S-au reaprins cărbunii de sub cazanul DNA chiar în an electoral

În ţările cu adevărat democratice, cînd un ministru este luat la întrebări de către procurori, rareori se vorbeşte despre abuzuri sau jocuri politice, dar, şi atunci, cel vinovat plăteşte cu funcţia sau chiar mai rău. La noi, însă, a devenit ceva normal ca, de fiecare dată cînd un ministru este anchetat sau reţinut, primele întrebări care se pun sînt: de la ce partid este şi cine are interes în acel dosar? Acesta este adevăratul barometru al încrederii populaţiei în aceste instituţii de forţă ale statului.

Prăbuşirea acestei încrederi s-a produs, în mod paradoxal, sub mandatele Laurei Kodruţa Kovesi, cînd, sub oblăduirea fostului preşedinte Traian Băsescu, s-au produs cele mai mari abuzuri ale „Justiţiei”. Spun „paradoxal” pentru că, în spaţiul public, ONG-urile lui Soros şi presa „Sistemului” reuşiseră s-o facă pe Kovesi o adevărată zeiţă a dreptăţii sau chiar „Slujirea”, cum o denumea Gabriel Liiceanu, în timp ce asistam la anchetarea şi condamnarea unor oameni care aveau apoi, după ani de zile, să fie achitaţi în instanţă!

Cînd însă au ieşit la iveală abuzurile grosolane de la Ploieşti, Braşov sau Oradea, înfăptuite de Onea, „Portocală”, Deca sau Man, toată construcţia artificială a „Sistemului” s-a prăbuşit sub greutatea vestitelor „Protocoale”. Cînd Tudorel Toader, fostul ministru al Justiţiei, a reuşit s-o debarce pe Kovesi din fruntea DNA, se părea că acea telejustiţie, cu zăngănitul de cătuşe pe micile ecrane, s-a încheiat, credeam cu toţii că Justiţia va intra pe făgaşul normal, în care doar legea va decide cursul dosarelor penale, mai ales că Secţia de Investigaţii a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), scoasă de sub umbrela DNA, părea să devină sperietoarea celor care ar mai fi făcut abuzuri ca în vremea lui Kovesi.

Din păcate, speranţa unei Justiţii cu adevărat echitabile, ca pilon al democraţiei reale, n-a durat decît foarte puţin! Semnificativ este faptul că guvernul PNL, instalat în urmă cu trei luni, deşi avea în spate doar 20% sprijin parlamentar, îşi propusese cu prioritate, chiar în Programul cu care a fost învestit în Parlament, DESFIINŢAREA SIIJ, adică tocmai a Secţiei speciale care urma să-i ancheteze pe magistraţii care comiteau abuzuri.

Prea mare coincidenţa aceasta, ca, odată cu eforturile de a desfiinţa SIIJ şi numirea noilor şefi ai Parchetelor, să apară şi dosare penale doar cu nume din zona PSD, partidul care îl împiedică pe preşedintele Iohannis să-şi vadă visul cu ochii, acela al alegerilor anticipate.

Cazul profesorului Mircea Beuran, cazul fostului ministru Sorina Pintea şi cazul secretarului general al PSD Codrin Ştefănescu, toţi din zona PSD – iată trei cazuri care au apărut aproape în acelaşi timp. Nu cunosc amănunte din dosare, dar, în toate comentariile pe aceste subiecte, apar semne de întrebare care trimit la ideea de dosare aranjate, de dosare politice, în care actul de Justiţie este folosit în scopuri politice!

Este posibil ca în unul sau în toate, procurorii să aibă probe irefutabile, dar, din modul cum s-a făcut comunicarea publică, apar dubii serioase în legătură cu comiterea infracţiunilor de care sînt acuzate aceste persoane. Astfel, Mircea Beuran a fost reţinut după ce făcuse declaraţii dure la adresa ministrului Sănătăţii, Victor Costache, privind folosirea fondurilor publice în favoarea spitalelor private. Codrin Ştefănescu este acuzat că s-a implicat în numirea unei persoane la conducerea PSD, sub bănuiala că astfel se dorea subordonarea unor instituţii publice! Iar acum cazul Sorinei Pintea, la doar o zi după ce şi-a anunţat candidatura la primăria Baia Mare, prinsă într-un flagrant despre care nu se dau amănunte care să înlăture orice bănuială. Acest ultim caz vine tocmai în oraşul în care actualul primar, Cătălin Cherecheş, a fost achitat după ce fusese arestat ilegal tot în timpul unei campanii electorale.

Cu certitudine, acestea nu sînt semne bune despre activitatea DNA. Chiar dacă se va dovedi că dosarele au fost întocmite corect, pe baza unor probe concrete, faptul că ele lasă loc unor interpretări ce duc spre ideea de dosare politice nu este de bun augur, iar vina nu este decît a celor care nu ştiu să comunice.

Grav, însă, este că, prin astfel de acţiuni ce stau sub semnul dubiului, se naşte ideea că, sub cazanul DNA de altădată, jarul care părea că s-a stins s-a aprins din nou, ameninţător!

Sigur că vinovaţii trebuie să plătească pentru eventualele lor fapte, dar, dacă anchetele se dovedesc a fi paravanul unor bătălii politice, atunci revenirea la practicile din vremea Codruţei Kovesi, cu abuzuri şi execuţii politice ale unor adversari politici, vor afecta iremediabil actul de Justiţie şi încrederea cetăţenilor în instituţiile statului. Ceea ce este grav, grav de tot!