România din nou în epoca interimatelor. Instituțiile fără „cap”

Epoca interimatelor a revenit. Instituțiile interimare au devenit o constantă de-a lungul vremii și s-au accentuat odată cu noua criză politică de la București. La fel cum interimatele au devenit regulă și în mega-anul electoral 2024–2025.

Guvernul care a rămas fără „cap”

Cea mai recentă instituție interimară este Guvernul României. Ilie Bolojan și ce a mai rămas din miniștri sunt cu mâinile legate, timp de cel mult 45 de zile, cât prevede Codul administrativ.

Principalul administrator al treburilor publice, Executivul nu poate emite politici publice noi. Cu alte cuvinte, nu poate da ordonanțe de urgență (OUG) și nu poate iniția proiecte de lege (PL). Poate, în schimb, emite hotărâri de guvern (HG), fiind singurul instrument pe care îl va avea de azi înainte la îndemână Ilie Bolojan.

Instituțiile care atârnă de negocierile din Parlament

La începutul lunii martie, PSD și AUR au blocat, în Biroul Permanent Reunit, numirile de la Avocatul Poporului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și Curtea de Conturi.

Renate Weber ocupă funcția la Avocatul Poporului, cu sprijinul PSD, de circa 7 ani. A depus jurământul în iulie 2019 și ocupă și în prezent funcția, deși mandatul este de 5 ani și a expirat în iulie 2024.

Roxana Rizoiu a fost vehiculată pentru a o înlocui pe Weber, după ce funcția urma să revină USR-ului ca urmare a negocierilor din defuncta coaliție. Doar că PSD a spus public că se opune acestei numiri. Motivul: Rizoiu este beneficiară de pensie specială.

CNCD este o altă instituție care funcționează pe jumătate, cu mandate expirate. Șase din cele 11 funcții din Consiliu trebuie reînnoite, mandatele fiind expirate de câteva luni. Potrivit cutumei parlamentare, distribuția locurilor din CNCD trebuie să țină cont de algoritmul din Parlament.

Iulia Popovici (USR), fost secretar de stat și fostă propunere pentru șefia Ministerului Culturii, a fost favorită pentru un mandat de șase ani la șefia Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Însă, odată cu dărâmarea coaliției, negocierile pot suferi modificări.

Cine se încălzește pentru șefia Curții de Conturi

Curtea de Conturi a fost constant o țintă pentru politicieni. După ce Mihai Busuioc a fost numit judecător la CCR, cu susținerea PSD, funcția de președinte a rămas vacantă. Interimar a fost numită Mirela Călugăreanu, fostă șefă ANAF în guvernul Tudose.

Pentru șefia Curții de Conturi, vehiculat este Marian Neacșu (PSD), spun surse politice. Și Paul Stănescu a fost în cărți pentru mandatul de un an, odată ce s-a retras din conducerea social-democraților la congresul de la finele anului trecut.

Citește și: Sinecuriada 2026. Funcțiile plătite cu până la 50.000 de lei lunar pe care le împarte coaliția

TVR și SRR, destructurate de CCR

Curtea Constituțională (CCR) tocmai a declarat neconstituționale numirile din Consiliile de Administrație ale Televiziunii Publice (TVR) și Radioului Public (SRR). Sesizarea la CCR a venit din partea AUR și obligă Parlamentul să reia votul, după ce nu s-a respectat ponderea numirilor în funcție de configurația parlamentară.

Cu toate acestea, decizia CCR vizează doar membrii din CA-uri care au fost numiți politic, nu și PDG-ul TVR, Adriana Săftoiu, care a fost numită din partea Guvernului.

Citește și: Numirile la TVR și Radio România se reiau. CCR admite sesizarea AUR

SRI, cu director interimar de 3 ani

Serviciul Român de Informații nu are director numit de aproape 3 ani. Eduard Hellvig și-a dat demisia la începutul lunii iulie 2023. De atunci, serviciul este condus interimar de Răzvan Ionescu.

Președintele Nicușor Dan spunea la începutul lunii aprilie că va face „relativ curând” și „la momentul potrivit” nominalizările pentru SRI și SIE. „Evident că e nevoie de un director civil (la SRI – n.red.)”.

Doar că criza politică i-a dat peste cap calculele lui Nicușor Dan și, cel mai probabil, cele două numiri vor mai întârzia câteva luni.