“România m-a fermecat cu parfumul adierii sale…”, mărturisea Marco Lucchesi, președintele Academiei Braziliene de Litere

Profesorul Marco Lucchesi se află în perioada 22-25 ianuarie 2018 într-o vizită oficială la Bucureşti.

Marco Lucchesi (n. 1963, Rio de Janeiro) este critic literar, scriitor, poet, traducător și lingvist brazilian, foarte bun cunoscător al limbii române, autor de traduceri, articole și studii care promovează intens cultura română. Profesor de literatură comparată la Universidade Federal do Rio de Janeiro. Pe 3 martie 2011, a fost ales membru al Academiei Braziliene de Litere, iar în luna decembrie 2017 a devenit președintele acestui for.

A absolvit Facultatea de Istorie la Universitatea Federală Fluminense şi a susţinut masteratul şi doctoratul în literatură şi a efectuat cercetări postdoctorale în filosofia Renaşterii la Universitatea din Köln, Germania. A fost profesor invitat al mai multor universităţi din Europa, Asia şi America latină. Susţine o rubrică permanentă în ziarul OˋGlobo şi este colaborator al mai multor publicaţii din Brazilia şi din străinătate. Are o bogată activitate de traducător. Printre traducerile sale se află operele lui Rumi, Velimir Hlebnikov, Rainer Maria Rilke, Georg Trakl, Giambattista Vico, Ugo Foscolo, Primo Levi, Umberto Eco.

Este un rafinat traducător de poezie românească, promovând intens prin traducerile sale literatura română în străinătate. A tradus poezii de George Bacovia, Dinu Flămând, Ștefan Petică și George Popescu. S-a ocupat de editarea unui număr special dedicat literaturii române în revista Poesia Sempre, la Biblioteca Națională de la Rio de Janeiro, iar în 2005 a publicat o antologie de poezie română. În prezent traduce volumul Joc secund de Ion Barbu, care va apărea în Brazilia.

În volumul Carteiro imaterial a publicat eseuri despre literatura română, un studiu despre Mihai Eminescu, aducând un elogiu limbii române. În cartea Ficções de um ganinete ocidental a scris un eseu despre poezia lui Marin Sorescu.

Marco Lucchesi a fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa (2016) de către Universitatea Tibiscus din Timișoara și a primit titlul de Ambasador al Poeziei la Iași (2017). A fost distins cu o Diplomă a Consulatului Român de la Rio de Janeiro (2012) şi a primit Premiul „Marin Sorescu” (2006). A fost publicat în mai multe antologii românești, iar volumele sale Surâsul haosului (Editura Aius, 2013), Prietenia la patru mâini (Editura Autograf M.J.M., 2005), Hyades (Editura Autograf MJM, 2005), Grădinile somnului (Editura Scrisul românesc, 2003) au fost traduse de George Popescu în limba română.

Printre volumele sale se numără Teatro alquímico / Teatru alchimic (Premiul Eduardo Frieiro), A memória de Ulisses / Memoria lui Ulise (Premiul João Fagundes de Meneses), Meridiano celeste & bestiário / Meridianul ceresc şi bestiariul, (Premiul Alphonsus de Guimaraens), Ficções de um gabinete ocidental / Ficţunile unui cabinet occidental (Premiul Ars Latina pentru eseuri şi Premiul Origenes Lessa), O dom do Crime / Darul crimei (finalist al Premiului São Paulo şi premiul „Machado de Assis”), Poemas à Noite / Poeme către Noapte (Premiul „Paulo Ronai”).

Marți, 23 ianuarie, președintele Institutului Cultural Român, Liliana Țuroiu, i-a oferit profesorului Marco Lucchesi, președinte al Academiei Braziliene de Litere, o Distincție de Onoare pentru excepționala activitate de promovare a culturii române pe meridianele lumii.

Cu acest prilej a fost semnat Memorandumul de Înțelegere între Academia Română și Academia Braziliană de Litere, document care are drept scop dezvoltarea și consolidarea cooperării dintre cele două instituții.

La eveniment au mai participat E.S. Dl. Ambasador Eduardo Augusto IBIAPINA de SEIXAS, Ambasador al Republicii Federative a Braziliei în România, domnul Cristian Hera, președintele Academiei Române, acad. Eugen Simion, preşedinte al Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, domnul Bogdan Popescu, director al Centrului Naţional al Cărţii, domnul Ioan Cristescu, director general al Muzeului Literaturii Române.

„Este încheiat în mod special pentru literatură, pentru cultură, pentru că este vorba despre Academia Română şi Academia de Litere a Braziliei, (…) urmând a se face schimburile în domeniul ştiinţelor şi al celorlalte domenii de activitate în cadrul unui protocol între Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Braziliei„, a precizat academicianul Cristian Hera, preşedintele Academiei Române.

El a afirmat că Lucchesi „face pătrunderea” limbii române în Brazilia, atât de departe, dar „cu atâta căldură şi pricepere”.

Preşedintele ICR, Liliana Ţuroiu, a afirmat, în cadrul ceremoniei, că nu există deocamdată nicio reprezentanţă a Institutului pe tărâm sud-american, dar un promotor al culturii române precum Marco Lucchesi suplineşte cu brio absenţa unei astfel de instituţii.

„România m-a cucerit cu o mare de cuvinte, (…) limba română pentru mine a fost un fel de revoluţie în sufletul meu, limba română e o cheie foarte importantă în geografia poetică, nu doar în geografia poetică română, dar este o limbă foarte bogată. Rețin trei forme de a spune amurg și posibilele mele legături: Asfințit. De parcă Soarele ar atinge în plin amurg Marea Neagră și ar slobozi un abur imens, prin sunetul f și prin sunetul t, devenit ascuțit prin cei doi i. Amurg. De parcă aș simți o mare dezolare: consoană finală atât de abruptă și alura lui u atât de obscură. Un rest de lumină se pierde pe măsură ce inaintez în cuvânt. Apus. Senzația unui amurg precipitat ce începe în u și ce se prelungește în orele moarte ale lui s, pe care le pronunț ca semi-scurte”, a declarat Marco Lucchesi.

„Cu cât studiam limba română cu atât eram mai convins că era vorba de un sistem jazzistic, în tensiunea dintre saxofon tenor și contrabas, pian și clarinet, improvizația unui acord mai dinainte armonizat ce se reconfigura de-a lungul replicilor invizibile (…). Limba română m-a fermecat cu parfumul adierii  sale, cu libertatea unei alegeri semnatice mereu înnnoitoare”, a subliniat președintele Academiei Braziliene de Litere”.

El a spus că îşi doreşte să creeze „un pod” între România şi Brazilia.

Lucchesi a mărturisit că limba română i s-a părut „vanitoasă”, mereu gata „să îşi schimbe veşmintele”. Marco Lucchesi a afirmat că limba română l-a fermecat cu „libertatea unei alegeri semantice mereu înnoitoare”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.