Revista Nature-osanale pentru Funeriu și epoca sa de aur la Cercetare

’’După 11 ani petrecuți departe de România, biologul Ion Ovidiu Sîrbu s-a gândit bine înainte să se întoarcă și să-și continue cariera științifică. A fost convins că reformele piesajului afectat de venalitate al cercetării au fost solide, în special când, în 2011, granturile guvernamentale au fost alocate pentru prima dată doar pe baza performanței’’, așa începe un articol al revistei Nature care ridică osanale guvernarii PDL și fostului ministru Daniel Funeriu.

Aceeași Nature care lansa, într-un mod coordonat cu unele publicații din România, scandalul legat de plagiatul comis de Victor Ponta în teza sa de doctorat.

Numai că ceea ce s-a întâmplat a fost o dezamăgire, il citează NATURE pe cercetătorul Sîrbu. ’’La doar câteva luni dupa ce Ovidiu Sîrbu s-a instalat la Universitatea de Medicină Victor Babeș din Timisoara, în 2012, noul guvern a tăiat fondurile pentru cercetare și a întrerupt reformele, eliminând regulile menite să stabilească o meritocrație.

’’Fără a ajunge la un compromis cu guvernul și cu locurile în Consiliul Național pentru Cercetare încă neocupate, știința românească este în derivă. Oamenii de știință se resemnează să bată pasul pe loc, în speranța că se va întâmpla ceva’’, scrie Nature, care descoperă însă un salvator al cercetării românești: Daniel Funeriu.

’’În 2011, guvernul a dat o lege menită să crească standardele în educație și știință. Ministrul educației și cercetării, Daniel Funeriu, a prevăzut legea cu reguli concepute pentru a rupe rețelele locale de putere și pentru a se asigura că finanțarea și pozițiile academice vor merge către cei mai buni – de exemplu cerând aplicanților să fie evaluați de experți străini și instituind un minimum de calficări pentru candidați. În același timp, bugetul cercetării a fost majorat cu aproape 50%.’’

Numai că, așa cum are un salvator, cercetarea românească are și un distrugător, în opinia revistei Nature, iar acesta este Ecaterina Andronescu, ’’care a demisionat din funcția de rector al Universității Politehnice București datorită legii conflictelor de interese a lui Funeriu. Legea interzice rectorilor să facă politică, pentru a opri membrii mediului academic să se folosească de politică pentru a-și ajuta acoliții.’’ Nature nu uită să amintească cum Ecaterina Andronescu a fost acuzată de plagiat într-o lucrare științifică.

’’Andronescu și-a pierdut poziția de ministru, dar în ultimele zile de mandat a modificat legea lui Funeriu folosind trei instrumente legale – inclusiv o ordonanță de urgență, a carei justificare, spunea ea, era să impună standarde care să poata fi atinse de mai multe persoane. Acțiunile lui Andronescu au modificat garanțiile împotriva conflictelor de interse și nepotismului’’, scrie Nature, menționând că Ecaterina Andronescu nu a comentat cele prezentate mai sus, până la închiderea ediției revistei.

Revista mai scrie, menționând de nu mai puțin de opt ori numele lui Daniel Funeriu, că Andronescu a abolit regula ca profesorii să treacă de un examen special, cea potrivit căreia conducătorii de doctorat să nu coordoneze mai mult de opt teze și a stabilit ca rectorii să poată face politică după vârsta de 65 de ani.

Actualul ministru, Mihnea Costoiu, a declarat pentru Nature că numirile în posturi academice au urmat procedurile în acest an și a spus că afirmațiile despre coborarea standardelor sunt ’’fie rodul unei interpretări greșite, fie o presupunere plecată de la lipsa de informare din partea ’’inițiatorilor’’ acestei teorii’’.

Nature îl taxează și pe Mihnea Costoiu, arătând că acesta aproape că a înjumătățit bugetul cercetării, față de ’’epoca de aur’’ a lui Funeriu și a oprit acordarea granturilor deja evaluate.