România cotizează la două bănci născute în URSS

Ministrul Finanțelor, un secretar de stat și un director general din cadrul Ministerului Finanțelor vor fi reprezentanții României în conducerea a două bănci înființate la Moscova, pe vremea URSS: Banca Internațională de Investiții și Banca Internațională de Cooperare Economică.

O hotărâre de guvern adoptată de Cabinetul Dăncilă arată că Guvernatorul pentru România în Consiliul Guvernatorilor Băncii Internaţionale de Investiţii este ministrul finanţelor publice, iar supleantul său va fi o persoană desemnată de ministrul finanțelor publice. De asemenea, Director pentru România în Consiliul Directorilor Băncii Internaţionale de Investiţii este directorul general din Ministerul Finantelor Publice responsabil cu coordonarea relațiilor cu instituțiile financiare internaționale, iar supleantul său este șeful de serviciu responsabil cu gestionarea relațiilor cu instituțiile financiare internaționale. Actul normativ mai stipulează că reprezentanţii României în Consiliul Băncii Internaţionale de Cooperare Economică sunt un secretar de stat şi un director general din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, responsabili cu coordonarea relațiilor cu instituțiile financiare

internaționale. BBanca Internațională de Investiții (BII) a fost înființată printr-un acord semnat pe 10 iulie 1970 între România, Bulgaria, Ungaria, Republica Democrată Germană, Mongolia, Polonia, URSS și Cehoslovacia, fiind înregistrată la secretariatul ONU cu numărul 11417. Scopul băncii constă în susținerea dezvoltării economice a statelor membre. În iulie a acestui an, Guvernul României și-a majorat cota parte în capitalul social al Băncii Internaționale de Investiții (BII), până la 7,04 la sută, printr-o contribuție suplimentară de 4 milioane de euro pe 12 iulie, se anunță pe site-ul oficial al instituției. În rezultatul plății efectuate cota parte a României a crescut la 22,45 milioane euro ceea ce o plasează pe locul cinci printre statele participante la BII. După căderea regimurilor comuniste, instituția aproape și-a închis porțile. De altfel, în anul 2000, Polonia și Ungaria și-au anunțat retragerea. 15 ani mai târziu, Ungaria a decis să redevină membru BII pentru că din 2012 banca s-a reformat și a început să activeze din nou. Ungaria este foarte interesată de această bancă iar în luna septembrie prim-ministrul ungar, Viktor Orban, a intervenit pe lângă președintele rus, Vladimir Putin, ca sediul instituției să fie mutat la Budapesta, iar Ungariei să-i fie transmisă conducerea.

Organizarea Băncii Internaționale de Cooperare Economică precum și a Statutului acestei bănci a fost încheiate la Moscova la 22 octombrie 1963. Statele membre sunt, în prezent, guvernele Bulgariei, Vietnamului, Mongoliei, Federației Ruse, României, Cehiei, Slovaciei şi Poloniei. România a ratificat aderarea la BICE în data de 23 martie 1964, prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 13/1964. Conform unui document guvernamental, misiunea Băncii este aceea de a promova dezvoltarea economică și socială din statele membre, facilitând cooperarea dintre acestea, folosindu-se de statutul său de instituție financiară internațională. Direcțiile prioritare ale activității BICE sunt finanțarea operațiunilor și proiectelor comerciale și de investiții, cu precădere din statele membre, prestarea de servicii de decontare și compensare, efectuarea de operațiuni de trezorerie şi consultanță. Valoarea capitalului social subscris la BICE este, în prezent, de 400 milioane de euro, iar cota corespunzătoare României este de 25,5 milioane de euro. Conform deciziei Consiliului BICE, în anul 2013 valoarea capitalului vărsat al Băncii a crescut cu 58 de milioane de euro, ajungând la 187 milioane de euro, din care cota României este de 13,3 milioane de euro (7,12%).