Moldova, în jocul serviciilor speciale: ce se știe despre schimbul de deținuți pentru care Sandu l-a grațiat pe Balan
La punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, pe 28 aprilie a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Trei dintre acestea sunt cetățeni ai Republicii Moldova, inclusiv fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan. NewsMaker relatează ce se știe despre acest schimb.
Cine a fost eliberat și în ce condiții?
În urma schimbului de deținuți, Republica Moldova a eliberat și a readus acasă doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS), arestați anterior în Rusia. Despre acest schimb a anunțat președinta Maia Sandu pe Facebook. Șefa statului nu a făcut publice numele ofițerilor, însă anterior deputatul și liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a afirmat că ar fi vorba despre Victor Țurea și Dionisie Banari.
În schimb, Belarusului i-a fost predat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, acuzat de trădare de patrie în interesul KGB-ului din Belarus. Balan fusese reținut în România, apoi extrădat în Republica Moldova, unde a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare. Înainte de realizarea schimbului, președinta Maia Sandu a semnat decretul de grațiere.
Potrivit probelor, în anii 2024 și 2025, Balan s-ar fi întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai serviciilor de informații din Belarus, fapt care ar fi pus în pericol securitatea națională a României. În timpul acestor întâlniri, el ar fi transmis informații secrete în schimbul banilor și ar fi primit instrucțiuni ulterioare. Sumele nu au fost făcute publice.
De asemenea, Republica Moldova a predat Rusiei Nina Popova, cetățeană a Federației Ruse, care este soția unui ofițer al armatei ruse. Potrivit proiectului MOST, aceasta ar fi încercat să mituiască un angajat al Poliției de Frontieră pentru a intra pe teritoriul Republicii Moldova. În acest caz, ea a fost arestată și condamnată la un an de închisoare. Pe 27 aprilie, Curtea de Apel Chișinău a casat sentința.
„O mare onoare”. Fostul șef adjunct al SIS, Alexandru Balan, întâmpinat cu flori în Belarus și prezentat de presa de la Minsk drept „spion belarus repatriat”
Fostul șef adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan, grațiat în R. Moldova în dosarul privind divulgarea secretului de stat, a fost întâmpinat joi, 28 aprilie, cu flori de către reprezentanți ai Comitetului pentru Securitate de Stat al Belarusului, relatează zdg.md.
Președinția a publicat decretul din 27 aprilie, care a intrat în vigoare joi, prin care „se grațiază Balan Alexandru Gheorghe, născut în 1978, condamnat la 15 aprilie 2026 de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, liberându-l de pedeapsa penală principală”.
Presa de stat de la Minsk a publicat imagini cu momentul în care, „la punctul de trecere a frontierei de la granița dintre Belarus și Polonia, Comitetul pentru Securitate de Stat al Belarusului și Agenția de Informații Externe a Poloniei au efectuat un schimb între cinci persoane condamnate în Belarus și în Federația Rusă pentru spionaj și cinci cetățeni reținuți pe teritoriul diferitelor țări ale UE și al altor state”.
În clipul video, Balan spune că este „o mare onoare”, iar interlocutorul său îi răspunde „mereu”.
Cum a ajuns condamnată în R. Moldova Nina Popova, soția unui militar rus, predată în schimbul ofițerilor SIS
Nina Popova, soția unui militar rus, originară din Federația Rusă, predată împreună cu Alexandru Bălan în schimbul a doi ofițeri SIS, a fost condamnată în octombrie 2025 la un an de închisoare în Republica Moldova pentru că a încercat să corupă un angajat din cadrul Poliției de Frontieră pentru a-i facilita accesul în R. Moldova.
Potrivit comunicatului Președinției, Nina Popova ar fi acționat „împotriva statului R. Moldova”.
Conform presei ruse de stat TASS, cu referire la FSB, relatează că Nina Popova este „soția unui militar rus”, care potrivit Zona de Securitate face parte din cadrul Grupului Operativ de Trupe Ruse ce staționează ilegal în regiunea transnistreană.
Nina Popova și Alexandru Bălan, fost adjunct al directorului SIS, acuzat de trădare de patrie în interesul Belarusului, care a fost grațiat pentru a putea părăsi țara, au fost obiectul unui schimb, care s-a soldat că eliberarea a doi angajați ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS), cetățeni ai R. Moldova aflați în captivitate în Federația Rusă.
Condamnată la un an de închisoare pentru corupere activă
Potrivit sentinței pronunțate în octombrie 2025, Nina Popova a fost condamnată la un an de închisoare în penitenciar de tip semiînchis pentru femei și aplicarea unei amenzi de 200 de mii de lei. Aceasta ar fi urmat să fie expulzată de pe teritoriul R. Moldova după executarea pedepsei, adică în toamna 2026.
Declarația de la Dubrovnik | Liderii Inițiativei celor Trei Mări prezintă extinderea UE ca o investiție strategică în securitatea continentului, fiind reafirmat sprijinul pentru R. Moldova
Liderii celor 13 state membre ale Uniunii Europene participante la Inițiativa celor Trei Mări au adoptat, la finalul summitului desfășurat la Dubrovnik, o declarație comună care subliniază rolul strategic tot mai important al regiunii în arhitectura de securitate, energie și conectivitate a Europei, în contextul intensificării provocărilor geopolitice, relatează Radio Chișinău.
Documentul, adoptat în cadrul celei de-a 11-a reuniuni la nivel înalt și al celui de-al 8-lea Forum de Afaceri, subliniază că Inițiativa intră în al doilea său deceniu într-un moment considerat cel mai dificil de la lansare, marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, de presiuni crescute asupra infrastructurii critice și de reconfigurarea lanțurilor globale de aprovizionare.
Ca urmare, liderii din Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia consideră în declarația comună că extinderea Uniunii Europene este prezentată ca o investiție strategică în securitatea și prosperitatea continentului, fiind reafirmat sprijinul pentru Republica Moldova, Ucraina, Albania și Muntenegru.
Liderii cer continuarea reformelor în aceste țări și alinierea la politicile europene, insistând asupra unui proces de aderare bazat pe merit, transparent și predictibil.
Președintele Nicușor Dan confirmă participarea României la recuperarea ofițerilor moldoveni în schimbul lui Alexandru Bălan
Președintele Nicușor Dan confirmă participarea României la operațiunea de recuperare a doi ofițeri moldoveni ținuți captivi în Federația Rusă din vara anului trecut. Liderul de la Cotroceni a afirmat că demersurile, încheiate cu schimbul de deținuți, au fost posibile și ca urmare a eforturilor autorităților române, relatează Radio Moldova.
Operațiunea transatlantică a fost coordonată de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, cei doi ofițeri moldoveni fiind eliberați de Federația Rusă în cadrul unui schimb internațional care l-a vizat și pe fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Bălan, extrădat de România Republicii Moldova.
„Serviciul Român de Informații, în coordonare cu partenerii din Cehia, Polonia și Ungaria, a documentat acțiunile de spionaj în favoarea KGB Belarus, derulate de Alexandru Bălan, fundamentând reținerea acestuia în România”, a scris Nicușor Dan pe Facebook.
Potrivit președintelui român, extrădarea lui Bălan, la solicitarea autorităților din Republica Moldova, a permis ulterior efectuarea schimbului.
Alexandru Munteanu a avut o întrevedere cu Nicușor Dan, la Dubrovnik. „Ne leagă mai mult decât proiecte, ne unesc valori, încredere și dorința sinceră de a construi un viitor european”
Alexandru Munteanu a avut o întrevedere la Dubrovnik cu Nicușor Dan, în cadrul căreia au fost discutate modalități de consolidare a parteneriatului dintre Republica Moldova și România, precum și direcțiile comune de dezvoltare europeană, relatează RadioChișinău.
Discuțiile au vizat aprofundarea cooperării bilaterale în domenii-cheie, precum securitatea energetică, dezvoltarea infrastructurii și extinderea oportunităților economice pentru cetățeni. Oficialii au subliniat importanța valorilor comune și a încrederii reciproce în consolidarea relațiilor dintre cele două state.
„La Dubrovnik, am avut o discuție caldă și deschisă cu Nicușor Dan, Președintele României, despre cum putem duce mai departe parteneriatul nostru atât de important. Ne leagă mai mult decât proiecte – ne unesc valori, încredere și dorința sinceră de a construi un viitor european mai bun pentru cetățenii noștri. România rămâne alături de Republica Moldova în momentele esențiale, iar acest sprijin contează foarte mult. Continuăm să lucrăm împreună pentru rezultate concrete: mai multă siguranță energetică, infrastructură mai bună și oportunități reale pentru oameni.
Mulțumim pentru deschidere, prietenie și sprijin constant”, anunță Alexandru Munteanu pe pagina de Facebook.
Ilia Iașin la Chișinău: discurs anti-Kremlin și controverse după o fotografie cu Natalia Morari
De ce Republica Moldova nu trebuie să-și propună să devină punct de atracție pentru opoziția anti-Kremlin din Rusia, aflată în exil? Cel mai recent răspuns și studiu de caz este oferit de opozantul anti-Putin, Ilia Iașin. Una dintre figurile cele mai vizibile ale opoziției ruse în exil, Iașin a fost la Chișinău, unde a declarat că își exprimă solidaritatea cu Republica Moldova, pe care o consideră afectată de consecințele războiului hibrid atribuit Federației Ruse, și a reiterat criticile la adresa regimului de la Moscova și a președintelui Vladimir Putin. În același timp, prezența lui Iașin la Chișinău a generat o dezbatere neașteptată în spațiul public. O fotografie a acestuia făcută în timpul vizitei cu Natalia Morari, una din portavocile propagandei Kremlinului în Republica Moldova, a mutat discuția din zona declarațiilor oficiale în cea a interpretărilor și controversei, relatează RFI.
Analiștii de la Chișinău subliniază că spațiul informațional rusesc, chiar și atunci când este al opoziței anti-Kremlin, este dominat de narative imperialiste la adresa Republicii Moldova și face de fapt jocul propagandei ruse. Directorul WatchDog, Valeriu Pașa, subliniază că, de exemplu, chiar și media rusească de opoziție care activează în exil, cum ar fi Dojdi sau Meduza, dar și serviciile de limbă rusă ale unor posturi de radio internaționale, promovează narativele Kremlinului când vine vorba despre Republica Moldova. Falsul potrivit căruia la ultimele alegeri autoritățile de la Chișinău ar fi exclus din cursa electorală oponenți, citez, „în mod ilegal, dur și la indicația și cu susținerea UE” a fost intens circulat în presa opoziției ruse în exil. Care a evitat să vorbească și despre ingerințele ilegale și cumpărarea de voturi organizate de Moscova în Republica Moldova.
„Rușii cei buni” sunt atât de aroganți încât adesea nu sunt în stare să-și dea seama când joacă rolul de idioți utili ai Kremlinului, spune Valeriu Pașa. „Avem suficienți agenți al Moscovei la noi acasă”, a scris analistul.
De la „un calvar birocratic”, la noi oportunități. Moldova marchează 12 ani de la liberalizarea regimului de vize cu UE
Acum 12 ani, cetățenii Republicii Moldova au obținut libertatea de a călători în Uniunea Europeană doar cu pașaportul biometric, datorită liberalizării regimului de vize. De atunci, milioane de moldoveni au accesat noi oportunități, și-au întărit legăturile cu diaspora și s-au conectat mai profund la valorile europene, relatează agora.md.
Începând cu 28 aprilie 2014, moldovenii care dețin pașapoarte biometrice pot călători fără viză în 26 de țări din spațiul Schengen pentru șederi de scurtă durată. Republica Moldova a fost prima țară din cadrul Parteneriatului Estic care a beneficiat de regimul liberalizat de vize cu UE.
Acest lucru a fost posibil după ce țara noastră a îndeplinit toate condițiile stabilite de Uniunea Europeană într-un plan de acțiuni început în 2011, în cadrul dialogului RM–UE privind liberalizarea vizelor, transmite Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Este vorba despre măsuri ce țin de securitatea documentelor, managementul frontierelor, consolidarea ordinii publice și respectarea drepturilor omului.
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Autoritățile promit de câțiva ani să modernizeze Aeroportul Mărculești, din nordul R. Moldova, și să-l transforme într-un hub regional pentru curse de pasageri și zboruri cargo, în timp ce nu au reușit să facă ordine în acte de mai bine de 20 de ani, relatează Observatorul de Nord.
Reorganizarea Aeroportului Internațional Mărculești, prin absorbția întreprinderii de stat „Vichi”, trebuia să se încheie încă în 2004, dar autoritățile nu au găsit nici până astăzi o soluție ca să ducă la capăt reforma. Problema este semnalată an de an de Curtea de Conturi, dar lucrurile nu se mișcă din loc.
În ultimul raport al Curți de Conturi asupra activității Ministerului Apărării, examinat la 9 aprilie, se constată, din nou, că reorganizarea întreprinderii de stat „Vichi”, prin fuziunea cu o altă întreprindere de stat – Aeroportul Internațional Mărculești, stagnează.
Curtea de Conturi spune că procesul este frânat de o serie de factori. Unul dintre aceștia este schimbarea succesivă a fondatorului Aeroportului Mărculești: inițial a fost Ministerul Apărării, din 2017 – Ministerul Economiei și din 2018 – Agenția Proprietății Publice (APP). Totuși, principalul motiv este lipsa actelor de transmitere a patrimoniului de la „Vichi” către Aeroportul Mărculești.
Situația este complicată și de faptul că „Vichi” nu mai operează – ultimul raport financiar al companiei datează din 2001. Totuși, datele deschise cu referire la agenții economici, consultate de Europa Liberă, arată că întreprinderea de stat „Vichi” este „activă”.
Activele „Vichi” – o companie fondată de Ministerul Apărării în 1992, au fost estimate, acum mai bine de 25 de ani, la aproape 9 milioane de lei, inclusiv capitalul propriu de 3,5 milioane de lei.
