Românii, în topul rău-platnicilor din Europa

insolventa-afaceri-somaj-faliment

Într-un clasament european al ponderii creditelor neperformante în totalul creditelor acordate de băncile comerciale, România ocupă unul dintre primele locuri, alături de Bulgaria, Ungaria, Cehia, Croația, Italia, Irlanda și Portugalia.

Cei mai rău-platnici vin din Grecia și Cipru. La polul opus se află Marea Britanie, Finlanda, Suedia, Germania, Olanda, Franța, Belgia. Conform unei analize făcute de Bloomberg, băncile europene se confruntă cu o problemă importantă, care nu vrea să dispară: credite neperformante (NPL) de 944 miliarde euro (1.170 miliarde dolari), care împovărează bilanţurile lor. România este plasată în zona roșie.

Chiar dacă rata creditelor neperformante este în continuă scădere din 2013, suntem încă departe de media europeană. Rata NPL din UE a scăzut cu aproape un punct procentual în trimestrul al doilea din 2017, în ritm anual, ajungând la 4,6% din total împrumuturi. În România, rata NPL a scăzut de la un maxim istoric de 21,9% atins în decembrie 2013 până la o valoare de aproape trei ori mai mică într-un interval de patru ani, potrivit datelor Deloitte, ajungând mai jos de 8%. Numărul persoanelor fizice cu restanţe mai mari de 30 de zile la bănci şi instituţii financiare nebancare a scăzut cu 0,39% în noiembrie 2017, comparativ cu luna precedentă, ajungând la 666.381.

Neplata datoriilor reprezintă unul dintre riscurile sistemice identificate de Banca Națională a României. Principalii factori de risc pentru stabilitatea financiară sunt: subcapitalizarea unui număr semnificativ de companii (276,4 mii de firme au un nivel al capitalului propriu sub nivelul reglementat, majoritatea având capital negativ), determinată în principal de înregistrarea de pierderi (217,3 mii de firme, totalizând pierderi de 33 miliarde lei în anul 2016), respectiv gradul ridicat de îndatorare în anumite sectoare; creşterea obligaţiilor restante faţă de bugetul de stat (+5,9% în anul 2016); capacitatea redusă de recuperare a creanţelor comerciale; reintrarea fenomenului de insolvență pe un trend ascendent; majorarea arieratelor bugetului de stat faţă de sectorul real (+9% în intervalul septembrie 2016 – septembrie 2017, la 223,1 milioane lei). Într-un sens mai larg, disciplina scăzută de plată din economie evidențiază vulnerabilități structurale.

Conform BNR, sunt trei motive pentru care această disciplină scăzută este mai periculoasă astăzi decât altădată: (i) reducerea vulnerabilităților din bilanțul băncilor (prin curățarea portofoliului de credite neperformante) nu are corespondent în reducerea vulnerabilităților din bilanțul firmelor; (ii) vulnerabilitățile din bilanțul firmelor s-au permanentizat; (iii) după încheierea acordului cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, o parte din reformele realizate pe durata acordului în ceea ce privește întărirea disciplinei la plată în economie (în special reducerea arieratelor) au fost inversate.

Datornicii Europei

Problema este presantă în ţările cele mai afectate de criza datoriilor suverane. Grecia, care ar urma să iasă din programul de asistenţă financiară în august, domină lista împrumuturilor neperformante ca procentaj din totalul creditelor (situată undeva în intervalul 25-50% credite neperformante în total). Economiştii avertizează că din cauza NPL este din ce în ce mai greu pentru bănci să împrumute bani, ceea ce le afectează câştigurile. Autorităţile europene încearcă să forţeze creditorii să vândă sau să deprecieze creditele neperformante, dar nu s-au pus de acord care este cea mai bună metodă. De exemplu, băncile italiene şi-au stabilit obiective privind reducerea NPL prin vânzarea portofoliilor sau deprecierea activelor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4554 Articole
Author

6 Comentarii

  1. Bancile au facut profit pe spinarea Europei de Est,cat n-au facut in tarile lor de bastina.I-au impovarat cu dobanzi uriase,iar acum se mira ca nu platesc!!!!!Totul cu complicitatea securistilor economisti si al lipsei de cultura financiara a populatiei.Au profitat din plin,dar lumea a inceput sa se prinda.Programul Prima Casa credeti ca e pentru „tineri”????Nicidecum.e pentru banci si pentru a creste pretul locuintelor,implicit profitul bancilor.

    • Ai simtit tu ceva cand fostul Presedinte se lauda ca a imprumutat 20 de miliarde , ca sa ne scoata ( ? )din criza ? Tu nu , dar BANCILE au simtit !

  2. Interesant articol , plus ca , contine informatii care nu prea se dau in mass-media. Insa nu era bine ca in articol sa fie aratat si clasamentul efectuat de Bloomberg ? Ca sa ne dam si mai bine seama de discrepantele tarilor UE ?

  3. Articol prost!
    Daca bancile acorda credite in mod neprofesionist si cu dobinzi mai mari cine sunt de vina?
    De exemplu credite cu buletinul!
    Bancile in toate cazurile sunt de vina !

  4. Adica sa intelegem ca sifonarea banilor publici si jecmanirea omului de rind, de catre alesi, pardon „stat”, prin ori ce mijloc gen taxe, impozite, tarife notariale si fiscale, noii perceptori (adica vatafi), … . Asta e in ordine si e de ‘bine’, iar cei ce critica sau nu sunt de acord cu impunrile alesilor sunt cei rai si trebuie pedepsiti pentru nesupunere fata de „stat”?

  5. vai si amar de logica voastra> nu din cauza ca dobanda in romania este de 10 ori mai mare decat in anglia sunt restantieri????nu din cauza ca se dau imprumuturi pentru consum sunt restante ?? unde in lume se dau imprumuturi pentru consum la nivelul de zeci de mii de euro???cum sa restitui banii consumati, din ce? acestea sunt date pentru a fi luate casele oamenilor prosti , ca avem o gramada de oameni care au primit casa pe gratis, care iau credit de 20000 euro pentru consum si isi pierd casa.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.