Adopția, inclusiv la nivel internațional, ar trebui să fie încurajată pentru a asigura dreptul copilului la o viață de familie, se arată în rezoluția Parlamentului European adoptată miercuri, 19 ianuarie, după ce, în timpul dezbaterii sale, România a fost criticată, în special de către deputaţii italieni, pentru că legislaţia de la Bucureşti nu permite adopţiile internaţionale.
Din textul rezoluţiei a fost eliminat un articol care prevedea instituirea unui organism european de monitorizare a adopţiilor internaţionale.
Adopţiei în ţara de origine a copilului ar trebui să i se acorde prioritate, ori de câte ori este posibil, interesul copilului fiind prioritar. Soluţii alternative pot fi găsirea unei familii de plasament, precum îngrijirea personală sau de tip rezidenţial, sau găsirea unei familii prin adopţie internaţională, în conformitate cu legislaţia naţională relevantă şi convenţiile internaţională. Plasarea într-o instituţie ar trebui folosită doar ca soluţie temporară, se arată în textul rezoluției adoptate de Parlamentului European.
În cazul adopțiilor internaționale, statele membre ar trebui „să recunoască implicaţiile psihologice, emoţionale, fizice şi social/educaţionale” care pot interveni atunci când un copil este mutat din locul său de origine şi să ofere asistenţa corespunzătoare părinţilor adoptivi şi copilului adoptat. În plus, autorităţilor naţionale li se solicită să prezinte rapoarte periodice statelor membre de origine în legătură cu dezvoltarea unui copil care a făcut obiectul unei adopţii internaţionale, se arată într-un comunicat al Parlamentului European.
Potrivit deputaților, toate instituțiile UE ar trebui să joace un rol mai activ încadrul forurilor internaționale pentru a îmbunătăţi, a simplifica şi a facilita procedurile aferente adopţiei internaţionale şi a elimina birocraţia inutilă asigurând, totodată, apărarea drepturilor copiilor din ţările terţe.
