Sărăcia energetică nu mai înseamnă doar imposibilitatea de a asigura o temperatură confortabilă în locuință în timpul iernii, ci și în timpul verii. Valurile de căldură tot mai intense și mai frecvente, pe fondul schimbărilor climatice, pot amplifica sărăcia energetică de vară, adică imposibilitatea unor consumatori de a-și răci în mod optim locuința. Categoriile cele mai vulnerabile sunt bătrânii, copiii, în general persoanele cu venituri mici care trăiesc în locuințe cu un grad redus de eficiență energetică, ce devin adevărate „cuptoare” sub impactul temperaturilor caniculare.
De asemenea, sunt mai expuse acestui risc persoanele care trăiesc în zonele mai populate și cu suprafețe construite dense din orașe, mai afectate de fenomenul numit „insulă de căldură urbană”, unde temperaturile tind să fie semnificativ mai ridicate decât în zonele rurale.
Sărăcia energetică de vară poate amplifica disparitățile sociale, având un impact negativ asupra sănătății celor afectați. „Impactul valurilor de căldură se extinde și asupra sănătății mintale.
Studii recente au explorat legătura dintre temperaturile ridicate și creștere violenței sau creșterea ratei de sinucidere”, după cum notează o analiză InfoClima. Având în vedere că aproximativ 75% dintre europeni trăiesc în orașe, potențiala amenințare pentru sănătate este uriașă. „Până la 19% dintre gospodăriile din UE au raportat că este prea cald în timpul verii. Aceasta este o problemă importantă având în vedere valurile de căldură recurente din Europa”, potrivit CORDIS, serviciu al Comisiei Europene. Deși sărăcia energetică este un fenomen răspândit în toată UE, țările din sudul și estul Europei se confruntă cu o sărăcie energetică mai profundă decât în alte părți, în principal din cauza veniturilor mai reduse.
Fața adesea ignorată a sărăciei energetice în Europa
Într-o dezbatere desfășurată în acest an în Parlamentul European, una dintre concluziile experților a fost că „sărăcia energetică de vară este o latură adesea trecută cu vederea a sărăciei energetice, cu efecte negative demonstrate asupra sănătății umane, mai ales că ne confruntăm cu valuri de căldură mai frecvente și mai severe din cauza schimbărilor climatice”.
„Sărăcia energetică nu înseamnă doar să suferi de frig, ci și să suporți căldura. Sărăcia energetică de vară îi afectează în mod disproporționat pe cei mai vulnerabili și este foarte probabil să crească în viitor, în special în zonele supuse efectului de insulă de căldură urbană. Aceasta înseamnă că trebuie să acordăm mai multă atenție sărăciei energetice pe timp de vară – în cercetare, în colectarea datelor, în mass-media și, în sfârșit, în arena de elaborare a politicilor”, a declarat Sergio Tirado Herrero, cercetător de la Universitatea Autonomă din Madrid. „Sărăcia energetică are un impact semnificativ asupra sănătății oamenilor. Efectele asupra
sănătății asociate cu sărăcia energetică includ anxietate, stres și depresie, dar și probleme fizice crescute și o rată mai mare a mortalității. Sunt necesare mai multe cercetări privind legătura dintre sărăcia energetică și sănătate”, a subliniat, la rândul său, Monica Guiteras de la Ingineri fără frontiere.
exacerbate de importanța tot mai mare a răcirii ca nevoie de bază din cauza schimbărilor climatice, ceea ce duce la cheltuirea unei cote mai mari din veniturile gospodăriilor pentru costurile energiei (Randazzo et al., 2020). Această schimbare a cererii de energie și dificultatea în achiziționarea acestor sisteme de eficiență ar putea crea inegalități și o vulnerabilitate sporită în gospodăriile cu venituri mici”, se mai menționează în raportul publicat de EPAH.
Așadar, a deține un aparat de aer condiționat nu e sinonim cu a nu fi în sărăcie energetică. „Pentru ambele sezoane, acest indicator ar trebui analizat cu date despre capacitatea de răcire și încălzire a spațiului, nevoile de energie și consumul de energie pentru încălzirea și răcirea spațiului și date despre cheltuieli, deoarece indicatorul ratei de proprietate este insuficient pentru a prezice vulnerabilitatea unei gospodării la sărăcia energetică. Practicile sociale, cum ar fi ventilarea/aerisirea locuinței, sunt, de asemenea, factori importanți de luat în considerare, deoarece sunt adesea considerate mai acceptabile decât folosirea aerului condiționat. Datele privind caracteristicile locuințelor și obiceiurile de climatizare sunt, de asemenea, necesare în aceste abordări”, se mai menționează în raportul EPAH.
În concluzie, sărăcia energetică se referă nu doar la impactul temperaturilor joase, ci și la temperaturi mult prea ridicate pentru a putea duce o viață normală. ORSE atrage atenția că este nevoie de creșterea conștientizării publice asupra fenomenului sărăciei energetice de vară, precum și de măsuri care să vină în sprijinul celor afectați, care să țină cont de nevoile de bază ale gospodăriilor. Acestea includ măsuri de eficiență energetică, instalarea de sisteme accesibile de producere a energiei din surse regenerabile, dar și servicii de educare privind consumul de energie și oportunitățile de eficientizare, consiliere privind mijloacele de finanțare disponibile etc.
Saracia energetica? Va spun ce am descoperit astazi pe acesta linie care e bazata strict pe fonduri europene marca directionata usr. Din martie 2023, orice casa se vinde, obligatoriu, trebuie sa aiba certificat energetic, costul unui act e 250 lei fara conditii! Nu conteaza ca e sau nu izolata casa, tu primesti acest act ca formalitate, firmele de audit sunt prin fonduri europene care normal ar trebui sa faca aceste ACTE GRATUIT dar se incaseaza 250 lei pe act, ceea ce nu pare a fi legal. 2. Stiati ca guvernul roman este obligat(s-a obligat singur fara sa informeze cetateanul) ca, pentru fondurile europene primite pe tema certificatelor energetice, vor izola toate blocurile din Romania! Nu e bascalie! Ce face guvernul? Emite acte si incaseaza bani de la cetateni fara a-si indeplini sarcinile la care s-au obligat cand au semnat pentru incasari fonduri europene pe certigicat de energie! E inca o escrocherie practicata de politicienii romani. P.s. nu vorbesc decat din fapte.