România stă bine la costurile locuințelor, dar prost la capitolul tineri. Ce arată datele Eurostat

România stă bine la costurile locuirii, dar tinerii sunt printre cei mai afectați din UE. Peste 60% trăiesc în locuințe supraaglomerate.

România stă bine la costurile locuințelor, dar prost la capitolul tineri. Ce arată datele Eurostat

România stă bine la costurile locuirii, dar tinerii sunt printre cei mai afectați din UE. Peste 60% trăiesc în locuințe supraaglomerate.

România se numără printre țările europene în care cheltuielile cu locuința apasă cel mai puțin asupra veniturilor populației. Situația este însă complet diferită pentru tineri, care se confruntă cu dificultăți tot mai mari în a locui independent. 60% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani trăiesc în locuințe supraaglomerate, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană.

La nivelul întregii populații, România se află într-o poziție favorabilă în ceea ce privește cheltuielile cu locuința. Doar 5% dintre români locuiesc în gospodării care alocă mai mult de 40% din veniturile disponibile pentru plata locuinței, scrie Profit.ro.

Media Uniunii Europene este de 7,7%, ceea ce înseamnă că România se situează sub nivelul european. În urmă cu zece ani, situația era mult mai dificilă. În 2015, aproape 16% dintre români se confruntau cu o povară excesivă a cheltuielilor pentru locuință.

Tinerii români, printre cei mai afectați din Europa

Deși statisticile generale indică o situație relativ bună, datele privind generațiile tinere arată o realitate diferită. Aproximativ 10% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani locuiesc în gospodării care cheltuiesc peste 40% din veniturile disponibile pentru locuință. Procentul este dublu față de cel înregistrat la nivelul întregii populații.

Diferența de cinci puncte procentuale dintre tineri și populația generală este a treia cea mai mare din Uniunea Europeană, după Olanda și Finlanda. Situația devine și mai dificilă pentru persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani.

În această categorie, 17,5% dintre tineri se confruntă cu cheltuieli excesive pentru locuință, comparativ cu media europeană de 11,1%. România se află astfel printre cele cinci state europene cu cele mai ridicate procente, alături de Danemarca, Grecia, Olanda și Germania.

Peste 60% dintre tinerii români locuiesc în spații supraaglomerate

Un alt indicator plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană. Potrivit Eurostat, 60,4% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani locuiau în 2025 în gospodării supraaglomerate.

Media europeană este de numai 26,9%, de peste două ori mai mică decât procentul înregistrat în România. Prin comparație, în Letonia, 54,9% dintre tineri se află în această situație, iar în Bulgaria procentul este de 52,8%.

O locuință este considerată supraaglomerată atunci când numărul de camere este insuficient în raport cu numărul persoanelor care locuiesc acolo, vârsta acestora și relațiile dintre membrii gospodăriei.

Datele arată că problema spațiului de locuit afectează o parte importantă a populației tinere din România, chiar dacă, la nivel general, povara financiară a locuinței este relativ redusă.

La ce vârstă pleacă românii din casa părinților

Dificultățile legate de locuire se reflectă și în momentul în care tinerii reușesc să se mute din casa părinților.

În România, vârsta medie estimată pentru părăsirea locuinței părinților este de 27,4 ani, peste media Uniunii Europene, de 26,3 ani. În alte state europene, tinerii fac acest pas mult mai devreme. În Finlanda, media este de 21,4 ani, iar în Danemarca, de 21,8 ani.

La polul opus, în Croația, tinerii pleacă din casa părinților la aproximativ 31,5 ani. Diferențele sunt influențate de veniturile populației, costurile chiriilor, accesul la credite ipotecare și posibilitățile de angajare.

De ce România apare bine în statistici, deși tinerii au probleme cu locuințele Indicatorul european privind povara costurilor locuinței nu măsoară cât de ușor poate fi cumpărat un apartament.

Acesta arată doar proporția persoanelor care cheltuiesc peste 40% din venitul disponibil pentru locuință, incluzând chiria, dobânzile creditelor ipotecare, utilitățile, întreținerea și alte cheltuieli asociate.

Astfel, o țară poate avea un procent redus al populației împovărate financiar și, în același timp, dificultăți importante în ceea ce privește accesul tinerilor la locuințe independente.

La nivel european, Grecia înregistrează cea mai ridicată proporție a populației afectate de costurile excesive ale locuirii, de 26,4%. Urmează Danemarca, cu 14,7%, Germania, cu 11,2%, și Suedia, cu 10,8%.

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.