Rep. Moldova: războiul spionilor, operațiuni electorale speciale și campioni mondiali la consumul de alcool

Numărul cererilor de cetățenie din stânga Nistrului a crescut cu aproape 50% înainte de modificarea legii

Modificările aduse Legii cetățeniei Republicii Moldova au generat o creștere a numărului de solicitări din partea locuitorilor regiunii transnistrene, relatează zonadesecuritate.md. Noua procedură complică procesul de obținere a cetățeniei moldovenești, motiv pentru care sute de persoane au decis să depună actele înainte de intrarea în vigoare a legii. Acest lucru reiese din datele Agenției Servicii Publice, obținute de Zona de Securitate.

Noua lege a fost semnată de președinta Maia Sandu și publicată în septembrie 2025, intrând în vigoare la 24 decembrie.

În perioada septembrie–decembrie 2025, peste două mii de locuitori ai stângii Nistrului au depus cereri pentru obținerea cetățeniei. Prin comparație, în aceeași perioadă.

Tancul petrolier reținut de SUA duce la Ilan Șor, oligarhul moldovean fugar, ajuns sfetnic la Kremlin

Tancul petrolier din „flota fantomă” a Rusiei, care a fost reținut pe 7 ianuarie de Garda de Coastă a SUA în Atlanticul de Nord, are legături cu doi aliați ai Kremlinului, oligarhul moldovean fugar, Ilan Șor, și fostul deputat ucrainean, Viktor Baranski, arată o nouă anchetă condusă de proiectul de investigație Sistema al RFE/RL (Europa Liberă).

Tancul petrolier care naviga inițial sub pavilionul Guyanei a scăpat mai întâi Gărzii de Coastă americane în Caraibe, când a încercat să ajungă în Venezuela în ciuda unei blocadei impuse de SUA tranzacțiilor cu petrol venezuelean. Când a fost prins două săptămâni mai târziu, în Atlanticul de Nord, petrolierul naviga deja sub pavilionul Rusiei, iar potrivit relatărilor de presă era însoțit chiar de un submarin rusesc.

Ancheta Sistema arată că un asemenea nivel de implicare a Moscovei în necazurile unui petrolier la celălalt capăt al lumii nu este întâmplător.

Alegerile din Găgăuzia riscă să fie amânate dacă bugetul nu este aprobat până pe 20 ianuarie

Deputații din Găgăuzia urmează să voteze bugetul Comisiei Electorale Centrale din regiune până pe 20 ianuarie, relatează IPN.md. În caz contrar, mandatul membrilor comisiei nu va putea fi prelungit, iar procesul de constituire a organului electoral va trebui reluat de la început, ceea ce va pune în pericol organizarea alegerilor programate pentru 22 martie. Avertizarea a fost făcută de președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, transmite IPN.

Ormanji a atras atenția asupra importanței aprobării bugetului și și-a îndemnat colegii din legislativul găgăuz să manifeste responsabilitate, subliniind necesitatea respectării deciziei adoptate de Adunarea Populară. „Cuiva îi poate displăcea data de 22 martie, dar aceasta este decizia unui organ colegial, adoptată de majoritate. Aceasta trebuie respectată”, a declarat Nicolai Ormanji, citat de presa din Găgăuzia.

Maia Sandu și-a declarat averea pentru 2025. Președinta a obținut peste 67 de mii de lei în urma unui litigiu

Maia Sandu și-a depus declarația de avere și interese personale pentru anul 2025. Potrivit documentului datat cu 11 ianuarie, șefa statului a obținut venituri mai mari din salariu și diurne pentru deplasări în străinătate, precum și compensații financiare obținute în urma unui litigiu, fără a indica noi bunuri imobile, automobile sau datorii, relatează Ziarul de Gardă.

Conform declarației publicate pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI), Maia Sandu a ridicat un salariu de de circa 269 de mii de lei pentru anul 2025. De asemenea, aceasta a declarat aproximativ 55 de mii de lei drept plăți pentru concediul nefolosit în perioada 2020-2024. Totodată, șefa statului a indicat 154 de mii de lei sub formă de diurnă pentru deplasări oficiale peste hotare.

În aceeași perioadă, Maia Sandu a mai declarat puțin peste 67 de mii de lei drept „compensații pentru prejudiciu moral”, achitate prin intermediul unui executor judecătoresc.

Clasamentul care ne arde la ficat! Moldova, în topul campionilor mondiali la consumul de alcool

Republica Moldova se află printre țările cu cel mai mare consum de alcool din lume, potrivit datelor publicate de World Population Review, relatează bani.md. Cu un consum mediu de 14,1 litri de alcool pur pe cap de locuitor pe an, Moldova ocupă locul patru la nivel global, fiind depășită doar de România, Georgia și Letonia.

Clasamentul arată că România conduce topul mondial, cu un consum de 17,1 litri pe an per locuitor, urmată de Georgia cu 15,5 litri și Letonia cu 14,7 litri. Republica Moldova, cu 14,1 litri, se află imediat după acestea, înaintea Cehiei, care înregistrează 13,7 litri pe an.

Prin comparație, consumul de alcool în Rusia este estimat la 10,5 litri pe cap de locuitor, iar în Ucraina la doar 7,4 litri, nivel aproape la jumătate față de cel din Republica Moldova.

Datele World Population Review arată că Europa de Est și regiunea Mării Negre domină clasamentul global al consumului de alcool, cu mai multe state din zonă în topul primelor cinci.

Fostul adjunct SIS, Alexandru Balan, rămâne în arest preventiv: Măsura a fost prelungită cu 30 de zile

Alexandru Bălan, fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, acuzat de trădare și de transmiterea de informații secrete către KGB din Belarus, rămâne în arest preventiv pentru încă 30 de zile, a decis, joi, Înalta Curte de Casație și Justiție din București, relatează TV8.md.

Bălan se află în arest din 10 septembrie 2025, măsura fiind prelungită de mai multe ori de instanțele din București.

Alexandru Bălan, în vârstă de 47 de ani, cu dublă cetățenie – moldovenească și română – a fost ridicat de procurori pe 8 septembrie 2025, la Timișoara, și pus sub acuzare pentru săvârșirea infracțiunii de trădare prin transmiterea de informații secrete de stat, în formă continuată.

Slusari: Bucureștiul își protejează grâul, Chișinăul își abandonează fermierii

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, avertizează asupra unor riscuri majore pentru agricultura Republicii Moldova, în contextul deciziei României de a prelungi restricțiile privind importul mai multor produse agroalimentare din Ucraina, în timp ce autoritățile de la Chișinău nu au instituit măsuri similare, relatează Realitatea.md.

Potrivit lui Slusari, această decizie creează un pericol direct pentru exporturile moldovenești, în condițiile în care România este principala piață de desfacere pentru mai multe culturi strategice.

„În 2025, peste 50% din floarea-soarelui și aproximativ 20% din grâul Moldovei au fost exportate peste Prut”, a subliniat el.

Alexandr Slusari a mai menționat că în toamna anului 2023, Moldova a fost foarte aproape de a fi inclusă de România în mecanismul de licențiere a importurilor, alături de Ucraina. Bucureștiul se temea atunci că produsele ucrainene ar putea intra pe piața românească sub „steag moldovenesc”, eludând restricțiile impuse Kievului.