți pacienții unui spital planetar, unde ne tratăm de fricile induse programatic” (p. 76) – este constatarea cuprinzătoare.
Numarul de situri ARHEOLOGICE de pe TARAMUL nostru (majoritatea MULTI-STRATIFICATE/din Paleolitic si Neolitic si pana in Epoca Bizantina si a migratiilor) … (conform Repertoriul Arheologic Naţional, RAN):
Ep. Paleolitica (50.000-10.000 BC): 437;
Ep. Neolitica (10.000-4500 BC): 2187;
Ep. Eneolitica a Cuprului (4500-3000 BC): 2462;
Ep. Bronzului (3000-1200 BC): 5348;
Ep. Fierului Hallstatt (1200-500 BC): 1858;
Ep. Fierului Latene/Epoca GETO-DACICA (450-106 BC): 3010.
Ep. Daco-Romana (106 -271 AD): 4563;
Ep. Daco-Bizantina (271-610 AD): 1902;
Ep. Migratiilor (610-1200 AD): 1957;
Ep. Medievala (1200-1500 AD): 6371.
Iar datele genetice din Neolitic (5500-4500 BC) vorbesc despre neamul cel ancestral de pe acest taram.
Iar datele genetice din Neolitic (5500-4500 BC) vorbesc despre neamul cel ancestral de pe acest taram.
De ex. lucrarea: PLOS ONE. Public Library of Science (PLoS). 10 (6), June 8, 2015 (Montserrat Hervella et. al.) care vorbeste despre continuitatea (incepand cu anii 5500 BC) a culturilor Boian-Zau (Muntenia, Moldova, Dobrogea), Gumelniţa (Muntenia), Decea Muresului (Transilvania), Copaceni (Transilvania)/siturile arheologice neolitice din Iclod, Vărăşti, Curăteşti, Sultana-Valea Orbului, Sultana-Malu Roşu) si pana astazi.
Egiptenii au o cultura materiala si o scriere datand din Ep. Bronzului (3000 BC), cu 2500 de ani ULTERIOARA celei a CIVILIZATIEI noastre Neolitice (proto-scrierea Turdaș – Vinča – Tartaria/5500 BC).
Ar fi cazul sa mai cititi ceva si despre VECHIMEA neamului NOSTRU de pe acest TARAM. Si despre aportul nostru in istoria lumii.
Egiptenii au o cultura materiala si o scriere datand din Ep. Bronzului (3000 BC), cu 2500 de ani ULTERIOARA celei a CIVILIZATIEI noastre Neolitice (proto-scrierea Turdaș – Vinča – Tartaria/5500 BC).
Ar fi cazul sa mai cititi ceva si despre VECHIMEA neamului NOSTRU de pe acest TARAM. Si despre aportul nostru in istoria lumii.
Punctul NODAL de patrundere si convietuire a civilizatiilor Neolitice Europene de tip PPIE cu cele de tip PIE fiind reprezenta de intrepatrunderea culturii noastre Neolitice/Cucuteni cu cea a Ep/ Bronzului/cultura Yamnaya.
Si de atunci(3300-2700 BC) a inceput sa se formeze (pe taramul Europei) noua cultura si civilizatie europeana.
„chiar dacă recurge la abuzul de libertate”
Nu exista abuz la natural, contradictie in termeni ! La scoala udai buretele la baie, ca ala care se lauda pe aici ca are (acasa ?) dovezi materiale de existenta a unei entitati imaginare si se bate cu caramida in piept ca preda altora.
Acel punct NODAL de patrundere si convietuire a civilizatiilor Neolitice Europene de tip PPIE cu cele de tip PIE a Ep. Brozului (reprezentat de intrepatrunderea culturii noastre Neolitice/Cucuteni cu cea a Ep. Bronzului/cultura Yamnaya)/(3300-2700 BC), reprezentand (pentru taramul Europei) formarea unor noi culturi si civilizatii europeane.
Acesta a reprezentat un punct de cotitura (incepand de pe taramul nostru) a civilizatie Europei !
Toate continentele prezinta vestigii arheologice milenare/multimilenare care NU ATESTA VREO CONTINUITATE A TRIBURILOR CU POPOARELE ce locuiesc in prezent pe respectivele areale…Intotdeauna/peste tot aceste triburi au fost nimicite, respectiv ASIMILATE DE MIGRATORI!
La nordul si la dudul Dunarii au avut loc timp de milenii, INAINTE DE Hristos si DUPA Hristos MIGRATII de TRIBURI INDOEUROPENE care se REUNISERA IN PROTOPOPOARE!!! MIGRATORII GETO-DACI sunt atestati de TREI MILENII, ei devenind PROTO-ROMANI dupa invazia nord-dunareana a Imperiului roman!!! POPORUL ROMAN are aceasta varsta care-i confera o INTAIETATE istorica capabila sa surclaseze pretentiile tuturor migratorilor de DUPA Hristos!!! O realitate care spulbera nalucirile lu doru popescu, dar si ale lui @doru popescu care e Marele urs tomlin…
Istoria Egiptului Antic începe în jurul anului 3100 BC,când Faraonul Narmer a unificat Egiptul. Acesta a devenit un imperiu puternic care a dăinuit până în anul 30 BC, când a fost cucerit de romani.
Egiptenii au o cultura materiala si o scriere datand din Ep. Bronzului (3000 BC), cu 2500 de ani ULTERIOARA celei a CIVILIZATIEI noastre Neolitice (cea cu proto-scrierea Turdaș – Vinča – Tartaria/5500 BC).
Ar fi cazul sa mai cititi ceva si despre VECHIMEA neamului NOSTRU de pe acest TARAM. Si despre aportul nostru in istoria lumii.
Ia-ți o oglindă, măi Altul decît normal, și uită-te în ea până te oprește cineva să n-o spargi. Căci te va decepționa. Nu înțeleg cum poate un cap normal să bolborosească inepții cum o faci. Da, este cum am spus, abuz de libertate ceea ce faci- fie și pentru a debita ceea ce unui om normal nu-i trece prin cap. În loc să înveți ceva dintr-o carte importantă și un articol foarte bun, ca informație, argumentare, clarviziune, te ții de găinării în cuvinte pe care nu le pricepi. La școală? – eu învățam cât mai mult, se vede că tu fugeai de ea. Existență imaginară?- în artă, pe care am studiat-o, frumosul este imaginat. Te deranjează faptul că Dumnezeu există? Nu-ți place atotputernicia lui? Ai ceva căi la îndemână. Se vede bine că ești Altul decît normal la cap.
Practicarea timpurie a agriculturii a fost motivul sedentarizarii timpurii a neamului nostru.
Practicarea timpurie a agriculturii (inca din Neolitic)a fost motivul sedentarizarii timpurii a neamului nostru.
Transformandu-ne intr-o cultura si o CIVILIZATIE (o cultura care poseda o scriere proprie/5500 BC) de tip agrariana.
Cei proveniti din neamuri migratoare … nu pot sa inteleaga ca neamul nostru este sedentar .
Cei proveniti din neamuri migratoare … nu pot sa inteleaga ca neamul nostru este sedentar (inca din Neolitic) .
Cei proveniti din neamuri migratoare … nu pot sa inteleaga ca neamul nostru este sedentar (inca din Neolitic) .
Acesta este specificul neamului nostru.
Cei proveniti din neamuri migratoare … nu pot sa inteleaga ca neamul nostru este sedentar (inca din Neolitic) .
Acesta este specificul (particularitatea) neamului nostru.
fixatia in-piedicatului de propria umbra… sub diverse nume, un ciolovec se in-piedica mereu de propriul narav… ce dragalas perie el logoreea scapata din haturi… nevoia de a expune in multe cuvinte e destul depaguboasa. ideile simple si geniale au nevoie de cuvinte putine pentru ca geniul este esenta. cu cit ai nevoie de mai multe cuvinte sa exprimi ceva cu atit te indepartezi de esenta-geniu. de aceea ma opresc aici 😉
„Te deranjează faptul că Dumnezeu există?”
Nu ma pun cu tine, esti prea odihnit !
E oare normal ca un an normal dogmatic sa ocupe spatiul unde altora li se blocheaza accesul? Migratorii operau in sisteme diferite, unii
pustiau, ucideau barbati si batrani luand ca sclavi femeile tinere si copiii vigurosi dupa care reveneau la bazele de pornire, altii comiteau aceleasi masacre IN TRECERE si altii care incendiau asezarile si masacrau localnicii pentru a le lua locul!!! Peste tot gaseau „sedentari” migratorii care decideau sa se aseze DEFINITIV intr-un areal, asa si geto-dacii veniti din EST care s-au asezat la nordul si sudul Dunarii…Doar geto-dacii asezati la nordul Dunarii S-AU SEDENTARIZAT, cu toate ca intreprindeau si ei INCURSIUNI de prada la Est si Vest, temporar ocupand zone adanci pe directiile respective pana au fost spulberati in Vest de migratorii unguri tarzi
asezati samavolnic in Campia Panonica EPURAND SEDENTARII!!!
Cind 2/3 din postari sint ale unui singur truditor la un articol lung de vorbarie , ma bucur enorm de faptul ca : 1 + 1 egal 2 indiferent de inchipuirile ” ginditorilor ” .
Suficiența e sursă de fericire. O probează bine Gmbplay. Nu vede că aici se discută soarta României și trece direct la bîrfe. Nu are cunoștințe și vede în ce se spune doar cuvinte. Ideile îi sunt străine, ca berbecului. Unde-s diverși autori, vede unul singur. Își face iluzia că e unul care-i dă lui vreo atenție. Crede că Doru Popescu lui îi trimite săgeți. Suficiența duce la fericire. Prostia o sporește.
Geto-dacii din neamul tracilor NU SUNT un neam migrator !
Ei fiind mentionati de catre Homer ca participanti la Razboiul Troian/1250 AD (unii fiind conduşi de Acamas şi Peiros, iar alţii de Rhesus). Deci neamul nostru geto-dacic exista deja in Ep. Fierului I (Hallstatt) de tip IE/1500 BC.
GETO-DACII sunt mentionati (dpv. ISTORIOGRAFIC si DOCUMENTAR) ca fiind POPORUL de pe acest TARAM incepand cu Homer/sec. VIII BC, Arctinos/(775-741 BC), Hecateu/(550-470 BC), Herodot/(484-425 BC) si Tucidide/(480-396 BC).
In acest articol este vorba despre Răspântiile Istorice ale neamului nostru pe actualul taram al României (taramul carpato-dunareano-pontic nord dunarean).
Exista peste 3000 de situri arheologice de tip MULTI-STRAT incepand din Ep. Bronzului/3300 BC, Ep. Fierului I (Hallstatt)/1500 BC si Ep. Fierului II (Latene, cea geto dacica)/750 BC.
Situri arheologice de locuire continua pe taramul carpato-dunareano-pontic din acele epoci.
@Doru Popescu -PROBABIL CEI PESTE 6.mil de romani plecati pentru o viata mai buna nu fac parte din sedentari !
,,Cei proveniti din neamuri migratoare … nu pot sa inteleaga ca neamul nostru este sedentar (inca din Neolitic) .
Acesta este specificul (particularitatea) neamului nostru.,,
Atunci cum se face ca ungurii,neam migrator ,isi apara tara si nu pleaca ca romanii ?
Neamurile migratoare sunt cele care isi parasesc taramul de bastina si se aseaza in alte locuri.
PS. A nu se confunda munca in strainatate (liberalizata in UE) cu o migratie.
@Doru Popescu
Si pieile rosii au fost sedentari ,dar cui ii pasa ,cand americanii sunt stapanii lumii,si i-au pus la pastrare ,, MULTI-STRAT,, pentru totdeauna !
,, … DIRECTIA României de astazi … dateaza inca din antichitatea cea geto-dacica, din daco-romanitatea cea feudala si din românitatea cea moderna … si FARA nici un fel de ‘Răspântie’ a NEAMULUI nostru de pe TARAMUL nostru.,,
si care a fost aceasta DIRECTIE ,spre exemplu in ww2,cand am pornit spre EST si ne-am trezit LA SFARSIT in WEST ?
Ai citit cartea ,,Romania la raspantia istoriei ,, ?
Desigur fiecare cetatean al unei tari ar dori sa se mandreasca cu o istorie multimilenara eroica !
Dar nu sunt de nici un folos teoriile pseudostiintifice ,neaprobate de comunitatea stiintifica internationala !
Ce rost are sa dicutam textele lui Daniel Roxin ; ,,300 de autori antici au scris despre Geto-Daci,, sau „Dacii au fost primii care au folosit principiile tehnologiei xerox 3D!” Cine le crede ?
Sau sa ne impaunam ca orice sit arheologic gasit pe teritoriul de azi a ROMANIEI ,este neaparat al ,,neamului nostru cel sedentar,, si nu poate fi si al unor popoare migratoare care s-au asezat pe aici .
Taramul nostru ancestral, cel Neolitic (carpato-danubiano-pontic) al culturii Cucuteni (Faza I/5800-5000 BC) s-a extins in Faza II/(5000 to 3500 BC) pana la Nistru, iar in Faza III/(3500-2700 BC) pana la Don. (cf. datelor arheologice).
Taramul nostru antic se extindea de la taramul GETILOR nord dunareni (carpato-danubiano-pontic), la cele ale TirasGETILOR (de pana la Nistru) si ale TisaGETILOR (de pana la Nipru) din stepele nord-pontice, precum si pana la cel al MasaGETILOR (din zona nord caspica). (cf. lui Herodot/450 BC).
Taramul nostru antic al GETILOR era amintit alaturi de cel al Scitilor (dintre Nistru si Nipru) si cel al Alanilor (dintre Don si Volga). (cf. lui Ovidiu/8-18 AD).
D’AIA.
Semne precum cele de pe Tablitele de la Tartaria/5500 BC le vedeti pictate pe casele noastre vechi, precum si in portul nostru.
Reprezentarea de caprine pe Tablitele de la Tartaria/5500 BC explica ‘toleranta la lactoza’ ancestrala a neamului nostru.
gmbplay – Ai perfecta dreptate . Multi comentatori au realizat , si senmalat , acest lucru !u-Unora , SUFICIENTA LE ESTE SUFICIENTA !
Răspântia României ?
Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie … La trecutu-ți mare, mare viitor !
(Mihai Eminescu, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, poezie din anul 1866)
Sunt de folos datele stiintifice autohtone (din domeniul arheologiei si geneticii) cat si cele documentare (din epocile respective) privind neamul nostru. Astea SUNT doar cele care CONTEAZA !
Restul, interpretari filozofarde si istoriografice actuale (cele ale unor teorii pseudostiintifice moderne) nu sunt de nici un folos.
@Doru Popescu -esti oltean get-beget !
,,Reprezentarea de caprine pe Tablitele de la Tartaria/5500 BC explica ‘toleranta la lactoza’ ancestrala a neamului nostru.,,! La alcool ,nu ??? Ce ar zice Basescu ?
ha ,ha,ha ! se pare ca celebra caruta de caracal, s-a rasturnat prin toata republica oltenia ,chiar si in capitala, la prazburg !
dar,respectivele tablite ,nu sunt omologate ca veritabile de comunitatea stiintifica,ele fiind arse,deci fara continut de carbon ,ca sa le poata fi autentificata varsta, prin metoda cu C14 !
Migratorul viarego-ucrainean de la 1866 a intuit viitorul Romaniei de COLONIE marxist/narodnic/bolsevica pana-n 2024 si tot asa mai departe spre Apocalipsa…
Nu sunt omologate ca veritabile ? de catre cine ? Las-o jos … ca macane !
Tablitele pictografice de la Vinča-Tartaria/5500 BC sunt completate cu cele peste 5.421 de simboluri specifice acelei scrieri din zona culturii Turdaș – Vinča descoperite arheologic. Si inventariate in baza de date arheologice de tip DatDas/DatVinc. Baza de date privind inscriptiile Vinča (DatDas) a fost dezvoltata de catre Marco Merlini (2009, Marco Merlini, Neo-Eneolithic Literacy in Southeastern Europe: an Inquiry into the Danube, Biblioteca Brukenthal XXXIII, Ministery of Culture of Romania and Brukenthal National Museum, Editura Altip, Alba Iulia).
„DatDas organizes a catalogue of 5,421 actual signs. These are recorded from a corpus of 1,178 inscriptions composed of two or more signs and 971 inscribed artifacts (some finds have two or more inscriptions)”. (6 DATDAS: THE DATABANK OF DANUBE SIGNS, INSCRIPTIONS, AND INSCRIBED ARTIFACTS).
“Danube script” desemneaza proto-scrierea civilizatiei Vinča (Winn 1981; Masson 1984; Hooker 1992). A se vedea si articolul „An Introduction to the Study of the Danube Script” a lui Harald Haarmann and Joan Marler (Journal of Archaeomythology 4: 1-11, 2008).
Intradevar România intre 1866 si 1947 a fost o COLONIE a ‘statului teuton’ … condusa fiind de catre niste sarantoci teutoni ! Cei care NU AU REPREZENTAT poporul nostru.
Nu sunt omologate ca veritabile ? de catre cine ? Las-o jos … ca macane !
Tablitele pictografice de la Vinča-Tartaria/5500 BC sunt completate cu cele peste 5.421 de simboluri specifice acelei scrieri din zona culturii Turdaș – Vinča descoperite arheologic. Si inventariate in baza de date arheologice de tip DatDas/DatVinc. Baza de date privind inscriptiile Vinča (DatDas) a fost dezvoltata de catre Marco Merlini (2009, Marco Merlini, Neo-Eneolithic Literacy in Southeastern Europe: an Inquiry into the Danube, Biblioteca Brukenthal XXXIII, Ministery of Culture of Romania and Brukenthal National Museum, Editura Altip, Alba Iulia).
„DatDas organizes a catalogue of 5,421 actual signs. These are recorded from a corpus of 1,178 inscriptions composed of two or more signs and 971 inscribed artifacts (some finds have two or more inscriptions)”. (6 DATDAS: THE DATABANK OF DANUBE SIGNS, INSCRIPTIONS, AND INSCRIBED ARTIFACTS).
“Danube script” desemneaza proto-scrierea civilizatiei Vinča (Winn 1981; Masson 1984; Hooker 1992). A se vedea si articolul „An Introduction to the Study of the Danube Script” a lui Harald Haarmann and Joan Marler (Journal of Archaeomythology 4: 1-11, 2008) .
Vita de vie cultivata isi are originea acum cca. 6.500-6,000 (in neolitic), cand cu ajutorul oamenilor s-a facut trecerea de la Vitis silvestris (Vita de padure-salbatica) la Vitis vinifera (Vita de vie Nobila-Roditoare Europeana cultivata). Egiptenii cultivau vita de vie pentru struguri si vin din anii 2.400 BC
Iar, pe teritoriul Romaniei, vita de vie nobila (Vitis vinifera) s-a cultivat inca de acum 6.000 ani.
Istoria cultivării viței de vie în spațiul carpato-danubiano-pontic începe cu Vitis vinifera silvestris. Este vița de vie sălbatică, care a apărut aici în jurul anului 7000 BC. Din aceasta s-au extras importante soiuri care se cultivă și în prezent, printre acestea, Feteasca Neagră.
Cultul lui Dionis era originar din Tracia.
Tăblițe asemănătoare cu cele de la Tărtăria s-au descoperit în România și în punctul numit Vadu Rău, din localitatea Fărcașa (Jud. Neamț). O parte din aceste tăblițe sunt relativ identice cu cele de la Tărtăria.
Semne similare cu cele de la Tărtăria se regăsesc pe mii de artefacte descoperite în diferite zone din Europa de sud-est, în situri arheologice ca: Parța, Tangiru, Cucuteni (România), Duruitoarea Veche (Moldova), Tripolie (Ucraina).
@Doru Popescu spune
,,Reprezentarea de caprine pe Tablitele de la Tartaria ….,,
De ce caprine si nu vacozauri ? Doar ptr ca locuitorii de pe taramul carpato-dunareano-pontic ,nu aveau inca frigidere si laptele de capra fiind rece se pastreaza mai bine ?
i don,t understand ?
Deoarece este reprezentata o capra. Deci cei din cultura Turdaș – Vinča in perioada anilor 5500 BC se ocupau si cu pastoralismul (cresterea de animale mici). Si de aici ‘toleranta la lactoza’.
Iar in Sanctuarul Neolitic de la Parța/5000 BC se află un altar cu două statui lipite, o zeitate feminină și un taur, simboluri ale fecundității și fertilității pentru cultura vremii.
Ötzi/3300 BC (cel descoperit in Alpi), era intolerant la lactoza.
Lactoza se află in proportie de 4.3% în laptele de capra si 4.6% in lapele de vaca.
Varza de Bruxelles sunt cei cu mintea ‘varza’ … adica cei care nu se informeaza suficient de mult si sunt rudimentari in postarile lor de ‘vacozauri’ .
Civilizatia Cucuteni – situl arheologic Poienești-Lucașeuca. Despre numarul si speciile de animale domestice.
Vezi lucrarea
[BEYOND EXCAVATION. GEOPHYSICS, AERIAL PHOTOGRAPHY AND THE USE OF DRONES IN EASTERN AND SOUTHEASTERN EUROPEAN ARCHAEOLOGY. PROCEEDINGS OF THE INTERNATIONAL COLLOQUIUM, 5-8 DECEMBER 2016, PIATRA-NEAMȚ, ROMANIA]
[Michael Meyer, Octavian Munteanu, Vasile Iarmulschi, Björn Rauchfuss, Franka Höppner, Maria Moraru
The Poienești-Lucașeuca site from Brănești – „The West Side” (Orhei District, Republic of Moldova). Researches of the period 2014-2015, pg 137].
Rezultand un procentaj de animale domestice descoperite in epoca Neolitica a culturii Cucuteni-Tripolye: 42% ovine si caprine; 29% bovine, 21% porcine, 8% cabaline.
Civilizatia Cucuteni – situl arheologic Poienești-Lucașeuca. Despre numarul si speciile de animale domestice.
Vezi lucrarea
[BEYOND EXCAVATION. GEOPHYSICS, AERIAL PHOTOGRAPHY AND THE USE OF DRONES IN EASTERN AND SOUTHEASTERN EUROPEAN ARCHAEOLOGY. PROCEEDINGS OF THE INTERNATIONAL COLLOQUIUM, 5-8 DECEMBER 2016, PIATRA-NEAMȚ, ROMANIA]
[Michael Meyer, Octavian Munteanu, Vasile Iarmulschi, Björn Rauchfuss, Franka Höppner, Maria Moraru
The Poienești-Lucașeuca site from Brănești – „The West Side” (Orhei District, Republic of Moldova). Researches of the period 2014-2015, pg 137].
Rezultand un procentaj de animale domestice descoperite in epoca Neolitica a culturii Cucuteni-Tripolia: 42% ovine si caprine; 29% bovine, 21% porcine, 8% cabaline.
Biet oltean ! Laptele matern contine 7 % lactoza ! Nu-i asa ca esti tembel sa ne spui de caprine ?
Du-te oltene cu 24 masele si mai invata !
Crezi ca dak dai copy=paste de pe WIKIPEDIA prostilor esti documentat ?
Esti un biet tembel care crezi ca lumea nu mai are informatii si tre sa ne lumineze ,,un oltean ,, ?!
DEX .PASTORALISM s. n. Tendință în literatură și în artă caracterizată prin cultivarea genului pastoral
doru popescu dixit =,, din cultura Turdaș – Vinča in perioada anilor 5500 BC se ocupau si cu pastoralismul (cresterea de animale mici).,,
Chiar nu vezi ca habar nu ai de ce vorbesti si dai copy=paste ,de pe WIKIPEDIA PROSTILOR ?
du-te oltene si te culca !
SI CE TREABA AU TOATE BAZACONIILE TALE CU ARTICOLUL DOMNULUI MARGA ? ESTI SANATOS MINTAL ? Sau iti place sa scrii din WIKI ,ca sa te dai cultivat ?
pastoral, pastorală, adjectiv (DEX)
pastoral, substantiv neutru
1. De păstor.
sinonime: ciobănesc păcurăresc păstoresc
1.1. prin extensiune De la țară.
sinonime: câmpenesc rustic
2. (Despre creații literare) Care zugrăvește în mod idilic viața păstorilor, viața de la țară.
sinonime: bucolic
3. rar Care aparține pastorilor sau preoților, privitor la pastori sau la preoți.
sinonime: diecezan eparhial episcopal
etimologie: limba franceză pastoral
limba latină pastoralis, limba italiană pastorale.
Are a face chiar foarte mult … noi cei de pe acest taram TREBUIE sa ne PASTRAM aceeasi DIRECTIE ca POPOR … precum cea DINTOTDEAUNA ! Fara nici o ‘Răspântie’ in ISTORIA noastra !
Intoleranță la lactoză este denumirea pentru incapacitatea de a digera lactoza („zahăr din lapte”), din cauza absenței sau cantității insuficiente de lactază, enzima care desparte lactoza în galactoză și glucoză, la vârsta adultă.