Perspicace, luând act de ilegalități comise de însăși instanța supremă de judecată din România și trecând, în consecință firească, la revizuirea de sentințe, în ziua de 20 decembrie 2018, ministrul Justiției declara: „mulți nu sunt la locul lor”. Într-adevăr, nu sunt la locul lor cei care au condus și conduc Înalta Curte.
Dar și dacă nu s-ar fi ajuns la ilegalități, aceia tot nu erau la locul lor. Căci se pun măcar două întrebări: Cum au fost selectați respectivii? Ce au în plus față de alți juriști? În România ultimelor decenii s-au adus, cu o iresponsabilitate condamnabilă, în funcții copleșitoare figuri banale, adesea inculte și jalnice. După aceea mulți se miră de ceea ce iese, iar cei mai mulți achită nota de plată.
Pentru a întregi tabloul, trei fapte sunt de menționat imediat.
Primul este acela că afectate de ilegalități (care nu se reduc deloc la compunerea abuzivă a instanțelor!) nu sunt doar instanțele de cinci judecători. Intră în discuție și cele de trei și de doi, în procese penale și în procese civile, în instanța supremă și în alte instanțe. Câte procese cu trei sau doi judecători nu sunt decât false? La o examinare cu ochi juridic, logic și civic, ilegalitățile și aberațiile se observă pe scară mare.
În treacăt fie spus, toate anticipațiile privind degradarea din justiție, făcute de eminenți cunoscători ai dreptului (vezi volumul Dezbaterile de la Sinaia. Statul de drept. Premise, condiții, funcționare, Editura Meteor, București, 2018) se împlinesc. Este destul să se citească sentințe date pentru ca oricine să-și dea seama cât de puțin contează adevărul, logica și dreptul. O caracatiță a nepregătirii și abuzului a afectat justiția în miezul și pe o bună parte a ei. Nu întâmplător, nici o țară nu vrea să-și lase cetățenii la mâna justiției române și, la nevoie, îi sustrage cum poate.
Al doilea fapt este acela că poți trage la sorți judecătorii, dar, lotul fiind finit, speranțe mari de redresare nu pot fi. Ar trebui un lot mult lărgit, dar după ce statutul de judecător este luat în serios, aidoma justiției din alte țări. Pe lângă aceasta, a fi judecător veritabil este la fel de greu ca și a fi jurnalist demn de respect, cu opinii ce stau în picioare peste timp, sau , de ce nu?, filosof demn de crezare, care se înalță peste orbirile și cedările spiritelor mărunte. Fiecare presupune profesionalism și integritate, mai presus de orice.
Al treilea fapt ține de pregătirea juridică din România. Nu este suficient să înveți legi pentru a stăpâni dreptul. Nu este suficient să cunoști dreptul pentru a face justiție. Un profesor eminent de la o Facultate de Drept îmi relata deunăzi ce date eronate și optici înguste se propun cursanților la pregătirea pentru magistratură. Din toate motivele, este indispensabilă revederea pregătirii juridice ca durată și conținut, dar și sub un aspect aparte ce a devenit crucial.
Nu omit să mă refer la ceea ce mai multe voci publice au început să atingă: ceea ce s-a extras de la Cluj-Napoca. Se știe, dacă se vrea și din atacurile din presa acelui timp, că, în calitate de rector al Universității Babeș-Bolyai în patru mandate, am avut de furcă – așa cum documentele aflate încă în arhivă confirmă – cu metehnele adunate de istoria anterioară în unele facultăți: examene luate pe sub mână în virtutea funcțiilor deținute de candidat sau sprijinitori, lipsa lecturilor aduse la zi nu numai la studenți, ci și la profesori, sensibilitate la plocoane, genuflexiuni față de mai marii zilei, avariția care făcea ca unii să țină „prelegeri” în orice hrubă botezată „universitate”, ridicarea de absolvenți slab pregătiți în funcții publice.
Nu m-am consolat să constat asemenea fapte. Poziția mea fără compromis de atunci și de mai târziu se confirmă însă din plin, acum în modul cel mai public. Doar ca un exemplu, toți semnatarii „protocoalelor secrete” de „cooperare” dintre procurori, judecători și servicii secrete – care sunt o rușine a României postdecembriste și vor da bătaie de cap în anii ce vin, inclusiv prin despăgubirile de zeci de milioane de euro din partea statului român – sunt semnate, cum se vede ușor, de absolvenți de la facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai, la care se adaugă unul de la Științe Politice. Patroni au fost, mai recent, un absolvent de la Fizica aceleiași universități, altul de la Pomicultura din Cluj-Napoca.
Nu discutăm aici nivelul profesional. Cum semnezi protocoale, și încă „secrete” și de „cooperare” a justiției cu o nouă Securitate, când orice democrație europeană este orientată spre a lărgi libertățile și drepturile? Ce pregătire juridică și civică trebuie să ai pentru a semna asemenea stupidități? Orice cetățean lucid își poate da seama, însă, de ceea ce s-a întâmplat, înainte de 1989 și după, și a continuat prin forța lucrurilor, de cine a extras absolvenți din acele facultăți și cum a făcut-o.
Alte trei fapte nu pot fi ocolite la o discuție temeinică și responsabilă.
Primul este acela că în justiția din România s-a petrecut o desfigurare gravă. Am arătat în alt loc că sursele ei sunt multe și vor trebui contracarate prin acțiuni pe multiple planuri (A. Marga, Justiția și valorile, Ratio et Revelatio, Oradea, 2018). Este vorba de: a) legi în interes public, în locul legilor ca instrument de luptă al cuiva contra altcuiva; b) proceduri capabile să promoveze dreptul; c) instituții decolonizate, prin scoaterea numirii magistraților de sub desemnări unipersonale și trecerea selectării și numirii acestora în seama unei autorități publice. Destul să vedem cum s-au numit vârfuri ale justiției în ultimul deceniu (recompense pentru servicii făcute celui care numește, oameni de casă ai unor politicieni, premierea supușeniei etc.) pentru a recunoaște urgența punerii procesului sub autoritate publică; d) revederea pregătirii juriștilor, căci ea nu este adecvată rolului de procuror și judecător; e) asumarea adevărului că independența justiției nu este doar chestiune de conștiință, ci efectul unei organizări instituționale, care include tragerea la răspundere pentru abuzuri.
Al doilea fapt este că nu doar justiția este afectată de boala “omului nepotrivit la locul nepotrivit”. În aproape toate domeniile României actuale se lăfăie nepriceperea, pregătirea verbală, și, tot mai mult, reaua credință. Într-adevăr, prea mulți nu sunt la locul lor! În ultimii mai bine de zece ani, România este ocupată de sus până jos, de amatorismul organizat și plătește inevitabil costuri uriașe. Faptul că în 2016 s-a atins cea mai slabă participare din istorie la Jocurile Olimpice este doar simbolul situației. Iar faptul că nu a existat capacitatea de a elabora convingător istoria contemporană a României, nici măcar în anul Centenarului, spune enorm.
Abordarea liricoidă, indispoziția de a vedea realitatea, trădarea interesului public (“aranjamentul bate pe aici mereu regulamentu!”, spunea un înalt ierarh), confundarea competenței cu descurcarea nu duc departe. Efectul major perceptibil: plecarea dintr-o țară lăsată de prea mulți ani în seama impostorilor va preocupa destui!
Al treilea fapt este acela că România, în întregul ei, se află sub efectele unei răsturnări a ierarhiei valorilor. Meritocrația, câtă a fost, a fost părăsită pe față, iar promovarea inșilor de mâna a treia sau mai rău a devenit regula nescrisă. Nu există acum, din nefericire, probe pentru a putea spune că mai există selecții serioase pentru funcții și onoruri în vreo instituție publică!
Cum se asigură în asemenea condiții accesul la acestea? Răspunsul are tot mai mult de partea sa probe. Accesul vine din alte surse decât meritele profesionale și civice sau valoarea.
Este vorba de contiguitatea cu securismul. Recent, cu ocazia alegerii unui șef de instituție, directorul unei publicații prestigioase ne-a trimis multora, un mesaj public, în care a scris: „vă felicit pentru alegerea generalului… în funcția de președinte…”. Nimeni nu a putut contesta aserțiunea și nu a făcut-o. Mai nou, universități majore angajează generali de securitate compromiși în acțiuni de subminare a democrației, ca profesori. Ce se mai poate spune?
Este vorba apoi de rolul rudelor. Până și unii prim-miniștri s-au stabilit în România ultimului deceniu prin rude. Nu mai vorbim de trimiteri în parlament, de alte instituții, de încrengăturile ce s-au dezvoltat în instituțiile publice în toate direcțiile. Nepotismul le-a colonizat ca niciodată în istoria țării.
De prost augur este și aducerea pe scenă, cu ajutorul serviciilor secrete, a unor tineri fără valoare, aparent nepătați, pentru a influența, fie și prin scandal, direcția de evoluție a țării. O manipulare în detrimentul democrației ce costă, la rândul ei!
Este vorba, în fine, de curentul celor care vor cu tot dinadinsul să se pună bine cu cineva din afară, luând în deșert valorile europenității, spre a fi ajutați în ascensiunea dinăuntru. În acest scop falsifică orice.
Din păcate, România actuală nu are o legislație și un sistem de selecție pentru funcții și onoruri care să ferească instituțiile de intruziunile serviciilor secrete, ale rudelor și pilelor și să garanteze o meritocrație, câtuși de puțin. Prea mult contează „merite” de carton și prea puțin valoarea reală. Ceea ce se dă singură ca „elită” este rezultatul acestei contraselecții organizate.
Atunci când am publicat volumul Justiția și valorile, un membru al Consiliului Superior al Magistraturii mi-a cerut să nu iau în brațe afirmația că justiția este aservită, căci lucrurile ar fi ținute în mână. Astăzi, se vede bine cum stau acestea. Și încă nici nu a început discuția cu privire la ceea ce se petrece în culise – în tenebrele „protocoalelor secrete” și ale aranjamentelor cu „șeful”, cum formula un procuror cunoscut!
Oho, lass’ ca-i la „locul” ei analfabeta Vasilica Veorica… si toti INCIMPETENTII analfabeti din Guvernul Romaniei!
Si Dragnea e la „locul” lui…. si Taricenau si toti infractorii care au ajuns sa conduca Tara spre dezastru!
Nu v-am auzit spunand ca astia TOTI NU sunt la „locul” lor!
Sau sunt, in opinia dvs?!
Vă place sau nu Dăncilă a susținut cel mai reprezentativ, pentru România, discurs în parlamentul european. Dincolo de bârfele lui lili, un inginer de patrol și gaze este mai bun decât un absolvent șters de fizică.
Dragnea, place sau nu, este, împreună cu Tăriceanu, cel mai pregătit (este, totuși, inginer de București, nu un „promovat” de oriunde) și are cea mai b ună cunoaștere a României și a economiei lumii de azi. Ceea ce a propus – ameliorarea vieții oamenilor, normalizarea justiției și reânstăpânirea asupra bogățiilor naționale – îl poate duce la pierzanie de către ura celor care pierd, dar orice om de bun simț știe că are dreptate. Îl urăsc instrumen te secu ca lilii, dar așa este viața. Din păcare, și așa!
Degeaba contabilizam stari de fapt si degeaba incercam sa le descoperim conexiunile daca nu mergem catre cauzele ce le-au determinat, intr-o analiza filosofica de profunzime bazata pe o asezare corecta a datelor problemei!
Un element major si determinant il constituie faptul ca in 1989 a avut loc o lovitura de stat din interiorul sistemului comunist, ca de obicei cu sprijin sovietic! Un reper de o valoare exceptionala ce nu poate fi ignorat, facand parte integranta dintr-o inscenare la scara europeana care a condus la „disparitia Partidului” si a Lagarului Comunist de Concentrare, in etapele impuse de…”specificul” comunismului practicat in fiecare tara membra!
Un alt reper, imposibilitatea ca niste comunisti care au comis impreuna cu sistemul crime impotriva umanitatii sa lase puterea din mana,existand riscul ca „noua Justitie” debolsevizata sa-i traga pe toti asasinii la raspundere,nu inainte
ca toate aceste crime ascunse cu strasnicie sa fie scoase la lumina, determinand „Procesul comunismului”/Lustratia!
Al treilea reper,deja din 1990 complotistii politruci demonstrand ca nu stiu sa faca politica decat folosind aceleasi
metode criminale impletite cu propaganda subversiva de incitare la ura si dezbinare!
Al patrulea reper, impunerea samavolnica a unei constitutii compilata de ei intr-o forma ce sa le permita perpetuarea la conducere ca reprezentanti ai „aschiilor” PCR. Conditia de baza a fost redeclararea Romaniei drept republica, in schimb prevederea printre randurile ambigue a unor puteri absolutiste „conducatorului” prin crearea CSAT si trecerea procurorilor in randul magistratilor si „spargerea” Securitatii in sectiile componente pentru jocul de-a democratia, la fel cum s-a procedat cu Partidul!
Partidul a reintrat in ilegalitate conducand Romania exact asa cum a procedat inainte de 1945, prin ILEGALI…Despre acest stat securist paralel este vorba, el fiind cauza tuturor „rasturnarilor” actuale!
@Dionisie Petrescu; NU a sustinut nici un discurs, a CITIT dupa foile scrise de Consilierii ei!
Veve NU e in stare sa spuna LIBER, fara sa citeasca dupa biletel nici macar 5(CINCI!) Cuvinte Consecutive INTELIGIBILE!!!
Mai mult, ea face gafe rasunatoare si cand citeste dupa biletelele scrise de consilieri!
De ce de 1 An de cand e prim Ministru, Veve NU a tinut nici macar o singura Conderinta de Presa, sa iasa ea singura in fata Jurnalistilor, FARA Biletele, si sa Raspunda la Intrebarile Jurnalistilor!
Scena aia din Parlamentul european cand Reporterul de la EURONEWS, care transmitea LIVE, fugea dupa ea intreband-o una-alta iae veve fugea de el e memorabila si penibila la un asemenea Nivel in Politica UE!
Socata, moderatoarea EURONEWS aflata in studio a spus: Dna Dancila FUGE de noi”!!!
„Discurs reprezentativ”?!
O analfabeta, vai de mama ei, ar fi ramas profesoara de Lucru Manual la Videle daca nu se „lipea” de infractorul Dragnea la PSD!
Dacă ești lili ar trebui să faci pauză, tovarășe. Nu faptul că un demnitar citește e problema, ci ceea ce rostește. Citesc mulți. Johannios citește texte, dar ce texte? vai de capul lor! Truisme și erori noționale. Aici Dăncilă a câștigat. Nu este Kennedy, dar este mai mult decât mobila adusă și dusă la Sibiu? Iar clișeul despre ea nu-i onorează pe cei care îl folosesc. Dacă Dăncilă este de fapt peste toți, chiar și peste lilii care nu au demnitate!? Cam așa atau lucrurile!
rasturnarea valorilor, e rezultatul „civilizatiei” occidentale : desfrau, lacomie, bani, Editat, invazie Editat….
Doamna prim-ministru e persoana cea mai competenta in relatii europene si cu cel mai mare nivel de bun simt din conducerea tarii.
O urmeaza cel mai pregatit ministru, domnul Toader ,domnul Daea si multi altii.
In tabara opusa bunului simt romanesc ,conduce misoginul dulap sas,sica mando’ ,țurcana moscovita si caruntii usri-sti.
La multi ani.
Vaca proasta! Securista imputita! Mizerie jegoasa si spurcata!
„… toti INCIMPETENTII analfabeti…” sunt nu numai in justitie, ci peste tot si mai ales aici pe forum, unde se dau atotstiutori, dar incapabili sa articuleze o propozitie corecta, balacindu-se in analfabetismul lor cras, evident la fiecare expresie exprimata!
Doamna Lili, profesorul Marga vorbeste despre cei numiti si modul de numire nu despre cei alesi. Cei alesi de noi, la scara simplificata suntem noi, fiindca noi i-am ales sa ne reprezinte. Premierul este tot rezultatul alegerii facute de noi, fiindca nu exista o alta cale democratica de a desemna demnitarii statului. Ca se dovedesc a fi buni sau mai putin buni asta ramane sa apreciem noi si sa-i tratam ca atare la urmatoarele alegeri.
Citate din ‘lili’: „Conderinta de Presa”, ” iae veve fugea”, asta apropo de „5(CINCI!) Cuvinte Consecutive INTELIGIBILE!!!” Banuiesc ca „veve” vine de la Viorica Vasilica, adica premierul Romaniei, pe care o critica si jigneste continuu si nu pot sa nu ma intreb de unde vine „lili”?! Expresii ca; ‘lingau’, ‘lingusitor’, ‘limitat’, ‘limbric’, s.a.m.d., par sa se potriveasca perfect cu profilul sus-numitei. Vreti mai multe? Cititi cu atentie tiradele lui lili si HAVE FUN!
Curajos si chirurgical. As fi vrut sa stiu insa ce va oprit sa acordati maretia cuvenita sistemului de Invatamant atunci cand ati condus Educatia? Nu am nicio amintire din acele vremuri.
Marga a lăsat, ca ministru al educației naționale, în urma lui o reformă serioasă aidoma celei din Polonia, Ungaria, Cehia etc. Nu degeaba a fost cel mai ales rector român în organisme internaționale și cel mai invitat și consultat internațional ministru al educației din România, până azi. Ca să te pronunți, mă eric, poate ar trebui să citești cărțile lui pe temă – Anii reformei.1997-200, Universitatea veritabilă, Reforma Universității clujene. Discursuri rectorale etc. Este reforma despre care s-a scris cel mai mult în țară și în străinătate. Că după Marga au venit Abramburica, Hârdâu, Miclea, Funeriu, Pricopie și Mircea explică situația educației de azi. Nimeni nu poate modifica pentru eternitate. Iar la noi prea mulți vin după o reușită și strică.
Poate nu știi că prin rectoratul lui Marga Universitatea din Cluj a ajuna la maxima ei dezvoltare. E drept că a fost ales și reales de patru ori Când s-a opus lui Funar în 1991-96 la Cluj se pregătea lansarea economică de astăzi, iar Marga a fot unul dintre creatorii. Lansarea Clujului – economică și internațională – a început cu Universitatea Babeș-Bolyai. Niciodată o universitate din România nu s-a bucurat de recunoaștere precum aceasta, în anii de până în 2012. Cele mai importante figuri intelectuale ale lumii, câțiva dintre cei mai mari lideri internaționali au venit la UBB. Prima conferință continentală a universităților a avut loc, dincoace de Budapesta, la UBB. Universitatea clujeană era – cum presa internațională a comunicat – în anticamera intrării în primele 500 de universități din lume, împreună cu Zagrebul.Este drept, după plecarea lui Marga la Jerusalim și Toronto, din 2012, UBB a fost luată sub control de securiști. S-au făcut temenele în dreapta și stânga, iar Coldea a ajuns să hotărască soarta. Generalul a și devenit profesor – un alt caraghislâc istoric Ce trebuie securism unei universități? Iată ce ușor se strică lucrurile la noi!
Alzheimer?, sau ai fost plecat pe undeva?
Confirm asertiunile dlui Z. Mihaly. Cluj-Napoca este azi ceea ce este nu atat prin meritul edilului (desi nu sunt fan, nu pot sa neg ca nu a stricat conceptul) cat prin faptul ca viziunea dlui Marga a condus la o dezvoltare centrata pe zona universitara. Municipiul chiar arata a fi nucleul unei dezvoltari de tip societate bazata pe cunoastere. Nu doar ca sunt foarte multe locuri de munca, ci faptul ca sunt cu valoare adaugata mare este de salutat. Somaj zero cu salariul minim pe economie nu este mare lucru. Din acest punct de vedere, cel putin unul din orasele din asociatia de 4 mai are mult de lucru.
Dupa ani de zile de intepaturi pe care i le-am administrat Profesorului cu scopul de a se dezmetici si a analiza intreaga realitate, nu doar bucatele, puse intre paranteze, iata ca a gasit forta, in fata evidentelor care urla,
sa arate, cu glas tremurat, ca securismele se afla la baza tuturor nenorocirilor!!!
Problema e ca „Noua Securitate” e Batrana Securitate cosmetizata din ratiuni de teatru democratic impus de Confreria
marxista in 1989 la nivelul Lagarului Comunist de Concentrare european!
De aceea astept de la marele filosof roman sa analizeze CAUZELE, nu doar consecintele, si acelea disparat, neintegrate intr-o viziune unitara. Partidul din umbra are destui strategi perfect pregatiti, la nivelurile inferioare existenta specialistilor nefiind necesara, cu atat mai mult cu cat cei plasati sunt simpli executanti….
Il rog pe Profesor sa ordone Garzii sale pretoriene sa ma scuteasca de atacurile obisnuite!
Dragă Charlie – căci mi-ești tot mai drag, că așa-i la noi la moldoveni, îi iertăm pe cei care greșesc – nu tiu ce va zice Marga, căci nu-l cunosc personal și nu sunt din garda pretoriană, cum zici. Ca cetățean onest salut ideile pe care le socot salvatoare și atitudinile curajoase și combat altele. Este în firea lucrurilor. Dar – ca profesor care predau discipline dintre cele pe care Marga le-a predat în timp – îi știu lucrările. Ceea ce a spus în articol a spus-o la fel de net și argumentat, relativ la alte situații, în 1993, în 1996, în 2004, în 2016 – de fapt de fiecare dată. Nu este ceva nou la el. Ceea îl favorizează sunt o pregătire conceptuală. mișcarea continuă între reperele, capacitatea de a lega lucrurile și, negreșit, cunoașterea dinăuntru a felului în care se administrează – sau ar trebui administrată – o țară. Tenacitatea, verva lui la nevoie, cultura îl susțin. Asta-i explicația. Să auzim de bine!
„Ion Acatrinei”, iti accept solicitarea plina de deferenta a armistitiului, cu toate ca nu sunt moldovean ca sa-ti pot ierta in totalitate…greselile, incheind pacea! Niciodata nu l-am jignit pe Profesor, am incercat doar sa-l provoc la a lua in calcul viziunea mea despre situatia din Romania, fapt care a avut consecintele constatate in aceasta analiza. Nu poti nega „radicalismul” analizei, comparativ cu cele anterioare care se opreau acolo unde ar
fi trebuit sa inceapa! Deasemenea, nu poti nega plierea aproape perfecta a ideilor din articol pe asertiunile mele, de care nu ai tinut cont, preocupat fiind sa ma „demontezi” si inca intr-un mod impardonabil.
Nu i-am citit cartile, dar temele si ideile din articolele sale reiau in esenta cele scrise acolo! Deosebirea insa este esentiala deorece pe acest Forum, sunt convins, ajunge la mult mai multi romani, majoritatea nespecialisti si acest fapt impune o responsabilitate superiora exprimata printr-un discurs accesibil!
Acest aspect m-a preocupat, intrucat nespecialistii se inclina supusi si mai ales necritic in fata unei somitati, or nicio somitate nu poate fi infailibila, in mod automat!!!
Sa stii ca moldovenii imi sunt dragi, intr-o vreme traind intre ei, savurand toate inclinatiile lor traite intens si cu acea sinceritate de copii mari… Cu rugamintea sa apari si la alte articole, nu numai la acelea scrise de Profesor, cu acest pseudonim, dovedindu-mi astfel ca nu folosesti si altele, iti urez Un An Nou 2019 mai putin incrancenat, asa cum le sta bine moldovenilor…
Pt. Charlie. Am observat ca ati schimbat in bine registrul opiniilor. Felicitari pentru cele doua excelente comentarii. Ideile asemenatoare, cuprinse in umele dintre comentariile mele au fost aspru cenzurate, prin jigniri ,insulte, in lipsa de contraargumente.Asteptam ca dl. profesor sa scrie si despre situatia deplorabila a spitalelor, a invatamantului, domeniu in care are si dansul vina cand a fost ministru,a infrastructurii, cu indicarea cauzelor si a vinovatilor
… in anii ’90 va audiam cursurile la Facultatea de Drept din Cluj.Rasturnarea ierarhiei valorilor nu este posibila deoarece nu avem ce rasturna.In Romania de ani buni nu mai exista o ierarhie a valorilor.Cei putini (sub 2%) nu pot corecta raul deja facut, ca nu poti face primavara cu o floare sau stol cu o randunica.Romania anului 2018 este doar o regiune, un teritoriu, nicidecum o tara, asa cum ar trebui sa fie.
Acele valori sint resturnate de mult timp , cel putin de la formarea republicii populare ,raul cel mare fiind POLITICUL care dicteaza viata de zi cu zi , restul sint povesti pentru cei subtiri la creier .
A fost de ajuns sa vedem cazul Rarinca ca sa ne dam seama de mizeria din justitie. O societate normala ar fi sarit in apararea doamnei Rarinca, zdrobita de tavalugul stalinist Stanciu-Kovesi.
de cand rarinca e o doamna?
Lui Eric
Da, aveți dreptate, dar faptul că didtinsul analist nu a reușit să asaneze sistemul de învățământ atunci când a fost ministru nu arată că nu a vrut ci că NU A PUTUT. Și asta este înca o dovadă a gravitații situației in care sfost adusă tara. Este prea târziu pentru ca lucrurile să mai poată fi puse pe un făgaș sănătos de către o singură persoană, decât doar dacă pune mâna pe par.
în 5.02.2017 ziceam: priviţi la galeria de nonvalori care conduc sau au condus România: cum să poată accepta pe cineva( Vasile Tonoiu), care pierde zilnic de 1 miliard de ori mai mulţi neuroni decât au gioarsele astea împreună.Iar universitatea BB, parc-ar fi un mix între o pepinieră a Securităţii antiromâneşti şi pădurea Hoia Baciu…
daca ti-a luat atata timp sa scrii aceste evidente esti prost, daca ai considrat ca e la moda, esti ticalos. ce sa zic…ai descoperit apa rece(ca pentru aia calda trebuie bunavointa,a se vedea cazul Prometeu)
stie dl marga vreun domeniu care merge bine in romania? in afara de scandalurile si chilotareala dela televiziuni?
tovarasul securist dovedit marga din grupul securist de la Cluj o „elita” a invatamantului interlopo-tortionar din Romania.. nici nu ma obosesc sa citesc articolul
Al doilea fapt este acela că poți trage la sorți judecătorii, dar, lotul fiind finit, speranțe mari de redresare nu pot fi. L-am citat. Intr-adevar este o consecinta. Cauza este interesanta: democratia. Cea adevarata consta in trageri la sorti, nu in alegeri. Vezi fraza de mai sus a autorului. Paralel la asta trebuie facut cadrul de control direct si eliminatoriu a alesului, reprezentantului. Sansele sa gasesti un om mai competent si echidistant, sunt mult superioare „alesilor democratici”. Daca si cadrul de control, direct, avem sansa sa traim intr-o societate tehnologizata, este bine pus la punct, n-am avea aceste probleme si”democratia” ar fi adevarata.
Cred ca am lansat cateva fraze de la care se pot pune bazele conceptului unei societati normale. Nu sant tare in amanunte. Fondul problemei este deschis tuturor. Ader la Gmbplay