România – Rusia, tresăriri economice

Tocmai s-a încheiat un moment care poate trece drept neimportant, plictisitor, protocolar, sau dimpotrivă, ca o premieră, o noutate, o ofensivă diplomatică pe linie economică. Prima vizită de lucru a ambasadorului Federaţiei Ruse în România, Valery Kuzmin, s-a produs tocmai în vestul ţării, la Timişoara, având ca public-ţintă mediul de afaceri. O acţiune bine organizată, în care Ambasada Federaţiei Ruse a colaborat bine cu CCIA Timiş, parcă ambele instituţii surprinse de amploarea pe care o ia evenimentul. Primul forum de afaceri româno-rus, organizat la Moscova şi Sankt Petersburg, unde şi-au anunţat participarea sute de oameni de afaceri din România, a pornit de la o idee măruntă şi a ajuns la dimensiuni impresionante. În plină perioadă de aplicare a sancţiunilor economice ale UE împotriva Rusiei, peste 100 de oameni de afaceri români de mare calibru se aruncă asupra propunerii ruseşti de colaborare şi vor să meargă, oricât ar costa expediţia, la târgurile de comerţ de la Moscova şi Sankt Petersburg. După un an 2016 în care schimburile româno-ruse au scăzut cu 18 la sută iar numarul doritorilor era de vreo douăzeci, din care, poate, 15 au şi ajuns la aeroport, iată că în 2017 lucrurile se cam răstoarnă. Au ajuns la 120 şi în continuă creştere. Asta pentru luna mai 2017. Pentru septembrie va fi o altă poveste.

Piaţa de afaceri românească, deşi bine legată de ţările UE, simte nevoia dezlănţuirii spre Rusia. Spre Est, în general, spre Kazahstan, principalul nostru partener economic din Asia Centrală, care e posibil să creeze un consulat onorific la Timişoara, sau spre China, care a deschis o instituţie de reprezentare la Arad (Casa româno-chineză). Vestul României simte chemarea Estului ca pe o oportunitate de afaceri, ca pe o deschidere culturală şi ca pe o renormalizare a relaţiilor grav avariate de-a lungul istoriei. Rămân, fireşte, destule handicapuri. Dar absolut frapant e altceva. Faptul că diplomaţia economică începe să ţină tot mai greu pasul cu mişcările pieţei libere. Se nasc iniţiative din diverse locuri aparent fără importanţă, îşi găsesc debuşeuri prin companii mai mari sau prin camere de comerţ şi industrie (care nu sunt instituţii de stat) şi, cu sau fără instrumentele statelor, ajung în depărtările pe care şi le doresc. Intervenţia Ambasadei Rusiei în organizarea acestui forum este o mişcare inteligentă, de deschidere a colaborărilor cu România pe diverse direcţii economice, indiferent de discursurile politice care interferează pe scena internaţională. Abordarea e pragmatică, şi nu propagandistică. Relaţiile româno-ruse s-au golit de ideologie, au rămas cu fragmente de istorie care s-au infectat şi au făcut abcese netratate cu antibiotice diplomatice, au rămas cu clipe de suferinţă atroce, dar şi cu speranţa că undeva, cândva, va licări o mică, firavă, infimă normalizare.

Nu ştim dacă acum este clipa aceea şi dacă ea va constitui un început. E limpede că ea nu ne va deschide toate uşile către Rusia şi nu va porni toate lifturile care urcă spre prosperitate. Dar, să recunoaştem, e o uşă întredeschisă spre altceva. Demn de remarcat este şi detaliul că acest interes economic spre Estul post-sovietic vine pe fondul unei scăderi drastice a schimburilor comerciale româno-ruse. În ciuda unor întâlniri formale, în cadrul Tratatului politic de bază din 2003 şi al Comisiei mixte interguvernamentale (a unsprezecea sesiune a fost în 2013), colaborarea a rămas anemică, iar în multe domenii absentă cu desăvârşire. Evident, politicul a blocat economicul. Numai că, deşi în plan politic lucrurile nu s-au ameliorat spectaculos, economicul are trăsăriri. Vom asista, oare, la o deschidere?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Radu Ciobotea 15 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.