„Bogatul nu va fi atât de afectat de inflație pentru că el își va acoperi inflația prin investiții, lucruri care nu sunt la îndemâna celui sărac. Asta face ca în timp inflația să-l lovească foarte mult pe cel sărac, iar pe cel bogat să nu-l lovească aproape deloc, chiar sunt unii care câștigă de pe urma inflației”, a explicat, pentru Cotidianul, profesorul universitar de economie Cristian Păun.
Conflictele militare, criza energetică, perturbarea transportului maritim și schimbările climatice pun o presiune suplimentară asupra prețurilor la nivel mondial. Scumpirea carburanților și a îngrășămintelor, alături de problemele din lanțurile internaționale de aprovizionare, riscă să mențină inflația la un nivel ridicat și în perioada următoare. Economistul Cristian Păun avertizează că tensiunile sociale vor continua să se accentueze pe fondul scumpirilor, în condițiile în care măsurile adoptate de guverne pentru gestionarea acestor crize pot, uneori, să le prelungească.
Estimările Fondului Monetar Internațional sunt că inflația medie la nivel global va ajunge la 4,7% la finalul anului, în creștere de la 4,1%, cât a fost în 2025. Prețurile alimentelor vor continua să se majoreze, mai ales în România, unde inflația rămâne în continuare ridicată și chiar a crescut în ultima lună, în loc să scadă.
Inflația medie în Uniunea Europeană a crescut la 3,8%, o majorare cu peste un punct procentual față de anul 2025. Același fenomen are loc și în rândul statelor membre OCDE, unde inflația a crescut la 4,5%. Cauzele sunt multiple și țin de provocările economice și politice pe care statele de pe glob le întâmpină.
Crize suprapuse care duc la creșterea prețurilor
Criza carburanților, cauzată de războiul SUA și Israel cu Iran, a dus la creșterea cotațiilor barilului de petrol și la perturbări în lanțul de distribuție. Barilul de petrol Brent se vindea la jumătatea lunii octombrie cu 115 dolari, iar începând cu luna noiembrie, prețul a coborât treptat sub pragul de 100 de dolari.
Războiul din Orientul Mijlociu a dus și la perturbarea comerțului internațional de țiței. Capacitățile de producție și distribuție ale statelor din Golf au fost atacate, transportul maritim a devenit mult mai periculos, iar costurile asigurărilor au crescut semnificativ. Un impact similar a avut loc și în urma atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești.
Aceste perturbări ale comerțului internațional au afectat și piața alimentelor, care la rândul său trece printr-o serie de provocări la nivel mondial. Secetele, fenomenele meteo extreme și costul din ce în ce mai ridicat al îngrășămintelor la nivel mondial duc la recolte mai mici și prețuri mai mari la alimente. Cei mai afectați de aceste schimbări pe piața internațională sunt oamenii cu venituri reduse, pentru care alimentele reprezintă o pondere foarte mare din bugetul lor.
Războaiele, criza alimentelor și energiei, motoare ale inflației globale
La nivel european, România se află printre statele care alocă procente foarte mari din veniturile lunare pe alimente, peste 30%.
În OECD, inflația la energie a ajuns la 17,4%, iar în România, cele mai mari scumpiri ale mărfurilor nealimentare s-au înregistrat la motorină și benzină, unde prețurile au crescut cu peste 30%. Aceste evoluții de pe piețele internaționale, combinate cu problemele interne, ne-au adus o inflație care a crescut pentru a doua lună consecutiv. Am încheiat vara cu o inflație în august de 6,2%, care a crescut la 6,6% în septembrie și 6,9% în octombrie.
Guvernele și băncile pompează bani în economie
Economistul Cristian Păun a declarat, pentru Cotidianul, că această creștere generalizată de prețuri la nivel global nu ar putea să aibă loc fără creșterea cantității de bani din economie, adică a masei monetare. Chiar dacă într-o parte a economiei prețurile cresc, pe de altă parte băncile și guvernele introduc cantități din ce în ce mai mari de bani în circulație.
„Inflația rămâne în continuare un fenomen preponderent monetar. Deși am fi tentați să spunem că cresc prețurile pentru că ele pur și simplu cresc, aceste prețuri nu au cum să crească în dinamica pe care o vedem astăzi dacă în spate nu ar exista o expansiune monetară foarte, foarte puternică. Pentru că dacă masa monetară rămâne constantă, anumite prețuri când cresc, altele ar trebui să scadă, pentru că nu am avea lichidități suficiente astfel încât în final să putem plăti prețuri mărite peste tot. Atât timp cât noi nu rezolvăm cauzele acestei expansiuni monetare, puseurile inflaționiste vor rămâne acolo”, este de părere economistul Cristian Păun.
Statele prelungesc crizele, încercând să le rezolve
El este de părere că această expansiune monetară a apărut deoarece guvernele încearcă să rezolve aceste crize suprapuse prin intermediul instrumentelor statului. Însă statul, de cele mai multe ori, nu are resursele necesare pentru a ține sub control aceste crize sau pentru a le rezolva. Din acest motiv, astfel de crize sunt de cele mai multe ori prelungite de stat prin acțiunile sale. Rezultatul?
„Ne trezim cu state pline de deficit, care se îndatorează cu o viteză extraordinar de mare, cu cheltuieli peste ceea ce își permit cetățenii să plătească prin taxe și impozite. Asta se întâmplă în momentul de față peste tot prin lume: și la noi, la români, și la europeni, și la americani. Până nu înțelegem că dacă tot producem bani cu nemiluita se produce o presiune foarte mare pe prețuri, nu vom rezolva situația. Mai ales că această inflație devine deja supărătoare prelungită și are un efect extraordinar de negativ, pentru că polarizează veniturile în societate”, explică economistul.
Inflația persistentă polarizează societățile
Efectul acestor crize suprapuse se vede în stradă, acolo unde sute de mii de oameni au ieșit să protesteze, în mai multe state europene, față de nivelul din ce în ce mai ridicat al costului de trai. Cheltuielile cu energia, alimentele și chiria au ajuns să reprezinte cea mai mare provocare a oamenilor cu venituri reduse.
„Societățile vor fi foarte polarizate și conflictele sociale în aceste societăți nu au cum să se tempereze. Nu întâmplător vedem oameni pe stradă nemulțumiți pentru că pentru ei, această inflație exact asta înseamnă. Deja au ajuns să taie din resursele de supraviețuire – mâncare, unde locuiesc, și asta este destul de problematic.
Oamenii vor ieși în stradă de foame
Tot tai, tot îți ajustezi bugetul, dar la un moment dat când vezi că nu mai ai ce pune pe masă, devine o problemă. Văzusem niște statistici în care 2 români din 10 nu-și pot permite o masă caldă pe zi. Dacă această problemă se acutizează vom vedea cum oamenii vor ieși în stradă de foame”, spune Cristian Păun.
În România, cea mai mare creștere de prețuri înregistrată la alimente este la bunurile importate – cafea și cacao, de 12%. La capitolul mărfuri nealimentare benzina s-a scumpit în ultimul an cu 32%, iar motorina cu 43%. În rândul serviciilor, cea mai mare creștere de preț s-a înregistrat la chirii, unde INS a raportat o inflație de 38%. Țara noastră este mult mai vulnerabilă la șocurile externe din cauza problemelor economice și politice de pe plan intern.
„Dacă ne uităm și la problema României, trebuie să fim mai atenți cu aceste deficite, cu cheltuielile scăpate de sub control, cu statul obez care înseamnă doar salarii și foarte puține servicii publice de calitate.
Săracii devin din ce în ce mai săraci, bogații câștigă mai mulți bani
Efectele acestor crize deja se resimt la nivel mondial. Cei săraci devin și mai săraci, mai ales odată cu creșterea prețurilor la alimente și energie, în timp ce bogații rezistă în fața scumpirilor și chiar au de câștigat de pe urma lor.
„Un sărac va plăti întotdeauna o energie mai scumpă, petrol mai scump la pompă, în timp ce un bogat va putea să-și permită o mașină electrică, va putea să investească în companii de energie sau petrol care îi vor genera dividende care vor folosi ca să compenseze din ceea ce pierde la prețul la pompă sau energie. Bogatul nu va fi atât de afectat de inflație pentru că el își va acoperi inflația prin investiții, lucruri care nu sunt la îndemâna celui sărac. Asta face ca în timp inflația să-l lovească foarte mult pe cel sărac, iar pe cel bogat să nu-l lovească aproape deloc, chiar sunt unii care câștigă de pe urma inflației”, a declarat, pentru Cotidianul, profesorul Cristian Păun.