Recesiunea economiei mondiale ar putea dura până în 2018

Recesiunea mondială ar putea dura până în 2018, consideră economistul japonez Eisuke Sakakibara, fost oficial pentru pieţe valutare, supranumit şi „Domnul Yen” pentru capacitatea de a influenţa pieţele financiare, transmite Bloomberg. Puţine prognoze sunt la fel de sumbre ca aceasta, notează Bloomberg, însă atunci când vine din partea unui economist de talia lui Sakakibara, care […]

De cotidianul.ro - Autor
Recesiunea economiei mondiale ar putea dura până în 2018

Recesiunea mondială ar putea dura până în 2018, consideră economistul japonez Eisuke Sakakibara, fost oficial pentru pieţe valutare, supranumit şi „Domnul Yen” pentru capacitatea de a influenţa pieţele financiare, transmite Bloomberg. Puţine prognoze sunt la fel de sumbre ca aceasta, notează Bloomberg, însă atunci când vine din partea unui economist de talia lui Sakakibara, care […]

Recesiunea mondială ar putea dura până în 2018, consideră economistul japonez Eisuke Sakakibara, fost oficial pentru pieţe valutare, supranumit şi „Domnul Yen” pentru capacitatea de a influenţa pieţele financiare, transmite Bloomberg.

Puţine prognoze sunt la fel de sumbre ca aceasta, notează Bloomberg, însă atunci când vine din partea unui economist de talia lui Sakakibara, care a fost şi Vice Ministru pentru Finanţe al Japoniei, trebuie ascultată, scrie Mediafax.

„Lumea este predispusă unei crize structurale, pe termen lung, care aminteşte de perioada anilor 1870, când creşterea economică medie anuală a fost de circa 1%. Motivul? Guvernele pun pe primul plan austeritatea fiscală în detrimentul restabilirii creşterii sustenabile”, a spus Sakakibara.

Criza financiară din anii 1870, denumită şi „Lunga Depresiune”, a afectat în principal Statele Unite şi Europa, efectele acesteia fiind resimţite chiar şi în anii 1890.

Datele recente din SUA şi Japonia, inclusiv turbulenţele financiare din Europa, sugerează că o reluare a recesiunii este o posibilitate anul viitor. Într-o astfel de situaţie, pârghiile disponibile pentru a stimula cererea sunt destul de puţine. Dobânzile sunt, deja, aproape de zero. Singura măsură de stabilizare ar fi majorarea cheltuielilor guvernamentale.

Problema este că există puţină susţinere pentru creşterea majoră a cheltuielilor statelor, notează Bloomberg.

Unul dintre motive îl reprezintă datoriile foarte mari existente. În iunie, Japonia, cu un PIB de 5.000 de miliarde de yeni, avea datorii de 904.000 miliarde de yeni (10.800 miliarde de dolari). În Europa, gradul ridicat de îndatorare face ravagii printre ţările din zona euro, ultima victimă fiind Irlanda.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.