Ce (nu) putem obține România de la Inițiativa Celor Trei Mări

România, pe un front mic al unui mare război strategic

Autostrăzi de beton și asfalt și autostrăzi digitale, căi ferate modernizate și gazoducte ne vor traversa țara, care va deveni un nod energetic vital în strategia de limitare a depedenței energetice față de Rusia a țărilor central și est-europene. Sute de investitori străini vor face afaceri în România și vor oferi locuri de muncă, țara va deveni lider regional și furnizor de securitate, în urma întăririi parteneriatelor regionale și a celui strategic cu Statele Unite. Mai mult, România a reușit cu mare abilitate diplomatică să atragă Germania, cu statutul de invitat, într-un proiect regional, împăcând orgoliile Varșoviei și Berlinului, în beneficiul amintitului proiect și al statutului României de lider regional. Acesta este mesajul care transpare din comunicarea Președinției României cu ocazia începerii la București a Summitului Inițiativei celor Trei Mări. VIDEO AICI

Summitul, invocat de președintele Klaus Iohannis în critica adusă reducerii bugetului Administrației Prezidențiale de către guvernul PSD, este ocazia perfectă pentru șeful statului de a puncta în disputa cu guvernul. Organizat la nivel de președinți, summitul îi oferă prim-planul și oportunitatea de a prezenta inițiativa regională drept sursa unor potențiale mari realizări în plan economic, la care care România condusa de la Cotroceni a fost factor determinant.

Noul ”război al gazelor”

În fapt, Inițiativa celor Trei Mari este o nouă încercare de a trasa o linie de demarcație între Germania și Rusia, de a împiedica cele două puteri europene să-și dea mana peste această parte a Europei. Deși inițiatorii (Polonia și Croația) susțin că este vorba despre un forum pentru integrarea infrastructurii pe axa Nord-Sud în Centrul Europei, Inițiativa celor Trei Mări a apărut în primul rând din rațiuni geopolitice, iar aspectele economice țin în mare măsură doar de miza energetică și interesează în primul rand Statele Unite ale Americii, care sub administratia Trump promovează tot mai ferm comerțul cu gaze naturale lichefiate aduse de peste Ocean, încercând să concureze importurile europene din Rusia. De altfel, Polonia și Croația sunt state care au construit terminale pentru GNL, pe care încearcă să le interconeteze de-al lungul axei Nord-Sud, prin intermediul Inițiativei celor Trei Mări.

S-a vorbit despre sosirea în România, cu ocazia amintitului Summit, a secretarului american al Energiei, Rick Perry. El nu a venit în Europa doar pentru a da greutate Summitului. Punctul central al deplasării sale este Moscova, unde se va întâlni cu omologul său rus, Alexander Novak. Miercuri, când summitul de la București se va fi încheiat, adjunctul lui Perry se va afla la Berlin, pentru a promova ceea ce șeful său va fi promovat la București – vânzarea gazului lichefiat american în Europa.

României îi lipsesc atuurile economice

Inițiativa celor Trei Mări, cea prin care România dorește să devină lider regional, își propune investiții de o sută de miliarde de euro în proiectele din țările membre. Polonia, adevăratul lider regional, va participa la aceste investiții prin banca națională de dezvoltare, Banca Gospodarstwa Krajowego, deținută de statul polonez, care are un PIB de trei ori mai mare decât România. Ungaria se poate alătura, căci statul ungar a ajuns să controleze circa o treime din piața bancară din țară. România, ce se dorește a fi lider regional, cu ce banca poate participa? Statul român mai controlează doar două bănci, cu o cotă de piață de circa 7%, în timp ce peste 91% din piața bancara este controlată de băncile străine.

Summitul Inițiativei celor Trei Mari, cel prin care președintele României dorește să-și lustruiască imaginea timp de două zile, mai vine cu proiecte precum BRUA, gazoductul ce ar urma să conecteze Bulgaria, România, Ungaria și Austria. BRUA s-a aflat în centrul disputei din această vară pornită de la tonul provocator al Ungariei în chestiunea gazelor extrase din Marea Neagră. Ungaria, acuzată că nu dorește conectarea cu Austria, susținea, prin vocea șefului companiei naționale de transport de gaze: ”Este pur şi simplu prea mult pentru necesitatea internă a ţării. Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?”. O parte din petrochimia românească, combinatul Oltchim, a murit, iar afaceri rivale din Polonia prosperă de pe urma acestui fapt.  Cu doi ani în urmă, compania poloneză de transpor feroviar PKP era lăudată de Financial Times pentru un proiect demn de Inițitiva celor Trei Mări și pe care acest forum, probabil, îl va susține mai departe. Este vorba despre”o rută prin Europa Centrală și de Est prin intermediul achizițiilor, consorțiilor și acordurilor pentru acces pe piață, într-o acțiune inteligentă de a-și spori poziția dominantă pe piața poloneză și de a se extinde în regiune”, scria Financial Times. Ce nu spunea cotidianul britanic este că un proiect similar a avut și compania românesscă GFR, iar polonezii de la PKP au fost scăpați de concurență de lupta României cu corupția descoperită la amintita companie. Acestea sunt relațiile actuale cu doi dintre partenerii din Inițiativa celor Trei Mări, deloc unele care să prezinte România drept lider regional.

O reacție a SUA la ”autonomia strategică” franco-germană

Inițiativa celor Trei Mări, cea în care România dorește să-și asume rolul de lider regional, este o idee care nu aparține României. Este o renaștere a vechiului concept Intermarium lansat în Polonia interbelică de generalul  Josef Pilsudski, pentru o largă alianță care să combată deoptorivă hegemonia germană și amenințarea Rusiei Sovietice și a apoi a URSS. Ideea Intermarium, vehiculată frecvent în Polonia după 1990, a fost realuată când a fost vizibil sprijiul SUA, sub noua administrație Trump. Acum,  prin acest nou Intermarium, regimul Kaczynski de la Varșovia dorește să celebreze o sută de ani de la renasterea națională, iar SUA doresc să speculeze tensiunile interne din UE și să împartă Europa între ”vechi” (Vestul) si ”noi” (Estul), după cum scria în urmă cu un an cotidianul german Tagespiegel.

Chiar dacă eforturile diplomației române au dus la invitarea Germaniei la Summit, reprezentată de ministrul de Externe Heiko Maas, acoperirea mediatică a evenimentului este redusă în Germania. O inițiativă din care fac parte 12 state central și est-europene, inclusiv Austria, și care își are originea într-un vechi proiect de contrare a puterii germane nu poate fi privită cu ochi buni la Berlin. La fel, nici faptul că ostila administrație Trump sprijină în mod deschis această inițiativă nu este îmbucurător în Germania, câtă vreme SUA se opun, alături de Polonia, propiectului ruso-german pentru gazoductul Nord Stream 2, care ar urma să alimenteze direct Germania, privând de veniturile obținute din tranzit și de rolul strategic de tranzit țări precum, Ucraina sau Polonia. Energia este, prin urmare, principala miză a Inițiativei celor Trei Mări, o pârghie oferita de noile state membre UE prin care SUA încearcă să reducă cooperarea Germania-Rusia și să pună presiuni pe Berlin pentru achiziționarea de gaze lichefiate americane, cu un preț mai mare în acest moment decât cele ruse. Strategia administrației Trump, alături de amenițările cu un razboi vamal cu UE (în special la adresa industriei auto din Germania) par să fi dat roade, căci președintele Comsiei Europene, prezent acum la Bucuresti, a sugerat, după vizita sa în SUA, că UE va avea în vedere cooperarea energetică cu SUA. Vizita la Berlin a adjunctului secretarului american al Energiei, pomenită mai sus, vine și ea sa arate că Berlinul a înțeles avertismentele americane.

La nivel oficial, curg asigurările că Inițiativa celor Trei Mari nu încearcă decât să ajute UE, să ajute la atingerea convergenței Est-Vest în cadrul UE, să fie un proiect complementar celui european, nicidecum o încercare de a dubla rolul UE. Este un discurs ce seamănă izbitor cu cel al iderilor vest-europeni care țin să asigure SUA că rolul NATO va rămâne neatins și că atribuțiile sale nu vor fi dublate de inițiativele europene în materie de apărare și securitate, fie că vorbim despre Cooperarea Structurată Permanenta (menită să ajute producătorii europei de arme în dauna celor americani) sau ”de autonomia strategică” a UE față de SUA evocată de președintele Franței. Insistența cu care se dau aceste asigurări oficiale poate masca o cu totul alta realitate: deranjată de inițiativele europene în materie de securitate și de opoziția UE pentru un acord de liber schimb dictat de la Washington, administrația Trump contraatacă chiar în cadrul UE prin coalizarea statelor central și est-europene, nemultumite la rândul lor de perspectiva unei Europe cu mai multe viteze și speriate de apropierea dintre Germania și Rusia.

Contracararea influenței Chinei

Există însă un palier pe care interesele americane se intersectează cu cele franco-germane: contrarea influenței Chinei în această parte de Europa. Este de remarcat că toate statele I3M (cu excepția Austriei) fac parte din formatul 16+1 de cooperare China-Europa Centrală și de Est. Beijingul încearcă să investească în această zonă a Europei și să ofere împrumuturi ce nu sunt condiționate de respectarea statului de drept și a principiilor democratice, spre deosebire de noul buget al UE, tot mai politizat, și care va condiționa accesul la fonduri europene de aspecte politice și de mersul luptei împotriva corupției. În acest context, o Inițiativă a celor Trei Mări girată de SUA și având Germania cu rol de invitat va acționa ca o garanție a faptului că aceste state nu vor face afaceri cu China, în timp ce Berlinul își va vedea pe mai departe de politica sa mercantilă cu Beijingul.

Când Rusia și Germania își dau mâna peste Europa

Așadar, I3M este în egală măsură un proiect economic și unul geopolitic. După Primul Razboi Mondial, granițele Europei fuseseră retrasate, Ucraina era scindată între Vest și Est, Polonia a purtat războaie atât cu Ucraina, cât și cu Rusia Sovietică pentru controlul asupra regiunii Lvov, România purta un război cu Ungaria Sovietică, Turcia se desprindea de otomanism și se redefinea ca națiune. Rusia, aflată în război civil, nu a asigurat un arbitraj decisiv, nici Germania slăbită de război. Acum, după o suta de ani, Ucraina este din nou ruptă între Est și Vest, Polonia nutrește ambiții regionale asemănătoare, Turcia revine la otomanism sub președintele Erdogan. Acum însă, Rusia este puternică, Germania domină Uniunea Europeană prin tandemul renăscut cu Franța președintelui Emmanuel Macron. Este o situație asemănătoare cu cea din preajma celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS își dădeau mâna peste Europa Centrală și de Est. Atunci, singura expresie a alianței polono‑române, parte si ea din proiectul Intermariul al lui Pilsudski, a fost ajutorul dat de România pentru evacuarea unei părți din tezaurul de la Varșovia, iar de proiectul generalului polonez s-a ales praful.

Ce (nu) poate obține România de la Inițiativa celor Trei Mări

Acum, noul Intermarium este sprijinit de cea mai mare putere mondială și poate avea șanse mai mari de concretizare. Ce poate câștiga însă România? O contrabalansare a puterii franco-germane din UE, acolo unde, după retragerea Marii Britanii, nu se va mai putea constitui o minoritate de blocaj a proiectelor Berlinului și Parisului? Cele 12 state membre al I3M au prea puține voturi in Consiliul European pentru a face acest lucru, iar rivalitățile regionale vor împiedica coalizarea totală a acestor state. O oportunitate de dezvoltare în domeniile prioritare ale I3M, adică energie, transport și sfera digitala? Da, însă în măsura în care România își va exporta resursele energetice către statele partenere, câtă vreme, așa cum spunea amintitul oficial din Ungaria, țara nu mai are industrie. Ce mai poate obține România? O extindere a afacerilor în statele partenere, uși deschise petru investiții și profit? Puțin probabil, câtă vreme statul român nu are niciun control asupra sistemului bancar și câtă vreme în România sunt doar două mici bănci cu capital autohton, câtă vreme nu exista o compaie energetică deținută de stat, iar afacerile autohtone sunt prea firave pentru concurența din cadrul I3M. O crestere a profilului Romaniei în cadrul UE? Puțin probabil, câtă vreme Inițiativa celor Trei Mari pare un forum mai degraba al vitezei a doua din cadrul UE și nu un proiect susținut de nucleul dur al statelor membre.

Polonia, Ungaria, Cehia (parteneri ai României în I3M) dispun de o bună parte din pârghiile economice care ii lipsesc statului român. Compania MOL poate viza proiecte promovate de I3M, la fel și CEZ, din Cehia, care face deja afaceri profitabile în România. Polonia și Ungaria pot folosi I3M și susținerea SUA în acest proiect ca pe o pârghie de presiune în relația cu UE, acolo unde sunt amenințate cu suspendarea dreptului de vot în Consiliul UE pentru nesocotirea valorilor europene. Constrânsă de MCV, pusă deseori la colț din cauza corupției, lipsită de o industrie asemănătoare cu cea a Poloniei și cu un PIB de circa trei ori mai redus, România nu mai poate emite pretenții de lider regional și rămâne cuminte și predictibilă în interiorul parteneriatelor strategice cu Varșovia și SUA. Câta vreme acest context nu se va schimba, un eveniment important precum Summitul Inițiativei celor Trei Mari, ea însăși nimic mai mult decât un front secundar într-un război strategic, nu va aduce decât ceva muniție în plus în războiul româno-român al Palatelor, in plin an centenar.

Prima intervenție a lui Iohannis la summit

Președintele Klaus Iohannis a declarat, luni, la deschiderea summitului ”Inițiativa celor Trei Mări”, că România are potentialul de a fi o platformă energetică regională și că forumul de afaceri este un instrument deosebit de eficient prin stimularea proiectelor de investiții în regiune.

”Fiecare dintre statele noastre poate să aducă o contribuție importantă la succesul Inițiativei și al proiectelor asumate. De exemplu, România are potențialul de a fi o platformă energetică regională, care să contribuie esențial la securitatea energetică regională, dar și europeană. Mediul de afaceri român, împreună cu partenerii săi din statele participante la Inițiativă și cu instituțiile financiare europene și internaționale cu interese și proiecte în regiune, poate și este bine venit să contribuie la succesul acestui obiectiv. Încurajăm reprezentanții companiilor prezente, ai camerelor de comerț, ai asociațiilor patrionale și sectoriale, dar și ai autorităților publice și locale să pună bazele dialogului și cooperării permanente”, a declarat Klaus Iohannis la deschiderea summitului.

El a mai spus că este nevoie de coerență în promovarea și susținerea proiectelor propuse, precum și de crearea și fructificarea mecanismelor adecvate de atragere a investițiilor.

”Putem spune, fără echivoc, că astăzi, la București, deschidem o pagină foarte importantă în istoria Inițiativei celor Trei Mări. Mă bucură, în mod special, să constat că o idee care anul trecut, la Varșovia, era doar un concept asumat, a prins contur pe parcursul ultimului an și acum devine realitate. Un astfel de eveniment este cu atât mai oportun cu cât, în lumea în care trăim, cele mai importante obiective de politică externă ale statelor, şi chiar obiectivele de securitate națională, sunt legate de promovarea intereselor economice și a aspirațiilor de bunăstare ale cetățenilor noștri”, a mai spus președintele Iohannis.

Acesta a apreciat forumul de afaceri drept un instrument deosebit de eficient prin stimularea proiectelor de investiții şi inițiativele antreprenoriale din regiune.

”Tot în logica rezultatelor concrete, un obiectiv principal al Summitului va fi acordarea sprijinului politic, la cel mai înalt nivel, listei regionale de proiecte prioritare de interconectare în domeniile energiei, transportului și digital, listă care a fost stabilită pe baza contribuțiilor statelor participante la Inițiativă, inclusiv a României. Mulțumesc pe această cale tuturor celor implicați în exercițiul deloc ușor al elaborării contribuțiilor naționale la această listă. Conectivitatea reprezintă coloana vertebrală a stimulării creșterii economice și a schimburilor comerciale între state. Prin prisma evoluțiilor europene actuale, principiul diversificării nu numai a rutelor de transport, a surselor energetice de aprovizionare şi distribuție, dar și a economiei şi societății digitale se impune ca o necesitate. Ne dorim ca aceste proiecte să aibă impact regional real, să fie relevante pentru obiectivul de creștere a interconectivității în cele trei domenii prioritare și deplin compatibile cu prioritățile și politicile Uniunii Europene în materie”, a adăugat Iohannis.

Iohannis a avut luni un mesaj și pentru americani.

„Contăm pe sprijinul instituțiilor europene, a căror prezență la București în aceste zile alături de noi o salut şi doresc să o valorificăm pe deplin. Viitorul Uniunii Europene este unul al unităţii şi coeziunii, iar Iniţiativa celor Trei Mări poate contribui concret la conturarea acestuia. La fel de relevantă pentru succesul Inițiativei este participarea partenerilor din Statele Unite ale Americii, atât la nivel de autorități, cât și al companiilor americane cu interese de afaceri în regiune. Pentru Statele Unite, interconectivitatea regională capătă astfel, pe lângă relevanța implicării în Europa pe dimensiunea de securitate, tot mai bine conturată în ultimii ani, și o semnificație aparte, economică. România este un stat adânc ancorat în cultura europeană și un puternic susținător al proiectului european, care în același timp a construit un parteneriat strategic puternic și diversificat cu Statele Unite ale Americii. Suntem deci extrem de interesați să menținem o relație transatlantică operațională și robustă, vitală pentru sistemul de valori al civilizației occidentale. Iniţiativa celor Trei Mări este o expresie a acestei abordări strategice a României, fiind o contribuție regională la consolidarea parteneriatului transatlantic”, a declarat Klaus Iohannis, la începutul Summit-ului Inițiativei celor Trei Mări.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 4

9 Comentarii

  1. Pai , sa inteleg ca programul de guvernare al PSD , se bazeaza pe infinite imprumuturi de la diferite banci ? Sa inteleg ca datoria externa a Romaniei creste in fiecare minut ? Sa inteleg ca la ora actuala Romania are o datorie externa de cca 90 miliarde de dolari ? Da ‘ nu inteleg , daca cei ce ruineaza astfel poporul Roman , au de gand sa se opreasca , si nu inteleg cand si cum vom scapa de aceasta povara ingrozitoare ! Pai,sa ne spuna PSD , care ne abureste cu fel de fel de pseudorealizari epocale , cand in realitate suntem datori vanduti la straini , suntem amarati si cu pantalonii rupti in spate ! Sa ne spuna PSD ! Nu ne va spune nimic , si nu-l intereseaza cine , cand si cum va plati datoria externa ; nu-l intereseaza ca vom ajunge curand in situatia Greciei de acum cativa ani ! Sa ne spuna si daca o tara cu asemenea datorie externa mai este un stat independent , liber si suveran ? Ce face belicoasa noastra opozitie ? Tace in iarba ! Asa ca vivat si cantec , joc si voie buna !

    • @Didos
      Mai, om fara pic de jena. Tu intelegi intotdeauna numnai ce vrei tu si cum vrei tu. Altceva decat laturile pe care le deversezi aici zilnic nu poti accepta. I a zi, tu, om „ingrijorat de ruinarea poporului roman”, cui apartin circa 90% din imprumuturile contractate de Romania? PSD-ului? Nu cumva celor care au stat, cu ajutorul unora ca tine, zece ani la butoanele guvernarii acestei tari? Nu cumva are un rol major in situatia asta, pe care bine o descrii ca fiind dramatica spre tragica, il are „uriasul” pitic politic care acum face pe primarele Clujului? Primar de care clujenii sunt atat de mandrii ca mai au un pic si cad pe spate. Toti si deodata. Sa-ti spuna tie PSD … Ce sa spuna PSD unuia ca tine? Si de ce s-o faca? Nu faci altceva decat bale verzi (cocleala multa), denigrezi si insulti. Dar vrei sa ti se spuna. Ce? Cum si cand va plati PSD datoria externa acumulata in timp de altii? Pe care tu si cei ca tine i-ati si ii adulati? De ce Dumnezau nu-ti vezi tu de treaba ta? Pentru ca, probabil, n-ai nici una. Si-atunci iti faci. Te bagi in toate ca musca in curul calului. Esti „priceput”. Esti „critic”. Esti „incisiv”. Ai si veleitati de mama Omida. O sa ajungem ca Grecia de acum cativa ani. Adica o sa avem insule? O sa avem Acropole? O sa ce? Tu nu vezi ca incepem sa nu mai contam? Cum zicea autorul sa stam cuminti la locul nostru si sa fim cat mai predictibili. De ce pui tu intrebari PSD-ului, cand „vioara intaia” in ghiveciul politic de-i zice I3M este alde Johannis? De ce nu-i pui tu aceste intrebari „inteligente” lui Malai Mare, nu PSD-ului? Sau acolo trebuie doar sa pupi? Acolo n-ai voie sa scuipi, nu? Imi cer scuze pentru izbucnire, dar m-am saturat sa citesc astfel de postari, zi de zi. Fara niste argumente pertinente. Doar vorbe goale si lozinci si mai goale. Ajunge! Spune-ti daca aveti ceva concret de spus. Daca nu, lasati-i pe altii!

    • @Neica Nimeni: Cu alta ocazie, v-am spus ca bunul simt e floare rara pe la noi. Acei altii, de care vorbiti acum, aproape ca nu mai exista iar,daca exista, abia indraznesc sa ridice capul pentru a nu fi linsati de restul.

  2. Trei mari, trei cacazi, este geopolitca poloneza cu acordul Germaniei ,in ce priveste Romania: nu are nici un interes sa intre in parteneriat cu loseri pentru ca noi suntem de ginta latina. Romania este cea mai indreptatita din punct de vedere geopolitic sa devina actor principal in Balcani si in Europa de est. Avem vorbitori de limba ,,romana” in Republica Moldova, avem vorbitori de limba ,,romana” in Timoc, avem vorbitori de limba ,,romana” in Ungaria, avem vorbitori de limba ,,romana” in Ucraina, avem vorbitori de limba ,,romana” in Bulgaria, avem vorbitori de limba ,,romana” in Cadrilater, avem vorbitori de limba ,,romana “ in Grecia, avem vorbitori de limba ,,romana” in Croazia, avem vorbitori de limba ,,romana “in Slovacia- de fapt toti vorbesc limba vlaha. Pozitia, istoria, geopolitica , ne recomanda si in acelasi timp ne obliga sa luam pozitie. Romania (pentru ca este cea mai mare si bine definita) are obligazia morala sa adune toti latinii sub aceasi umbrela. Slavii si ungurii ne-au cotropit dar in acelasi timp au incercat sa ne desfiinteze ca si etnie- ex sunt voloni, ex sunt olahi din Ungaria, ex sunt vlahi din Timoc,…………Fratilor trebuie sa facem FEDERATIA LATINA cu sediu la Bucuresti.

    • @genocid
      Nene, eu am auzit ca si neozeelandezii sun vlahi. Vezi ca p-aia i-ai uitat! Pai e frumos? Da halatul? Cat e halatul?

  3. Dildos,tu ai buba la creier,mai mult nu pot comenta pentru ca nu sunt doftor de nebuni.De fapt tu nu esti nebun,poate doar maniacal,dar sigur mercenar.Tanti Merkel te plateste,iubirea ei cu Putin nu poate fi deranjata de aceasta natie de tzarani,care au ales curbura Carpatilor ca loc pentru bordeiele lor si un spargator de seminte din Teleorman sa tulbure bunastarea celui de-al IV-lea Reich si al marilor aliati din Rusia!Jos Draqnea,jos oricine ii va lua locul si va marai ca una ca alta,ca propasirea neamului Valah, etc.Jos poporul de javre valahe care musca mana Stapanului!

    • Latrati pentru ca rusii va sufla iar in coarne. Nu v-a iesit pasienta cu nazistii si nici cu UE. Credeti ca va va iesi acum?

  4. Prilej de potol gretos si bauturi fine. Apoi, in trei zile se fasaie si se uita. Si fiecare isi vede mai departe de oile sale. Doar cativa gargaragii deontologi vor mesteca prin presa subiectul care va muri de la sine. Ce sa fie, ce sa fie? Ah, nimic, a trecut acceleratul!

  5. Asa,pentru cultura generala :ideea i-a apartinut lui Pamfil Seicaru-lucrarea acestuia,”Dunarea-fluviul la cinci mari.O problema europeana in lumina controverselor romano-sovietice”-1975;o scriere vizionara(dupa cum se dovedeste),care a intrat in atentia unor importanti politicieni germani de la vremea respectiva si,probabil,ideile si argumentele marelui ziarist roman isi arata roadele acum;din pacate,aceste idei ale lui Pamfil Seicaru,anatemizat si pus la index in tara pe care a iubit-o atat,nici macar nu sunt cunoscute aici,le aplica altii…

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.