Republica Moldova își redesenează harta administrativă. Dispar cele 32 de raioane

Republica Moldova pregătește o reorganizare amplă a administrației publice locale de nivelul II. Potrivit conceptului prezentat de autorități, cele 32 de raioane urmează să fie transformate în trei regiuni – Nord, Centru și Sud, în timp ce actualul raion Taraclia va deveni municipiu de nivelul II. Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual, iar Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (UTAG) își va menține statutul special.

Reforma are ca obiectiv declarat reducerea birocrației și a costurilor administrative, dar și consolidarea rolului primăriilor. Autoritățile susțin că administrația publică locală trebuie să fie mai aproape de cetățeni, iar resursele cheltuite în prezent pentru funcționarea raioanelor să fie redirecționate către nevoile comunităților.

„Puterea locală nu are nevoie de intermediari – ea trebuie să fie în mâinile primarilor”, este mesajul transmis în prezentarea conceptului.

Trei regiuni în loc de 32 de raioane

Potrivit proiectului, actuala structură administrativă de nivelul II va fi redusă semnificativ. În locul celor 32 de administrații raionale vor exista trei regiuni: Nord, Centru și Sud.

O situație distinctă va avea Taraclia, care urmează să primească statut de municipiu de nivelul II. Chișinăul și Bălțiul nu vor fi incluse în noua structură regională, urmând să își păstreze statutul actual. De asemenea, UTAG își păstrează statutul special.

Regiunile vor avea un rol diferit față de actualele raioane. Principala lor misiune va fi susținerea dezvoltării regionale și facilitarea cooperării dintre primării, inclusiv în proiecte care necesită coordonare la nivel mai larg.

Ce se întâmplă cu serviciile publice

Un element important al reorganizării este redistribuirea competențelor deținute în prezent de administrațiile raionale. Potrivit conceptului, regiunile nu vor presta servicii publice directe. Unele dintre serviciile administrate până acum la nivel raional vor fi transferate către primării, în timp ce altele vor ajunge la structurile teritoriale ale autorităților administrației publice centrale.

În această categorie sunt menționate domenii precum asistența socială și educația. Autoritățile dau asigurări că reorganizarea nu va însemna dispariția serviciilor din teritoriu. Ghișeele, serviciile importante și actele de care au nevoie cetățenii ar urma să rămână disponibile în localități.

Mai puțini funcționari la nivel regional

Reforma din Republica Moldova presupune și reducerea aparatului administrativ de nivelul II. Autoritățile spun că noile structuri regionale vor avea echipe mai compacte și vor urmări reducerea numărului de funcționari și a procedurilor birocratice.

În același timp, primăriile ar urma să primească mai multe resurse, competențe și responsabilități privind administrarea bunurilor locale. Regiunile vor avea rol de coordonare și vor putea contribui la atragerea fondurilor pentru proiecte de dezvoltare.