Kubilius: UE trebuie să răspundă „la fel de dureros” la un atac hibrid

„Dacă suntem loviți de atacuri hibride și suferim din această cauză, răspunsul nostru față de Rusia, dacă Rusia a organizat un astfel de atac hibrid, ar trebui să fie la fel de dureros pe cât a fost pentru noi”, a declarat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius la ieșirea din Parlamentul European, după ce s-a adresat Comisiei pentru Apărare, scrie Euractiv.

Comisarul lituanian a spus că răspunsul Europei nu ar trebui neapărat făcut public în avans. „Apărarea noastră împotriva atacurilor hibride ar trebui, de asemenea, să fie de așa natură încât să fim pregătiți să exercităm o presiune dureroasă asupra teritoriului rus, asupra Rusiei, dar să nu îi spunem dinainte Moscovei ce formă va lua acest răspuns”, a spus el.

„Nu ne temem de amenințările rusești”

„Nu ne temem de toate aceste amenințări rusești. Trebuie să fim pregătiți”, a declarat Kubilius, adăugând că UE își consolidează capacitatea de apărare. „Dacă Rusia va recurge la orice fel de agresiune militară reală împotriva statelor membre ale Uniunii Europene, NATO are capacitatea de a răspunde Rusiei într-un mod foarte dureros”, a spus el.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că fabricile din UE care furnizează arme Ucrainei reprezintă ținte legitime pentru Rusia. Dar Kubilius a avertizat: „Dacă Rusia ne va lovi fabricile de pe teritoriul european, acest lucru ar însemna aplicarea Articolului 5”, a spus el.

UE pregătește un nou protocol pentru atacurile hibride

Declarațiile lui Kubilius au venit la trei zile după întâlnirea de pe 28 septembrie, la Bruxelles, a miniștrilor Apărării din UE, unde s-a discutat o propunere a Comisiei Europene privind crearea unui nou Protocol de Securitate de Urgență, care ar putea fi activat atunci când țările sunt afectate de astfel de atacuri, pentru a coordona răspunsuri eficiente. Ar fi asemănător cu mecanismul Articolului 4 din Tratatul NATO, care a fost invocat de nouă ori in istoria Alianței – de două ori în ultimul an.

Diplomații europeni se tem de suprapunerea cu mecanismele NATO

Majoritatea statelor UE sunt de acord cu instituirea unui asemenea protocol de urgență. Însă există și voci critice. Mai mulți diplomați europeni au declarat pentru Irish Times că există o confuzie cu privire la ceea ce ar urma să facă noul protocol și că există rezerve față de orice mecanism care ar putea concura cu procedurile NATO și, eventual, ar putea îngreuna răspunsul prin crearea unor căi paralele de luare a deciziilor. „Nu sunt sigur că cineva crede că modalitatea de a riposta împotriva rușilor este să organizăm și mai multe reuniuni”, a declarat un diplomat.

Moscova recurge la amenințări nucleare

Pe acest fond, la care se adaugă exercițiile militare și pentru evacuare din țările baltice și Polonia, Moscova a transmis NATO un document prin care amenință că va „folosi întregul arsenal de forțe și capacități de care dispune, inclusiv arme nucleare”, pentru a-și apăra teritoriul împotriva Alianței, potrivit. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Alianța a răspuns mesajului Rusiei afirmând: „Suntem o alianță defensivă. Și încetați cu amenințările nucleare. Acest lucru este absolut nejustificat și nu este de niciun ajutor.” În răspunsul său la documentul rus, consultat de Reuters, NATO a mai precizat că niciunul dintre „exercițiile sau activitățile sale nu reprezintă o amenințare la adresa teritoriului Federației Ruse”.

Moscova: fabricile europene de armament care livrează în Ucraina vor fi ține

Pe 30 septembrie, când comisarul lituanian vorbea despre o apărare europeană care ”să exercite presiuni dureroase asupra teritoriului rus”, purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova spunea, potrivit Reuters: „Fabricile de armament din țările europene care produc arme pentru Ucraina sunt potențiale ținte militare pentru Rusia și nimeni nu ar trebui să presupună că fabricile militare din afara teritoriului Ucrainei, care produc arme pentru regimul de la Kiev, vor fi în siguranță. Oricine crede acest lucru se înșală”.

„Țările europene sunt implicate direct în conflictul din Ucraina. Ele nu oferă doar ajutor. Prin deschiderea unor fabrici de armament și a unor întreprinderi comune, sunt implicate pe deplin. Iar acest lucru doar întârzie soluționarea conflictului, în loc să o apropie, așa cum cred sau își imaginează unele forțe din Europa”, a mai adăugat Maria Zaharova.