Şase români, scăpaţi de măcelul din Kîrgîzstan

Şase cetăţeni români au fost evacuaţi din zona afectată de lupte a oraşului Osh din Kîrgîzstan, cu ajutorul Ambasadei Germaniei de la Bishkek, împreună cu peste 80 de cetăţeni europeni şi americani. În acest moment se află în capitala Bishkek, în afara oricărui pericol, urmând să decidă dacă vor rămâne în Republica Kirghiză sau se vor întoarce în România, informează Ministerul Afacerilor Externe. Cetăţenii români au fost întâmpinaţi la aterizarea pe aeroportul din Bishkek de către consulul onorific al României, care le acordă în continuare asistenţa necesară. Ei se află în legătură cu Ambasada României în Republica Kazahstan, care îndeplineşte funcţiile de reprezentare în Republica Kirghiză.

Situaţia din sudul Kîrgîzstanului, în special în oraşul Osh, este dramatică. Confruntările dintre kirghizi şi suzbeci, începute în urmă cu aproape o săptămână, au provocat moartea a 174 de persoane, rănirea altor 1.800, deplasarea a 200.000 de etnici uzbeci în ţară şi a 75.000 în Uzbekistan, arată înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Rupert Colville. Conflictul aduce aminte de războiul interetnic din 1990, încheiat după intervenţia trupelor sovietice. Colville consideră însă că violenţele nu au fost spontane, ci orchestrate din afara ţării. „Avem indicii clare că aceste evenimente au fost într-o oarecare măsură orchestrate şi bine planificate”, a spus oficialul ONU, citat de „The Guardian”.

Londra, patria dictatorilor alungaţi

Traduse din limbajul diplomatic, declaraţiile lui Colville pun responsabilitatea conflictului pe seama fostului preşedinte kirghiz Kurmanbek Bakiev, alungat de la putere în aprilie şi refugiat acum în Belarus. Osh este, de altfel, unul dintre fiefurile lui Bakiev. Noul regim a cerut Londrei extrădarea fiului lui Bakiev, Maxim, patron al echipei de fotbal engleze Blackpool. (Şi fostul premier thailandez Thaksin Shinawatra a investit în clubul Manchester City, după ce a fugit din ţară, unde este condamnat la închisoare.) Maxim Bakiev a cerut, luni, azil politic la Londra. El a plecat din Kîrgîzstan încă din aprilie, pentru a participa la un forum economic în SUA, care nu a avut însă loc.

„Informaţiile de la serviciile secrete confirmă că toate acţiunile împotriva guvernului au fost finanţate de familia Bakiev, în special de mezinul Maxim”, spune vicepremierul kirghiz Almazbek Atambayev.

Forţele de ordine kirghize sunt insuficiente şi demoralizate, iar evenimentele din oraşele Osh şi Jalal-Abad au luat autorităţile prin surprindere, spune preşedinta interimară Roza Otunbaieva, cea care a cerut sprijin militar din partea Rusiei. Moscova nu a trimis decât trei avioane cu ajutoare umanitare şi un contingent de militari care să asigure securitatea celor două baze militare ruse din Kîrgîzstan.

O ţară prea mică pentru trei mari puteri

Kîrgîzstanul este prins în jocurile de interese ale Rusiei, SUA şi Chinei. Pentru Moscova este esenţial să-şi păstreze influenţa în fostele republici sovietice, mai cu seamă că Kîrgîzstanul se învecinează cu Kazahstanul bogat în resurse. SUA mizează pe baza militară din Kîrgîzstan pentru aprovizionarea trupelor din Afganistan, dar şi pentru controlul rutelor energetice din regiune. China se învecinează cu Kîrgîzstanul exact în provincia Xinjiang, locuită de uigurii musulmani care s-au revoltat în 2009 şi trebuie să menţină stabilitatea în zonă. Xinjiang este şi una din puţinele regiuni bogate în hidrocarburi ale Chinei. Permeabilitatea actuală a frontierelor kirghize este un alt factor de risc, în China putându-se infiltra elemente care să provoace noi tulburări în rândul musulmanilor chinezi.

Violenţele din săraca republică central-asiatică de 5,5 milioane de locuitori au început în aprilie, când regimul Bakiev a fost îndepărtat după mai multe violenţe în capitală, soldate cu circa 100 de morţi. Venit la putere în 2005, în urma „revoluţiei lalelelor”, Bakiev a avut o atitudine proamericană şi a transformat ţara în singura republica central-asiatică care găzduieşte atât baze militare SUA, cât şi ruse. Bakiev a căzut victimă jocului său la două capete: a primit un ajutor de 2,15 miliarde de dolari din partea Rusiei, în schimbul închiderii bazei SUA, dar şi o chirie suplimentară din partea americanilor, pentru a nu îndeplini promisiunea făcută Moscovei.