România, la un pas de pragul critic al datoriei   

Guvernul României a contractat, în primele șapte luni din 2025, împrumuturi totale de circa 176 miliarde de lei, peste nivelul de 153,5 miliarde lei din perioada similară a anului trecut.

Creșterea reflectă atât presiunea unui deficit bugetar ridicat, cât și necesitatea refinanțării unor datorii ajunse la scadență. Datele analizate de Profit.ro arată o tendință accelerată a împrumuturilor, în condițiile în care la finalul lunii aprilie datoria publică a depășit pragul de 1.000 miliarde lei, reprezentând 56,6% din PIB. 

Comparativ cu 2024, când împrumuturile totale au atins 252 miliarde lei, anul 2025 se conturează ca un nou record, dacă ritmul actual se menține. Doar între 23 iunie, când a preluat mandatul guvernul condus de Ilie Bolojan, și sfârșitul lunii iulie, au fost atrase aproximativ 41 miliarde lei, peste jumătate provenind dintr-o singură ieșire pe piețele externe. Evoluția subliniază caracterul volatil al finanțării, dependent de calendarul emisiunilor mari de eurobonduri.

Structura datoriei

Statul se împrumută săptămânal pe piața internă, prin licitații de obligațiuni și prin programele destinate populației, Tezaur și Fidelis. Finanțarea de pe piețele externe este mai rară, dar cu volume ridicate. În iulie, Guvernul a atras 3,75 miliarde de dolari și 1,5 miliarde de euro, echivalentul a circa 24 miliarde lei, sumă ce reprezintă mai mult de jumătate din totalul împrumuturilor contractate în mandatul Bolojan.
În ceea ce privește destinația fondurilor, din necesarul brut de finanțare pentru 2025, estimat la 232 miliarde lei, aproximativ 133 miliarde lei sunt destinate acoperirii deficitului, iar 98,3 miliarde lei refinanțării datoriilor vechi.

Sustenabilitatea finanțelor

Raportul datorie/PIB a crescut accelerat în ultimii ani, de la 35% în 2019 la aproape 54% la finele lui 2024 și 56,6% în aprilie 2025. Estimările Ministerului Finanțelor indică o pondere de 58,1% până la sfârșitul anului, ceea ce plasează România foarte aproape de pragul de 60% stabilit prin criteriile de la Maastricht.
Creșterea rapidă a datoriei ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea, în condițiile în care o mare parte a necesarului anual provine din deficite curente, nu doar din rostogolirea datoriei existente.

Impactul măsurilor fiscale

Pentru a liniști piețele financiare, noul Executiv a adoptat un pachet de consolidare fiscală ce include creșteri de taxe și înghețarea pensiilor și salariilor în 2026. Măsurile au avut un efect imediat: emisiunea externă din iulie a înregistrat o cerere inițială foarte ridicată, de aproximativ 15 miliarde de dolari, semn că investitorii au perceput pozitiv angajamentul de stabilizare. Totuși, menținerea încrederii depinde de implementarea consecventă a reformelor fiscale.

Riscuri macroeconomice

România rămâne expusă la mai multe riscuri:

• o eventuală retrogradare a ratingului suveran, care ar majora costurile de finanțare și ar restrânge baza de investitori;
• creșterea dobânzilor, care ar adăuga miliarde de lei anual la serviciul datoriei;
• riscul valutar, dat de ponderea ridicată a datoriei în dolari și euro;
• refinanțarea datoriilor scadente, de aproape 100 miliarde lei doar în 2025.

România se află într-o perioadă de finanțare intensă, determinată în principal de deficite bugetare mari. Deși accesul la piețele externe a fost facilitat de măsurile de austeritate, sustenabilitatea datoriei rămâne o provocare majoră. Evoluția indicatorilor de deficit și menținerea încrederii investitorilor vor fi esențiale pentru a evita depășirea pragului critic de 60% din PIB și pentru a asigura stabilitatea financiară pe termen mediu.