Revolta globală a unei generații

Din Kathmandu până în Peru, începe să se ridice o generație exclusă economic și ignorată politic începe să se ridice – este generația celor născuți între jumătatea anilor 1990 și cea anilor 2010. Din toamna lui 2025, au izbucnit proteste ale aceste generații în Asia de Sud, America Latină și Africa. Cauzele diferă. Nemulțumirile sunt aceleași: corupție, lipsa perspectivelor economice și represiune din partea statului.

Indonezia, scânteia protestelor

Aceste mișcări sunt organizate de tineri conectați online și împărtășesc un simbol comun: steagul piraților din serialul manga One Piece. În poveste, el reprezintă lupta împotriva unei puteri corupte. În stradă, a devenit un simbol al rezistenței și al dorinței de libertate.

Valul a început în Indonezia, în august 2025. Scânteia a fost decizia de a acorda parlamentarilor o indemnizație lunară pentru locuință de aproximativ 3.000 de dolari. Suma era de zece ori mai mare decât salariul minim din Jakarta. În același timp, programul guvernamental de mese gratuite pentru elevi era afectat de scandaluri și intoxicații alimentare care au îmbolnăvit mii de copii. Pentru mulți indonezieni, contrastul era revoltător.

Protestele studențești s-au transformat rapid într-o revoltă națională împotriva unei elite percepute drept privilegiată și ruptă de realitate. Manifestațiile s-au extins în aproape întreaga țară și au degenerat în confruntări violente.

Nepal, Filipine, Mexic – nemulțumirea se extinde

La scurt timp, Nepalul a cunoscut propria explozie socială. Decizia guvernului de a restricționa accesul la anumite platforme sociale a declanșat protestele. Dar furia acumulată avea rădăcini mai adânci: corupția endemică, instabilitatea politică și lipsa oportunităților pentru tineri. Șomajul în rândul tinerilor este printre cele mai ridicate din regiune, iar mii de oameni părăsesc țara în fiecare zi în căutarea unui viitor mai bun. Revolta a dus la căderea guvernului. Rezultatul – în 2026 un rapper de 35 de ani devine premier.

În Filipine, zeci de mii de tineri au ieșit în stradă după un scandal de corupție legat de fonduri destinate protecției împotriva inundațiilor. În Madagascar, protestele pornite de la pene de curent și lipsa apei s-au transformat într-o contestare a întregului sistem politic. În Peru, o serie de scandaluri de corupție a alimentat demonstrații masive și confruntări cu poliția. În Mexic, asasinarea unui primar a declanșat proteste împotriva incapacității statului de a combate crima organizată.

O generație fără lideri, dar conectată prin algoritmi

Și în Africa se observă aceeași tendință. În Uganda, alegerile fraudate și șomajul ridicat în rândul tinerilor au alimentat proteste violente. Președintele Yoweri Museveni, 81 de ani și aflat la putere de 46 de ani, a câștigat în fața unui rapper de 44 de ani. În Kenya, Generația Z s-a aflat în prima linie a manifestațiilor împotriva taxelor și a creșterii costului vieții. În Maroc, nemulțumiri similare au dus la ciocniri cu autoritățile.

Aceste mișcări nu par să fie coordonate între ele, deși algoritmii platformelor sociale care îi conectează pe tineri pot juca un rol. Nici nu au lideri comuni. Totuși, exprimă aceeași realitate. O generație numeroasă intră într-o economie care nu îi oferă suficiente locuri de muncă și într-un sistem politic pe care îl percepe ca închis și corupt. Fenomenul este vizibil mai ales în statele cu populații tinere. Sociologii au observat că societățile care nu reușesc să integreze economic și politic generațiile noi devin mai instabile. ”Primăvara arabă” din Egipt, în 2011, cu o altă generație în prim-plan, a pornit de la aceleași realități sociale și demografice. Dar problema nu este limitată la țările în curs de dezvoltare.

Europa – aceleași tensiuni sub forme diferite

Tinerii din Occident sunt mult mai puțini procentual. Pe fondul unei imigrații în creștere, pot deveni un segment mai numeros, mai eterogen și mai exploziv. Se confruntă tot mai des cu aceleași dificultăți: locuințe inaccesibile, stagnare economică, neîncredere în instituții și sentimentul că viitorul le scapă printre degete. Diferențele dintre Kathmandu și capitalele occidentale sunt reale. Nemulțumirile de fond sunt însă din ce în ce mai asemănătoare.

Serbia, laborator al protesteor

În Europa de Est, germenii protestelor din Asia, Africa și America Latina ar putea fi găsiți în Balcanii de Vest, o zonă cu populație sensibil mai tânără decât în restul continentului. În Serbia, președintele Aleksandar Vucic se confruntă cu cea mai amplă mișcare de protest din cei 14 ani la putere (socotind din momentul în care a devenit vicepremier și a început să controleze guvernul de la Belgrad). Este o mișcare pornită în noiembrie 2024, după prăbușirea unei copertine la gara din Novisad, când au murit 16 oameni. A fost o mișcare inițiată de studenți, care apoi a adunat alte categorii sociale. La fel ca și în Asia sau Africa, este o mișcare fără lideri recunoscuți, fără o platformă cu tentă politică, este orientată în special împotriva corupției. Protestele continua și se transformă într-o opoziție neorganizată, dar vocală, pe fondul apatiei partidelor anti-Vucic,

Protestele generației Z în Albania – ecologism sau obiectiv politic?

În Albania, regimul premierului Edi Rama se confruntă de mai bine de o lună cu proteste împotriva unui proiect imobiliar susținut de ginerele președintelui Trump, Jared Kushner. Manifestațiile sunt tratate ca proteste ale generației Z. ”Protestele Flamingo” au, oficial, o tenta ecologistă – proiectul imobiliar al lui Kushner ar distruge o rezervație naturală de pe coasta albaneză. Însă protestele de această natura au fost rare spre inexistente în Albania. O analiză Politico.eu spune că ținta este în mod clar ginerele prezidențial din SUA. Premierul Rama acuză Rusia și regimul de la Teheran că s-ar afla în spatele mobilizării tinerilor. Albania adăpostește din 2018, la solicitarea SUA, un adevărat stat în stat – Organizația Mujahedinii Poporului, grup disident din Iran, orientat împotriva actualului regim și considerat organizație terorista în SUA, UE, Japonia, până la începutul anilor 2010.

Germenii protestelor generației Z în Europa de Vest

Aceste proteste organizate pe platformele sociale, împotriva corupției și a sistemului politic, se pot extinde și spre Europa de Vest. Patul germinativ există. La început de 2026, Eurostat arăta că în Europa sunt aproape 3 milioane de șomeri cu vârsta sub 25 de ani. Șomajul în rândul tinerilor este de 15%. Iar locurile de munca se găsesc tot mai greu, în vreme ce costul vieții creste. 40% dintre tinerii europeni (până la 30 de ani) spun că prețurile sunt cea mai mare îngrijorare a lor.

În Marea Britanie post-Brext, șomajul pe această categorie de vârstă se apropie de 16%, iar nemulțumirea ține de imposibilitatea cumpărării unei locuințe. Generația Z din Marea Britanie este atrasă de extremele politice. 40% se îndreaptă spre Green Party (stânga, cu accente radicale după standardele britanice) și 10% către suveraniștii din Reform UK, al lui Nigel Farage. Un sondaj realizat de Channel 4 în 2025 arăta că 47% dintre membrii generației Z sunt de acord cu afirmația ”modul de organizare a societății trebuie schimbat radical prin revoluție”.

De la jocuri online, la agenți fără voie ai Rusiei

Pentru Europa de Vest, unde se simt ofensați că nu le este recunoscut genul declarat sau când argumentele lor sunt combătute în cadrul unei dezbateri, este încă puțin probabil ca tinerii de 20 de ani să se expună gazelor lacrimogene și bastoanelor politiei. Însă în Ucraina, confruntată cu războiul de aproape o generație, lucrurile stau diferit. Un articol publicat pe 5 iunie de Financial Times arată cum serviciile secrete ruse speculează pe de o parte credulitatea tinerilor ucraineni și, pe de altă parte, spiritul lor tot mai războinic. Prin intermediul jocurilor online, în special World of Tanks, serviciile ruse recrutează sub drapel fals adolescenți ucraineni pentru a-i folosi ca spioni sau pentru atacuri în Ucraina. Se întâmplă însă și în țările occidentale.

O generație cu spirit contestatar, dar și cu mulți analfabeți funcționali

În Asia sau Africa, protestele acestei generații sunt văzute ca o sursă de optimism – tinerii se ridică împotriva corupției și regimurilor autoritare. În SUA, generația Z provoacă îngrijorare. Profesori citați de revista Fortune sunt șocați de incapacitatea tinerilor adulți de a citi. ”Nu este vorba despre incapacitatea de a gândi critic. Este o incapacitate de a citi propoziții”, spune o profesoară de la Pepperdine University. În 2025, jumătate dintre americani nu au citi nicio carte. Chiar dacă au crescut cu BookTok, tinerii din generația Z din SUA sunt cu mult în urma altor generații.

Tinerii bat sistemul și în SUA. Instituțiile de învățământ se adaptează coborând și mai mult standardele. Asta este considerat un fel de ”alint” pentru generația Z. Este valabil și penru universități mari. Facultatea de Arte și Științe a Harvard a anunțat că va limita numărul de note A – cel mai mare calificativ în sistemul american – acordate studenților la nivel de licență, pentru a limita inflația de note mari.

O generație ruptă de războiul propagandelor

Generația Z nu vorbește aceeași limbă și nu trăiește în aceleași condiții. Dar peste tot transmite că sistemul actual nu mai funcționează pentru cei care-l vor moșteni. Pentru Europa Centrală și de Est, generația tânără poate urma o rețetă dată de un specialist în aceasta regiune – Timotthy Snyder. Pentru ca o mișcare de rezistență să reușească, trebuie să unească oameni diferiți și să-i scoată din cercurile lor obișnuite. Rețelele sociale pot mobiliza, dar schimbarea reală începe în stradă. Dacă puterea nu simte presiune directă, nimic nu se schimbă. Întrebarea este cine și cu ce mesaj îi va mobiliza mai mult pe tinerii nemulțumiți de perspectivele materiale, profesionale și de sistemul politic. Miza este mai mare decât dronele, obuzele și blindatele pe care statele UE le contractează acum, chiar pe spezele acestei generații.