Rusia: Cozi la benzină, amenințări cu revoltă și lupte între facțiuni

Criză de carburanți în Rusia

Consecințele campaniei ucrainene cu drone împotriva Rusiei nu mai pot fi ascunse de Kremlin. Într-o reuniune de urgență, președintele Vladimir Putin a recunoscut că în Rusia este penurie de carburanți. A anunțat că ia în calcul interzicerea exportului de motorină, în vreme ce la benzinării sunt cozi tot mai mari și statul apelează deja la rezervele strategice de benzină. În paralel, atacurile ucrainene au provocat pene mari de curent în teritoriile ocupate – în Herson, Crimeea, Donețk.

Rusia respinge ”oferta” Ucrainei

Putin a respins însă oferta făcută de omologul ucrainean – o încetare a atacurilor cu rază lungă. Președintele rus a anunțat că va urmări obiectivul ocupării integrale a celor patru regiuni ruse anexate ilegal. ”Oferta” lui Zelenski a fost interpretată ca o încercare de a reduce din presiunea pusa de Rusia pe linia frontuluiu lunga de peste 1.000 de km. ”Planul Rusiei nu este de a salva guvernul de la Kiev”, a spus Putin.

Speranța reluării dialogului cu SUA se lovește de noua poziție a Washingtonului

Putin a mai declarat că, odată ce faza tensionată conflictului dintre SUA, Israel și Iran va fi depășită, se așteaptă la o nouă vizită la Moscova a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Numai că speranțele președintelui rus în reluarea rapida a negocierilor cu SUA privind Ucraina nu par realiste. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat recent că SUA au renunțat la rolul de mediator neutru intre Rusia și Ucraina. Declarația Summitului G7 de la Evian, semnată și de SUA, confirmă acest lucru.

Macron a vorbit despre o realiniere a SUA și a aliaților din G7 în sprijinul integrității teritoriale și suveranității Ucrainei. În plus, înainte de declarația de la Evian, Camera Reprezentanților din SUA a aprobat o rezoluție pentru un ajutor de un miliard de dolari pentru securitatea și recinstrucția Ucrainei, plus un împrumut de 8 miliarde de dolari pentru arme. La summitul G7, președintele Trump a declarat că va reimpune sancțiuni pentru exporturile de petrol ale Rusiei (importurile indiene, spre exemplu, au fost scoase de sub incidența sancțiunilor SUA, pe perioada fazei fierbinți a războiului din Golf).

Strategia Trump: escaladare pentru dezescaladare

Încă din toamna anului trecut, The Wall Street Journal scria că SUA recurg la strategia ”escaladării pentru a dezescalasa”. Ucraina este ajutată să penetreze apărarea aeriană rusă, sunt impuse noi sancțiuni secundare. Apoi, SUA ar urma să negocieze cu un regim Putin slăbit. 2026 este un an electoral in Rusia. În septembrie sunt programate alegerile pentru Duma de Stat. Pe fondul războiului de uzura din Ucraina și al bombardamentelor ucrainene, un rezultat care să nu mai dea majoritatea Partidului Rusia Unită va fi interpretat ca un recul important pentru Vladimir Putin, chira și în condițiile in care sistemul democratic rus este unul de fațadă.

Umbra rebeliunii Wagner revine în Rusia

Pe acest fond, un militar rus pe nume Aleksandr Lunin a declanșat un val de reacții în spațiul public după ce a publicat o înregistrare video, vizualizată de milioane de ori în doar 24 de ore, în care îl amenință direct pe președintele Vladimir Putin cu o insurecție militară. Intervenția lui Lunin pare o glumă pe lângă reproșurile aduse Kremlinului si Ministerului Apărării, în 2023 (nu cu mult înainte de rebeliunea lui Evgheni Prigojin) de către unul dintre ”greii” regimului marioneta stabilit în 2014 în Donețk. În primăvara anului 2013, fostul ofițer FSB Igor Ghirkin (alias Igor Strelkov) acuzat de terorism de procurorii olandezi, pentru doborârea zborului Malaysian Airlines, în 2014, a publicat o listă de întrebări puse conducerii Rusiei, în numele ”Clubului Patrioților Mânioși”.

Întrebările turbo-patrioților pentru Putin

Turbo-patrioții din Rusia sunt mai periculoși pentru regimul Putin decât opoziția ”nesistemică”, așa cum a fost Alexei Navalnîi. Iată una dintre întrebările adresate lui Putin în 2023: ”În 2014, junta ucraineană era nesigură și Donbasul aștepta cu speranță venirea Rusiei. Însă Kremlinul a refuzat să trimită trupe de menținere a păcii în Donbas și a fost primul din lume care a recunoscut legitimitatea alegerii lui Petro Poroșenko. În cei opt ani de pauză de după Acordurile de la Minsk, ucrainenii au creat o armată gata de luptă, au suprimat mișcările de protest, au spălat pe creier o parte din populație și au ajuns în situația de a putea rezista în fața Rusiei pe câmpul de lupta. Cine este responsabil pentru deciziile strategice eronate din cauza cărora Rusia plătește acum cu viețile a zeci de mii de militari? Cine trebuie pedepsit pentru această idioțenie și/sau sabotaj?”

Sau: ”De ce oficialii noștri dau vina pe niște ”naționaliști ucraineni” pentru toate actele de sabotaj, atacurile teroriste și loviturile militare asupra teritoriului Federației ruse chiar și atunci când ele sunt asumate în mod public de autoritățile ucrainene și armata ucraineană? Unde sunt acțiunile similare ale serviciilor special ruse pe teritoriul inamicului? De ce, vreme de opt ani, nu a fost creată o structură secretă în Ucraina? De ce nu se încearcă crearea ei acum, dincolo de provocările destinate presei ale escrocului Medvedciuk?” Sau: ”De ce rudele apropriate ale celor mai importanți lideri militari ai Federației Ruse sunt fotografiați de presa occidentală în țări care sunt ostile Federației Ruse? Oare președintele va trage niște concluzii despre acești oficiali militari?”

De cine se teme Putin?

Este o frondă mult mai periculoasă decât cea recentă, a militarului Lunin. Igor Ghirkin a fost arestat. Se află și acum la închisoare, de unde trimite regulat ”scrisori deschise”. Spune că Vladimir Putin putea ocupa în 2014 mult mai mult din Ucraina. Nu a făcut-o. A fost lipsă de viziune sau o dovadă a inexistenței vreunui plan de a ocupa Ucraina, cu atât mai puțin de ataca state NATO? Depinde în care tabără de afli. Lideri ai separatiștilor din Donbas, precum Igor Strelkov, înfundă pușcăriile ruse pentru că au dat primul răspuns. Occidentalii care preferă al doilea răspuns sunt ostracizați.

Două tabere se luptă la Kremlin

Cert este că, pe fondul prelungirii războiului și al loviturilor ucrainene, la vârful puterii ruse încep să apară mai multe tabere. Una susține înghețarea conflictului pe actuala linie a frontului și prezentarea războiului drept o victorie. Cealaltă cere mobilizare generală și trimiterea de noi trupe în Donbas. Putin pare tot mai interesat de încheierea războiului, dar condiționează negocierile de acceptarea prevederilor acordului de la Istanbul din 2022, inclusiv renunțarea la aderarea la NATO și recunoașterea anexării teritoriilor ocupate. Președintele Volodimir Zelenski respinge aceste cerințe și insistă asupra unei încetări necondiționate a focului, ceea ce menține negocierile într-un blocaj. Recent, poziția sa a fost susținută de așa-numitul grup E3 – Marea Britanie, Germania, Franța.

În prima tabără sunt așa-zișii liberali din aparatul economic și financiar al Kremlinului. Ei susțin că Rusia a obținut deja suficiente succese militare pentru a putea declara victoria, îngheța conflictul și acționa treptat în direcția relaxării sancțiunilor occidentale. În cealaltă tabără sunt cei care vor mobilizarea a încă 300.000 de soldați în plină vară, cucerirea restului regiunii Donbas, lansarea unui nou atac masiv asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în timpul iernii, iar apoi declararea victoriei.

A treia tabără mizează pe indecizie și câștigă

Foarte important, spune profesorul Mark Galeotti, într-un interviu pentru Intellinews, este existența unei a treia tabere. ”Una dintre ele este relativ numeroasă, dar foarte tăcută. Poziția ei este: «Deocamdată să nu luăm nicio decizie». Iar Putin are tendința de a proceda exact astfel”, spune Galeotti. Ucraina duce o campanie puternică de bombardamente în Rusia. Pe de alta parte, deși a primit puțină atenție internațională, Pokrovsk, un important nod logistic din Donbas, a fost cucerit de Rusia la începutul lunii iunie. Trupele ruse au avansat și în Kostiantînivka. Ofensiva rusă înaintează lent, dar constant, iar războiul de uzură continuă, ambele părți fiind pregătite să lupte încă cel puțin doi ani.

Tactica lui Putin: disputa este lăsată să iasă la suprafață, vina va fi a altora

Vreme de patru ani, Putin a evitat o mobilizare generală. A preferat să atragă voluntari prin prime consistente, despre care militarul Lunin spune că nu sunt reale. Însă încetinirea economiei și dobânzile ridicate afectează tot mai mult firmele ruse. Putin dorește să încheie războiul, dar nu renunță la principalele sale condiții. Negocierile cu Europa sunt blocate, acum SUA semnalează că vor susține din nou Ucraina, iar Moscova și Kievul așteaptă ca adversarul să cedeze primul.

În interviul amintit, Galeotti spune că Putin permite în mod deliberat ca dezbaterea din interiorul elitei să devină publică. Avertismentele privind situația economică, care până acum erau exprimate doar cu ușile închise, apar acum în mod deschis în declarațiile unor persoane apropiate de Kremlin. ”Aceasta este o tactică clasică a lui Putin. Când ia o decizie mai târziu, apare ca un țar binevoitor care răspunde dorințelor subordonaților săi. Iar dacă decizia se dovedește greșită, are întotdeauna pe cine să dea vina”.