Comisia Europeană avertizează că România trebuie să implementeze rapid și decisiv reforma fiscală asumată în cadrul planului fiscal pe șapte ani, în contextul unui deficit bugetar ridicat și a unor dezechilibre macroeconomice persistente. Reforma este considerată esențială atât pentru corectarea deficitului excesiv, cât și pentru evitarea unor sancțiuni la nivel european.
România, care încheie anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, a ratat termenul-limită de 30 aprilie pentru transmiterea raportului de progres privind reducerea deficitului, fiind singurul stat membru în această situație. Comisia va publica pe 4 iunie evaluarea oficială a progreselor înregistrate de statele membre, iar așteptările sunt ca în cazul României să existe un mesaj critic și solicitări ferme privind respectarea angajamentelor asumate.
Potrivit Comisiei, planul fiscal convenit la finalul anului trecut include o reformă care ar trebui să crească veniturile bugetare cu 1,3% din PIB (aproximativ 25 miliarde lei) în 2025 și cu 1,7% din PIB în 2026. Măsurile prevăzute ar fi trebuit să fie aplicate începând cu 1 aprilie, însă Guvernul a amânat adoptarea acestora din considerente electorale. Întârzierea pune în pericol nu doar obiectivele fiscale, ci și accesul României la fonduri europene, inclusiv tranșa a patra din PNRR.
Comisia subliniază că, în lipsa reformei fiscale, deficitul bugetar al României ar putea rămâne la niveluri ridicate – în jur de 8,5% din PIB în următorii doi ani. Pentru anul în curs, estimarea CE indică un deficit de 8,6%, fără măsuri corective suplimentare. Conform unor informații obținute de Profit.ro, autoritățile române iau în calcul o ajustare bugetară de circa 40 miliarde de lei, ceea ce indică faptul că actualele măsuri adoptate – precum creșterea impozitului pe dividende, eliminarea unor scutiri și introducerea taxei pe active (așa-numita „taxă pe stâlp”) – sunt insuficiente.
Oficialii europeni avertizează că întârzierea reformei poate avea consecințe semnificative, inclusiv inițierea unei proceduri de suspendare a noilor angajamente cu fonduri europene. Totodată, neîndeplinirea jalonului privind reforma fiscală din PNRR poate bloca depunerea cererii de plată cu numărul patru.
În prezent, România se află sub incidența unei proceduri de deficit excesiv, fiind supusă unei recomandări a Consiliului UE care stabilește termenul de 30 aprilie 2025 pentru adoptarea de măsuri eficace de corectare. Comisia colaborează cu autoritățile de la București pentru identificarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, însă subliniază că acestea nu pot înlocui reforma fiscală prevăzută în planul fiscal.
În acest context, grupuri de lucru formate din reprezentanți ai principalelor partide politice (PSD, PNL, USR, UDMR) analizează în prezent un pachet de măsuri care include reduceri de cheltuieli, tăieri de sporuri și beneficii, plafonarea primelor în sectorul public și comasări de instituții.
Comisia Europeană atrage atenția că doar printr-o acțiune coordonată, promptă și credibilă, România poate restabili disciplina fiscală și încrederea piețelor financiare. Efortul de ajustare nu poate fi amânat, iar un eventual nou guvern nu va avea posibilitatea de a reduce acest efort fără riscuri majore pentru stabilitatea economică a țării.
reforma fuscala ue = iobagie pt tugulani