Banii primiți din străinătate de la rude. Când se declară la ANAF și când se aplică impozitul de 70%

Când trebuie declarați la ANAF banii primiți din străinătate de la rude, ce prevede Codul fiscal despre donații și în ce situații se aplică impozitul de 70%.

Banii primiți din străinătate de la rude. Când se declară la ANAF și când se aplică impozitul de 70%

Dacă o persoană cu rezidență fiscală în România încasează bani de la o companie din străinătate în schimbul unor servicii prestate, suma trebuie declarată la ANAF Sursă foto: pixabay.com

Când trebuie declarați la ANAF banii primiți din străinătate de la rude, ce prevede Codul fiscal despre donații și în ce situații se aplică impozitul de 70%.

Sumele de bani transferate din străinătate de către rude nu se impozitează și nu se declară la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) dacă au statut de donație. Obligațiile de declarare intervin pentru veniturile obținute din activități economice, iar cota de impozitare de 70% vizează doar fondurile a căror sursă nu poate fi dovedită în urma controalelor.

Sumele primite din afara României de la membri ai familiei nu intră în categoria veniturilor supuse impozitului pe venit și nu necesită declarare la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), cu condiția să reprezinte donații sau transferuri neimpozabile, potrivit Digi24. Legislația în vigoare trasează o delimitare între fondurile oferite cu titlu gratuit și câștigurile rezultate din muncă, activități economice ori investiții.

Regimul donațiilor în Codul fiscal

Cadrul legal care reglementează aceste transferuri este Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Conform articolului 62 litera p) din actul normativ menționat, sunt încadrate la venituri neimpozabile „sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare și aur financiar, primite cu titlu de moștenire ori donație”.

În consecință, sumele transferate cu titlu de donație, inclusiv cele expediate de rudele care lucrează sau locuiesc în străinătate, nu generează obligații de plată a impozitului pe venit. Situația se aplică, spre exemplu, în cazul persoanelor care lucrează peste hotare și trimit bani părinților pentru acoperirea cheltuielilor gospodăriei sau oferă fonduri unui membru al familiei. Pentru aceste operațiuni, beneficiarii nu au obligația depunerii Declarației unice la Fisc.

Când devine obligatorie declararea sumelor la ANAF

Regulile se schimbă în momentul în care sumele intrate în conturile din România reprezintă contrapartida unor activități desfășurate în afara țării. În această categorie intră veniturile din activități independente, salariile, investițiile sau chiriile.

Dacă o persoană cu rezidență fiscală în România încasează bani de la o companie din străinătate în schimbul unor servicii prestate, sumele respective intră sub incidența obligațiilor de declarare și impozitare pe teritoriul României.

Încadrarea depinde de natura veniturilor, de rezidența fiscală a beneficiarului și de prevederile legislației naționale, coroborate cu dispozițiile convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de statul român.

Procedura de verificare a provenienței fondurilor

Deși donațiile între rude nu se declară, inspectorii fiscali au competența de a iniția o procedură de verificare a situației fiscale personale. Acest demers are loc atunci când instituția constată diferențe între veniturile declarate sau cunoscute de Fisc și situația patrimonială a contribuabilului, aspect aplicabil inclusiv în cazul sumelor primite la evenimente precum nunțile sau botezurile.

CITEȘTE ȘI:

Puterea banilor trimiși acasă de românii din diaspora. Cum ne-au ajutat cele 60 de miliarde de euro

În baza Codului de procedură fiscală, reprezentanții ANAF analizează fluxurile de intrări și ieșiri de numerar, cheltuielile realizate, bunurile aflate în proprietate și evoluția patrimoniului. Pe parcursul controlului, autoritatea poate solicita contribuabilului documente și explicații care să ateste proveniența banilor. Pentru transferurile între membrii familiei, justificarea se face prin extrase de cont bancar și alte probe care confirmă natura operațiunii, inclusiv mesaje text schimbate între părți.

Condițiile de aplicare a impozitului de 70%

Articolul 117 din Codul fiscal stabilește regulile privind taxarea fondurilor nejustificate. Textul de lege prevede că veniturile constatate de organele fiscale în condițiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată, se impozitează cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate.

Această cotă de 70% nu se aplică automat transferurilor venite din străinătate și nici sumelor trimise între rude. Legislația fiscală stipulează că impozitarea cu 70% nu vizează sursele de fonduri identificate, menționate la articolele 61 și 62, care cuprind veniturile supuse impozitului pe venit și veniturile neimpozabile.

Astfel, în momentul în care beneficiarul dovedește că banii provin dintr-o donație din partea unei rude, suma își păstrează statutul de venit neimpozabil. Cota de 70% se aplică exclusiv veniturilor pentru care inspectorii ANAF nu reușesc să stabilească sursa după finalizarea procedurilor legale de verificare.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.