' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
România îmbătrânește, iar datele oficiale arată tot mai clar schimbarea structurii populației. Aproape 3,9 milioane de persoane aveau cel puțin 65 de ani la începutul anului 2026, ceea ce înseamnă mai mult de unul din cinci locuitori ai țării. Datele Institutului Național de Statistică arată și un dezechilibru tot mai accentuat între populația vârstnică și cea tânără.
La 1 ianuarie 2026, România avea 3.903.200 de persoane cu vârsta de 65 de ani și peste. Această categorie reprezenta 20,5% din populația rezidentă, estimată de INS la 19,04 milioane de persoane.
Diferența dintre femei și bărbați este semnificativă. Din totalul persoanelor vârstnice, aproximativ 1,55 milioane sunt bărbați, în timp ce numărul femeilor de peste 65 de ani ajunge la circa 2,35 milioane. Raportat la populația fiecărui sex, femeile de peste 65 de ani reprezintă 24,1%, față de 16,7% în cazul bărbaților.
Unul dintre indicatorii care surprind cel mai bine schimbarea demografică este indicele de îmbătrânire. Potrivit INS, la începutul acestui an, în România reveneau 135,9 persoane vârstnice la fiecare 100 de persoane cu vârsta sub 15 ani. Cu alte cuvinte, numărul seniorilor îl depășește deja considerabil pe cel al copiilor și adolescenților.
Fenomenul nu este uniform în toate regiunile țării
Fenomenul nu este uniform în toate regiunile țării. Cele mai ridicate ponderi ale populației de peste 65 de ani în structura populației locale se înregistrează în regiunile Sud-Vest Oltenia și Sud-Est, unde seniorii reprezintă peste 22% dintre locuitori.
Urmează Sud-Muntenia, Vest și Centru, toate cu ponderi de peste 20%. În Nord-Est și Nord-Vest, persoanele de 65 de ani și peste reprezintă mai mult de 19% din populația rezidentă.
La polul opus se află București-Ilfov, unde ponderea persoanelor vârstnice este de 18,1%. INS indică dinamica economică și migrația internă a forței de muncă drept factori care contribuie la structura demografică mai tânără a acestei regiuni.
Îmbătrânirea populației se reflectă și în structura gospodăriilor
Îmbătrânirea populației se reflectă și în structura gospodăriilor. Gospodăriile al căror cap de familie are cel puțin 65 de ani reprezintă 35,3% din totalul gospodăriilor din România, fiind foarte aproape de ponderea celor conduse de persoane cu vârste între 25 și 49 de ani, de 36%.
Datele privind pensionarii completează imaginea. În 2025, România avea, în medie, 4,91 milioane de pensionari de asigurări sociale, dintre care 3,82 milioane erau pensionari pentru limită de vârstă. Numărul total al pensionarilor a scăzut cu 3,2% între 2021 și 2025, însă categoria pensionarilor pentru limită de vârstă a avut o ușoară creștere în perioada 2021-2024.
