Rodin în noul său muzeu

După ce a fost închis trei ani, Muzeul Rodin îşi deschide porţile în splendidul Hôtel Brion din Paris în care sculptorul şi-a expus lucrările începând din 1908. El oferă o viziune nouă, îmbogăţită şi reînnoită datorită ultimelor cercetări asupra creaţiei sculptorului Auguste Rodin.

Adevărată bijuterie a arhitecturii rocaille, clădirea a fost construită între 1727 şi 1732 pentru bogatul finanţist Abraham Peyrenc de Moras, de către arhitectul regelui, Jean Aubert, care a realizat în aceeaşi epocă minunatele grajduri ale Castelului Chantilly. Proprietarul a murit înainte de terminarea lucrărilor, iar văduva lui a închiriat reşedinţa Ducesei de Maine, începând cu anul 1736, apoi a vândut-o, în 1753, Mareşalului de Brion.

Sală din muzeu cu celebra sculptură Mâinile

Acesta n-a modificat deloc clădirea, dar a dublat suprafaţa grădinii, a amenajat un bazin, o parte a transformat-o în parc englezesc, locul devenind unul dintre cele mai frumoase din Paris.

După moartea lui, în 1788, domeniul a avut mai mulţi proprietari. A găzduit, pe rând, pe Ducele de Charost, care a închiriat grădina pentru serbări câmpeneşti, apoi Legaţia Pontificală şi Ambasada Rusiei, înainte de a fi transformat, în 1820, în institut de educaţie pentru fete al Societăţii Sacré-Coeur de Jésus.
De atunci, construcţia a suferit transformări importante, iar o mare parte a decorului ei – sculpturile în lemn, feroneria, picturile – a fost vândută colecţionarilor pentru a finanţa lucrările. În parc, folosit acum drept grădină de zarzavat şi păşune, au fost construite mai multe clădiri, mai ales
Capela concepută de arhitectul Lisch, care a devenit astăzi spaţiu expoziţional.

Gânditorul, plasat în faţa Muzeului Rodin

Dizolvată prin lege în 1904, Societatea Sacré-Coeur de Jésus a abandonat locul. Prin următorii locatari, care formează o „echipă eteroclită şi comică”, s-au numărat Jean Cocteau, Henri Matisse, Isadora Duncan sau poetul Rainer Maria Rilke, care i-a arătat edificiul lui Rodin.

Acesta a ales, în 32 octombrie 1908, patru încăperi la parter în care şi-a instalat operele, grădina fiind abandonată.

Când în 1911 Statul a achiziţionat domeniul pentru a instala acolo sediul Ministerului Instrucţiunii Publice şi a construi un liceu, Rodin a fost singurul care a refuzat să se mute. El a propus să doneze statului colecţiile sale, cu condiţia ca reşedinţa să fie transformată într-un muzeu dedicat operei sale. Proiectul a fost acceptat de Adunarea Naţională în 1916, cu câteva luni înainte de moartea artistului.

Ghipsuri expuse în muzeu

tel Brion şi grădina sa au fost reamenajate începând din 1912. A fost clasat monument istoric în 1926.

De la sfârşitul secolului al XVIII-lea, nu s-a făcut nicio intervenţie la structura clădirii, cu excepţia dărâmării spaţiilor anexe de către Stat, în 1912, pentru a deschide grădinile după deschiderea oficială a muzeului. După aceea au fost numai cosmetizări destinate să îmbunătăţească prezentarea operelor. Clădirea din secolul al XVII-lea era la limita rezistenţei. Ea a suferit mult din cauza succesului muzeului, care avea o frecventare anuală de 700.000 de vizitatori.

A trebuit, în timpul lucrărilor, să facem faţă multor situaţii neprevăzute, mai grave decât crezusem. Edificiul trebuia adus urgent la normele tehnice de securitate şi accesibilitate pentru persoanele handicapate şi era nevoie de noi spaţii pentru vizitatori, ca şi pentru personal”, mărturisea Catherine Chevillot, directoarea muzeului, într-un interviu acordat jurnalistei Jeanne Faton pentu revista L’Objet d’Art.

Grup din Poarta Infernului

Rodin a avut mai multe ateliere la Paris, dar, din 1895, a locuit mai ales la Meudon. Hôtel Brion era pentru el numai un loc de prezentare a operelor sale în faţa clienţilor şi colecţionarilor. Amenajase interiorul într-o manieră heteroclită, cu taburete şi mobile vechi. Aspectul eterogen s-a accentuat de-a lungul anilor, aşa cum se poate vedea în fotografiile vechi păstrate în muzeu, astfel încât vizitatorul neavizat putea crede că a intrat în atelierul artistului.

Din acest motiv, a trebuit regândit parcursul vizitei şi muzeografia, care era realizată înainte de închidere din mobilier provenind din epoca lui Rodin, apoi din epocile ulterioare, cu copii nu întotdeauna de bună calitate. Acum s-a recurs la un mobilier discret, foarte simplu şi foarte epurat, desenat de arhitectul muzeograf şi inspirat de moblierul din atelier.

Victor Hugo

În 1908, în vederea deschiderii muzeului său, la îndemnul secretarului lui, Rilke, Rodin amenajase trei săli pentru a-şi expune opera.

Graţie unei documentaţii fotografice vechi foarte complete, cu imagini surprinse din diferite unghiuri de vedere, dar şi cercetărilor minuţioase, am putut reconstitui identic o sală, cu mobilierul şi dispunerea dorite de Rodin. Acest lucru nu era posibil pentru ansamblul sălilor, pentru că nu aveam destule documente şi nici mobilierul original”, explica Catherine Chevillot.

S-a creat acum o prezentare modernă, care să permită contemplarea cât mai directă a operelor.

Rodin avea o viziune eclectică a operei sale. Alătura creaţiilor lui opere antice, folosind tot ceea ce îi era la îndemână: unelte de sculptor, lăzi de lemn, mobile pe care le colecţiona… Această viziune nu mai corespunde epocii noastre şi nici n-ar fi permis relevarea singularităţii operei sale vizitatorului. De-a lungul secolului al XX-lea, ceea ce a interesat în primul rând au fost sculpturile în marmură şi în bronz şi mai puţin ghipsurile care joacă totuşi un rol esenţial în procesul de creaţie.

Sărutul

Una dintre provocările noii etalări muzeale a constat în restituirea rolului important al ghipsurilor, atestat şi de cercetările mai recente. Astfel, multe bronzuri din vechea expunere, care erau postume, au fost înlocuite cu ghipsurile originale.

Parcursul expoziţional oferă o privire de ansamblu asupra operei lui Rodin şi a principalelor ei etape estetice. Expunerea de la parter este cronologică, dar la etaj sunt organizate săli tematice, care punctează asupra anumitor aspecte ale operei sau ale carierei sculptorului, cum ar fi marile monumente publice din perioada maturităţii – portretele lui Balzac sau Victor Hugo – sau relaţiile cu Eugène Carrière, expoziţia personală din 1900 de la podul Alma…

Două săli mari abordează procesul creator caracteristic muncii sale, asamblarea, fragmentele, şi o întreagă galerie este dedicată operei lui grafice.

Van Gogh, Pere Tanguy

Unele prezentări aduc într-o lumină nouă relaţia lui Rodin cu arta antică şi simbioza între creaţia sa şi colecţia de artă, ca în Sala ovală.

Sculptorul păstra 6.500 de antichităţi pe care le prezenta alături de operele lui. 123 de fragment de marmură au fost scoase din depozit şi sunt prezentate pe pereţi, în stilul cabinetelor de curiozităţi, în timp ce în centrul sălii tronează operele lui Rodin. În colecţia lui existau nu numai opere greco-romane, ci şi sculpturi egiptene. Interesul sculptorului pentru această artă este mai puţin cunoscut şi va face obiectul unei expoziţii în 2018.

Importantă este şi prezentarea picturilor. Rodin avea în jur de 200 de tablouri. O treime din colecţie era formată din operele sale de la Academie, tablouri de tinereţe, schiţe realizate în Belgia care n-au fost niciodată prezentate publicului până acum.

Camille Claudel, Sakuntala

Ca mulţi artişti din secolul al XIX-lea, Rodin a abordat toate artele şi a urmat o formaţie academică, începând cu desenul. Restul picturilor proveneau fie din schimbul de opere cu alţi pictori cu care era prieten, cum este cazul tabloului lui Monet,Belle Ile, fie din achiziţii. Fără să fi fost la fel de pasionat de pictură ca de sculptură, Rodin era un cunoscător şi un colecţionar şi al acestei arte. Colecţia lui cuprinde tablouri importante, cum ar fi trei portrete ale lui Père Tanguy, pictate de Van Gogh şi achiziţionate direct de la artist. Negustorul este prezentat în costum breton în faţa unui perete cu stampe japoneze. Rodin a cumpărat şi două peisaje de Van Gogh.

Pentru expunerea ghipsurilor a fost nevoie de restaurarea unora dintre ele. Numărul pieselor restaurate s-a ridicat la 123 de sculpturi, dintre care 80 în ghips şi lut ars, cărora li s-au adăugat 50 de de picturi şi 100 de opere din colecţia sa. Una dintre cele mai importante restaurări a fost Poarta Infernului, expusă pentru prima dată, care nu mai fusese nici studiată, nici restaurată până acum. Rodin n-o conservase, dar ea prezintă etape importate în crearea unei adevărate capodopere. Operaţiunea a fost necesară şi în vederea expoziţiei despre Poarta Infernului care va avea loc la sfârşitul anului viitor.

Interiorul muzeului

Întrebată cum se reastaurează astăzi un material atât de fragil şi perisabil ca ghipsul, Catherine Chevillot a explicat: „În trecut s-a încercat uneori să se redea ghipsurile aproape perfecte, mai ales acelea care serviseră drept model sau mulaj. Astăzi, respectăm starea în care a ajuns la noi un ghips şi suntem foarte atenţi să nu mascăm statutul sau identitatea lui printr-o restaurare excesivă. Fragilitatea unor obiecte este astfel şi mai mult pusă în evidenţă. Este important pentru că multe dintre ele reprezintă etape de atelier care nu erau destinate să fie arătate, şi mi se pare extrem de interesant pentru vizitator să fie conştient de fragilitatea şi caracterul tranzitoriu al unora din ghipsurile lui Rodin”.

Restaurările şi lucrările efectuate pentru expoziţiile temporare care au precedat deschiderea muzeului au permis prezentarea simultană a machetelor şi a operelor definitive în marmură. Specialiştii au oferit un maximum de informaţii posibil asupra tuturor colaboratorilor lui Rodin. Un loc important este acordat şi prietenilor săi pictori, şi elevilor sau discipolilor: Bourdelle, Maillol, Rousseau, cu care Rodin era oarecum în conflict, şi, desigur, Camille Claudel, căreia îi este dedicată o sală întreagă.

O nouă viziune muzeografică

Fondul iniţial de opere Camille Claudel, donat de Rodin, s-a îmbogăţit considerabil graţie donaţiei lui Paul Claudel. În plus, muzeul a achiziţionat o serie de opere, ca Valul, sau unele piese în teracota. La modul general politica de achiziţii a muzeului se desfăşoară pe trei direcţii: operele de tinereţe ale lui Rodin, pe care sculptorul nu le-a păstrat şi sunt foarte rare în colecţii, printre ele aflându-se desene negre, foarte dramatice, din perioada primei sale etape de studiu, piese complementare a unor serii de opere, cum ar fi vechile fonte ale unui bronz sau al altuia, producţii grafice şi fotografii ale unor artişti contemporani interesaţi de opera lui Rodin, ca Buraglio. Una dintre achiziţiile cele mai recente a fost La Belle Heaulmière, un desen excepţional prin mărimea sa, prin tehnică şi format, pentru care muzeul a apelat la generozitatea publicului, lansând operaţiunea „1 euro pentru 1 Rodin”.

Muzeul Rodin are dreptul de a realiza tiraje postume ale operelor sculptorului aflate în parimoniul său.

Din punct de vedere legal, muzeul poate face tiraje postume în limita a 12 exemplare autorizate de lege. Aceasta i-a permis în parte să se autofinanţeze pentru a plăti salariile şi totalitatea activităţilor, alături de banii obţinuţi din biletele de intrare, închirierea de spaţii şi organizarea de expoziţii. Dar, evident, o copie în bronz veche are o valoare diferită şi superioară celei a unui bronz postum. Preţul de piaţă nu este acelaşi”, afirma Catherine Chevillot, în catalogul expoziţiei.

Hotel Brion

Acum, după redeschiderea muzeului, preocuparea conducerii lui nu este de a mări numărul vizitatorilor, ci de a încerca o repartizare proporţională de-a lungul întregului an. În timpul iernii, sălile sunt goale, în timp ce vara ele sunt arhipline. În plus, se doreşte trezirea interesului publicului şi pentru cel de al doilea Muzeu Rodin, cel de la Meudon, un loc fermecător în care se află şi opere de la Hôtel Brion. Acolo sunt conservate 6.500 de sculpturi, totalul operelor ajungând la 30.000 dacă sunt incluse şi desenele, fotografiile…

De asemenea, rămâne în actualitate restaurarea Atelierului de la Meudon şi a grădinilor de la Hôtel Brion, ceea ce înseamnă peste 20 de milioane de euro.

Restaurarea Muzeului Rodin de la Hôtel Brion a costat 16 milioane de euro, din care 51% a fost suportat de către muzeu şi restul de către Stat.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.