Rector UVT nu vrea AI pe grabă în școli

Pirtea consideră că tehnologia trebuie introdusă cu grijă și cu profesori bine instruiți. Rectorul UVT avertizează că AI-ul poate intra în sistem ca o strategie sau ca un accident.

„Pentru România, cea mai bună strategie în 2026 nu este graba de a adopta AI în educație, ci de a avea disciplina de a adopta AI în educație cu un scop clar formulat, cu precauție, cu echitate și cu profesori pregătiți. AI va intra oricum în educație; diferența va fi dacă intră ca o strategie sau ca un accident. România nu are nevoie doar de implementarea „AI în școli”, ci de „educație pregătită pentru era AI”. Întrebarea esențială este de fapt mai profundă: Câtă personalizare vrem în educație, ce păstrăm din rolul civic al școlii și cum ne asigurăm că AI-ul nu devine un mecanism de izolare și stratificare pentru elevii?”, a declarat Marilen Pirtea, potrivit unui comunicat de presă.

Evitarea digitalizării de fațadă

Proiectele anterioare din România s-au concentrat deseori doar pe achiziții de echipamente și infrastructură tehnică. Acest stil de lucru riscă să transforme noile platforme în simple decoruri fără rezultate reale. Implementarea corectă trebuie să înceapă prin identificarea problemelor care au nevoie de rezolvare urgentă.

„OECD recomandă ca deciziile despre implementarea AI în educație să înceapă cu identificarea problemele pe care instrumentele de AI sunt menite să le rezolve, apoi să fie evaluate beneficiile vs. riscurile implicate, respectiv măsurile de protecție (date, bias, achiziții transparente, formare continuă). De ce contează acest principiu pentru România? Pentru că în practica noastră anterioară, proiectele digitale au fost frecvent conduse de achiziții și infrastructură. Dacă România importă AI în educație în același stil ca demersurile anterioare, va obține „AI ca ornament”, adică platforme folosite superficial”, a mai explicat rectorul.

„AI poate fi un instrument de reducere a inegalităților, dar și un accelerator al lor”

Oficialul susține că AI-ul poate ajuta la monitorizarea abandonului școlar sau la integrarea elevilor vulnerabili. Totuși, accesul inegal la internet și la dispozitive performante poate mări distanța dintre copiii bogați și cei săraci. Fără politici clare, noile instrumente digitale vor fi folosite doar de școlile care sunt deja performante.

„AI poate fi un instrument de reducere a inegalităților, dar și un accelerator al lor. Raportul OCDE mizează pe AI ca instrument pentru a aborda disparități persistente în sistemul educațional. Însă insistă pe un punct critic, și anume inegalitatea de acces la instrumente de AI care poate amplifica decalajele existente. În România, fără politici de echitate explicite, AI devine un mecanism de stratificare a elevilor, nu de incluziune a acestora”, remarcă profesorul.

Profesorii reprezintă adevărata infrastructură

Formarea cadrelor didactice este mult mai importantă decât achiziția de licențe sau de tablete performante, susține rectorul. Profesorii rămân figurile centrale care modelează comportamentul elevilor și interpretează datele tehnice. Bugetele destinate instruirii lor trebuie să crească odată cu investițiile în noile tehnologii digitale.

„Raportul afirmă direct că profesorii rămân centrali în implentarea AI în educație deoarece ei interpretează datele analitice, integrează instrumentele AI în activități educaționale și de învățare, modelează comportamentele elevilor. De aceea, bugetele de formare a profesorilor trebuie să crească în concordanță cu cheltuielile pentru instrumentele de AI. Este îngrijorător că în multe țări profesorii nu sunt implicați adecvat în astfel de decizii”, a concluzionat rectorul UVT.

CITEȘTE ȘI: Gemini, prins cu lecția neînvățată. Google șterge rezumatele medicale făcute de AI