8 februarie 1880: Germania, Franţa şi Marea Britanie recunosc independenţa de stat a României.
Această zi reprezintă o încununare a eforturilor politice, diplomatice și militare ale României începute pe 9 mai 1877, când Mihail Kogălniceanu, ministrul de Externe al României din Guvernul I.C. Brătianu, a anunțat ruperea irevocabilă a legăturilor de vasalitate faţă de Imperiul Otoman.
În 20 februarie 1880, reprezentanții diplomatici ai Franței, Germaniei și Marii Britanii trimiteau României note prin care recunoșteau independența României, ceea ce a marcat începutul relațiilor diplomatice cu cele trei state.
Începutul notei, trimisă de Marea Britanie
Relaţiile diplomatice la nivel de legaţii conduse de trimişi extraordinari şi miniştri plenipotenţiari au fost stabilite între România şi cele trei mari puteri începând cu data de 8/20 februarie 1880.
Sir William Arthur White a fost primul dintre reprezentanţii guvernelor celor trei puteri europene care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la Bucureşti. În baza reciprocităţii, guvernul român l-a numit pe Nicolae Callimachi-Catargi, fost ministru al Afacerilor Străine şi agent diplomatic al României la Paris, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra. La 19 iulie, ministrul plenipotenţiar al României îşi prezenta scrisorile de acreditare în faţa reginei Victoria.
Începutul notei, trimisă de Germania
Primul trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Reichului german la Bucureşti, contele von Wesdehlen îi prezenta scrisorile de acreditare domnitorului Carol I. La 17 aprilie 1880, agenţia diplomatică a României la Berlin era transformată în legaţie. În baza reciprocităţii ultimul consul al României la Berlin (aprilie 1878 – aprilie 1880), Gheorghe Vârnav-Liteanu, îi prezenta, la 7/19 mai 1880 împăratului Wilhelm I, scrisorile de acreditare în calitatea sa oficială de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar.
Începutul notei, trimisă de Franța
Primul trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, Albert Ducros, şi-a prezentat scrisorile de acreditare principelui Carol I. În baza reciprocităţii, era acreditat la Paris, în aceeaşi calitate, la 24 iulie/5 august 1880, fostul ministru român al Afacerilor Străine din perioada războiului pentru independenţă, Mihail Kogălniceanu.
Anterior, în 8 februarie 1880, cele trei mari puteri recunoscuseră independența de stat a României.
România și-a proclamat independența în 9 mai 1877, în urma declanșării Războiului de Independență, ca parte a Războiului ruso-turc, din 1877-1878.
„Suntem independenți, suntem o națiune de sine stătătoare. Suntem dezlegați de legăturile noastre cu Înalta Poartă. Guvernul va face tot ce va fi în putință ca starea noastră de stat independent și de sine stătător să fie recunoscută de Europa”, spunea ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu, în 9 mai 1877.
Sursa foto: https://www.mae.ro/
Ce facem? Măsluim Istoria României?? Cenzurăm adevărul istoric?
Daca nu era marele tzar Alexandru al II-lea al Rusiei sa elibereze pe opincarii sclavi acum capitala romanistanului era la Ankara iar presedinte era Erdogan.
Daca puneti in oglinda nasterea statului italian cu cea a statului roman veti vedea o similitudine izbitoare. La originea ambelor acte a stat imparatul Napoleon al III-lea.
Similitudinea nu se opreste aici. In 1914 la inceputul razboiului atat Italia cat si Romania erau legate de Puterile Centrale printr-un acord de asistenta mutuala, acord care in cazul ambelor tari a fost denuntat, si ambele tari au intrat in lupta contra Germaniei! Respectiv Italia in 1915 si Romania in 1916.
Mai departe. 1943, Italia- Mussolini este indepartat de la putere de catre regele Vittorio Emanuele, printr-o …lovitura de palat.
Acum lovitura de stat din 23 August 1944 se poate examina intr-o alta lumina.