UPDATE Radu Nemeş, cercetat în dosarul de evaziune fiscală de peste 15 milioane de euro, alături de soţia sa Diana Nemeş, de Sorin Blejnar şi de Codruţ Marta, a fost extrădat din SUA, acesta fiind dus, joi, la Curtea de Apel Bucureşti, pentru confirmarea mandatului de arestare emis pe numele lui în 2012.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Radu Nemeş a fost preluat din Statele Unite ale Americii de o escortă a Poliţiei Române, acesta fiind adus la Bucureşti cu o cursă de linie.
De la Aeroportul „Henri Coandă”, Radu Nemeş va fi dus la Curtea de Apel Bucureşti, în faţa unui judecător de drepturi şi libertăţi, care să confirme mandatul de arestare în lipsă emis pe numele acestuia în iulie 2012.
Curtea Districtuală Washington a dispus extrădarea în România a lui Radu Nemeş, a anunţat joi Ministerul Justiţiei, precizând că a colaborat în acest caz cu FBI, Direcţia Naţională Anticorupţie, Poliţia Română şi Ambasada României la Washington.
Oficiali români din domeniul luptei împotriva corupţiei îi acuză pe Radu şi Diana Nemeş de comiterea unei evaziuni fiscale în valoare de 68 de milioane de dolari, sumă aferentă unor taxe neachitate pentru un milion de tone de combustibil.
Soţii Diana şi Radu Nemeş, complicii lui Codruț Marta, acuzaţi de fraudă, ar fi conspirat cu oficiali români de rang înalt în comiterea fraudei.
Diana Nemeş a fost extrădată pe data de 7 mai şi arestată preventiv după extrădarea din SUA. Ea a cerut pe 9 mai instanţei supreme eliberarea din arest, pe motiv că este însărcinată. Aceasta a declarat în faţa instanţei, că nu are legătură cu afacerile soţului său, Radu Nemeş. De asemenea, Diana Nemeş a mai susţinut că ea nu s-a ascuns niciodată de organele de urmărire penală, nu a contestat procedurile de extrădare, a dat declaraţii complete şi că a avut o atitudine sinceră şi de colaborare.
Procurorul DNA prezent la şedinţă a arătat însă că Diana Nemeş ştia că e urmărită penal în România şi nu s-a întors în ţară de frică.
Pe numele celor doi Curtea de Apel București a emis mandat de arestare în lipsă, după ce aceştia au fugit în ţară şi s-au refugiat în SUA. Soții Nemeș, împreună cu fostul şef de cabinet al fostului şef al ANAF, Codruţ Marta, şi alte două persoane sunt inculpați în dosarul evaziunii fiscale de peste 15 milioane de euro cu carburanți.
Potrivit Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori, în perioada mai 2011 – iulie 2012, Radu Nemeş, Diana Nemeş, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Andrei Florin Jugănaru au constituit şi coordonat o grupare infracţională organizată prin iniţierea unui amplu mecanism evazionist care a vizat sustragerea de la plata accizelor aferente a peste 33.000 de tone de motorină care au fost comercializate pe piaţa internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare. În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 15.203.024 de euro, reprezentând accize şi TVA neachitate.
Concret, motorina era achiziţionată în regim suspensiv de la plata accizelor, în baza declaraţiilor că va fi transformată în păcură. În realitate, motorina era revândută ca atare prin staţiile de distribuţie de carburanţi.
Potrivit procurorilor DNA, gruparea suspectată de evaziune fiscală era structurată pe mai multe paliere. Din unul dintre aceste paliere, denumit de procurori „palierul de protecţie”, făceau parte Sorin Blejnar, Alexandru Codruţ Marta şi Viorel Comăniţă.
Procurorii DNA susţin că, din indiciile obţinute, Codruţ Marta se baza pentru menţinerea în funcţie, până la mijlocul lunii aprilie 2012, a lui Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă pe relaţiile deţinute de omul de afaceri Emilian Schwartzenberg la nivel guvernamental.
Procurorii anticorupţie au mai arătat că Alexandru Codruţ Marta a promis că-l va convinge pe Sorin Blejnar să mai rămână o perioadă la conducerea ANAF, în interesul omului de afaceri Radu Nemeş. Menţinerea în funcţie a lui Blejnar, au arătat procurorii, era esenţială pentru Radu Nemeş, care intenţiona să finalizeze o serie de proiecte şi „să demareze mecanisme evazioniste suplimentare”. În acest sens, Marta şi-a manifestat disponibilitatea atât pentru a încerca să-l convingă pe Blejnar să nu demisioneze, cât şi pentru a acţiona în sensul numirii unei alte persoane obediente, conturându-se indicii că cel vizat la acel moment pentru înlocuirea lui Sorin Blejnar era Sorin Florea, atunci comisar general adjunct al Gărzii Financiare.