România, alt risc. Sute de baraje nu dețin autorizație

Un document al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), semnat de secretarul de stat Cosmin-Răzvan Butuza, scoate la lumină o realitate îngrijorătoare privind siguranța barajelor din România. În timp ce barajele de importanță strategică (categoriile A și B) par să fie, în mare parte, sub control, situația barajelor de importanță medie și mică (categoriile C și D) ridică semne serioase de întrebare.

Conform raportului oficial, România are 2.222 de baraje în total, dintre care 793 — adică aproape 34% — nu dețin autorizație de funcționare în condiții de siguranță. Această statistică include 741 de lacuri de acumulare, 33 de depozite de deșeuri industriale și 40 de lucrări hidrotehnice speciale. Problemele variază de la baraje fără deținător cunoscut, la litigii juridice complexe, breșe în corpul barajelor sau lipsa documentației tehnice complete.

Documentul subliniază că multe dintre barajele neautorizate au fost construite în urmă cu peste 40–60 de ani, iar reorganizarea instituțiilor și schimbarea succesivă a proprietarilor a dus la pierderea cărților tehnice. În plus, aproximativ 14 baraje din categoriile C și D nu au fost niciodată autorizate, în timp ce altele sunt în litigiu sau au probleme juridice nerezolvate.

„Situația barajelor fără deținător sau cu probleme juridice reprezintă un risc real în caz de viituri sau inundații”, avertizează documentul. Ministerul recunoaște că, deși se fac inspecții regulate și se urmărește starea de siguranță, autorizațiile lipsă sau expirate nu influențează direct funcționalitatea barajelor, dar creează un vid administrativ și juridic periculos.

Barajele cu risc cel mai ridicat — cele de importanță A și B, care includ 183 de lacuri de acumulare și 45 de depozite de deșeuri industriale — sunt, în general, autorizate sau în procedură de autorizare. Totuși, există excepții notabile: un baraj al RAAN – ROMAG PROD Turnu Severin este neautorizat, iar 2 acumulări din administrarea ANAR sunt golite pentru lucrări de punere în siguranță.

În ceea ce privește barajele C și D, procesul de autorizare avansează lent: aproximativ 200 de baraje sunt în procedură de reexpertizare, în timp ce alte 150 prezintă probleme tehnice sau juridice care împiedică emiterea autorizațiilor. Ministerul recunoaște că lipsa fondurilor, costurile ridicate ale procedurilor de autorizare și situațiile juridice complicate sunt principalele obstacole.

MMAP susțin că a lansat un Plan de acțiune pentru accelerarea reglementării barajelor C și D, inclusiv stimularea deținătorilor să obțină autorizațiile necesare și alocarea de fonduri pentru reabilitare. Cu toate acestea, documentul indică clar că soluțiile sunt pe termen lung și că riscul nu a fost eliminat: „Acțiunile vor continua și în 2025”, se arată în raport.

Schimbările climatice și creșterea frecvenței fenomenelor extreme fac ca barajele neautorizate sau cu probleme juridice să fie o amenințare reală pentru comunități. Faptul că aproape o treime din baraje funcționează fără autorizație oficială, combinat cu infrastructura veche și procedurile birocratice complicate, creează un context de vulnerabilitate majoră pentru România.

Foto Arhivă