Schimbarea la Față a Domnului – istoric, obiceiuri, tradiții și superstiții

Schimbarea la Față a lui Isus este un eveniment descris în Noul Testament, în care Isus este transfigurat și strălucește în glorie pe un munte.

Schimbarea la Față a Domnului – istoric, obiceiuri, tradiții și superstiții

Schimbarea la Față a lui Isus este un eveniment descris în Noul Testament, în care Isus este transfigurat și strălucește în glorie pe un munte.

Schimbarea la Față este serbată din începuturile creștinismului, fiind celebrată de toate cultele tradiționale și este privită și ca începutul toamnei, această zi fiind socotită zi de hotar pentru vară. Din această zi vremea începe să se schimbe și să se răcească.
Schimbarea la Față a lui Isus este un eveniment descris în Noul Testament, în care Isus este transfigurat și strălucește în glorie pe un munte. Evangheliile sinoptice ( Matei 17:1-8 , Marcu 9:2-13 , Luca 9:28-36 ) relatează acest eveniment, iar a doua epistolă a lui Petru se referă și ea la el.
În relatările evanghelice, Isus și trei dintre apostolii săi, Petru , Iacov și Ioan, merg pe un munte (numit mai târziu Muntele Schimbării la Față) pentru a se ruga. Pe vârful muntelui, Isus începe să strălucească cu raze puternice de lumină. Apoi apar figurile din Vechiul Testament, Moise și Ilie, iar el vorbește cu ei. Ambele figuri aveau roluri escatologice: simbolizează Legea și, respectiv, profeții. Isus este apoi numit „ Fiu ” prin vocea lui Dumnezeu Tatăl, ca în Botezul lui Isus .

Multe culte creștine, inclusiv bisericile ortodoxe orientale , catolice, luterane și anglicane , comemorează evenimentul în cadrul Sărbătorii Schimbării la Față, o sărbătoare importantă . În greaca koine originală, cuvântul μετεμορφώθη ( metemorphōthē ), „el a fost transformat”, este folosit pentru a descrie evenimentul din Luca și Marcu. În ortodoxia greacă, evenimentul se numește metamorfoză .

Odată cu începutul slavonizării cultului ortodox Schimbarea la Față a mai fost numită în popor și Obrejenia, Pobrojenia sau Probojeni. Denumirea Obrejenie vine din slavonă, „obrejenie” semnificând transformare, schimbare. Denumirea de Probojanii vine tot din slavonă, de la verbul popular „a probazi”, semnificând a ocărî sau a certa.

Sărbătoare și comemorări

(foto: Primele roade aduse pentru a fi binecuvântate la sărbătoarea Schimbării la Față – Biserica Ortodoxă Japoneză)

Diverse confesiuni creștine sărbătoresc Sărbătoarea Schimbării la Față. Originile sărbătorii rămân incerte; este posibil să fi provenit din dedicarea a trei bazilici de pe Muntele Tabor. Sărbătoarea exista în diferite forme până în secolul al IX-lea. În secolul al XV-lea, Papa Calixt al III-lea a făcut-o o sărbătoare universală, celebrată pe 6 august pentru a comemora ridicarea asediului Belgradului în iulie 1456.
Calendarele ortodoxă siriacă, ortodoxă indiană și iuliană revizuită din cadrul bisericilor ortodoxe orientale, romano-catolice, vechi-catolice și anglicane marchează sărbătoarea Schimbării la Față pe 6 august. În bisericile ortodoxe care continuă să urmeze calendarul iulian , 6 august în calendarul bisericesc cade pe 19 august în calendarul civil (gregorian) . Schimbarea la Față este o sărbătoare majoră, numărată printre cele douăsprezece mari sărbători din ritul bizantin . În toate aceste biserici, dacă sărbătoarea cade într-o duminică, liturghia sa nu este combinată cu liturghia duminicală, ci o înlocuiește.

În unele calendare liturgice (de exemplu, cel luteran și cel metodist unit ), ultima duminică din sezonul Epifaniei este, de asemenea, dedicată acestui eveniment. În Biserica Suediei și Biserica Evanghelică Luterană din Finlanda , însă, sărbătoarea este sărbătorită în a șaptea duminică după Sfânta Treime (a opta duminică după Rusalii ).

În ritul roman, pericopa evanghelică a Schimbării la Față se citește în a doua duminică din Postul Mare – liturghia subliniază rolul pe care

Schimbarea la Față l-a avut în mângâierea celor Doisprezece Apostoli, oferindu-le atât o dovadă puternică a divinității lui Hristos, cât și un preludiu la gloria învierii de Paște și la mântuirea finală a urmașilor săi, având în vedere contradicția aparentă a răstignirii și morții sale. Prefața pentru acea zi expune această temă.

Tradiții și superstiții

În satele românești încă se mai pătrează viu spiritul acestei sărbători. De ea sunt legate o serie întreagă de obiceiuri, datini, tradiții și superstiții.
Acest praznic este unul foarte important, este una dintre acele zile când cerurile se deschid, iar cei aleși de Dumnezeu pot vedea Porțile Raiului. Cei care nu țin această sărbătoare vor fi uscați și gălbejiți ca florile care de acum încep să se veștejească. Cine spală haine în această zi va fi năpădit de păduchi și ploșniț. Femeile însărcinate, dacă vor ține această zi, vor avea o naștere ușoară, iar copiii ce îi vor naște vor fi sănătoși. Fetele nu-i bine să se spele în această zi pentru că nu le mai crește părul, așa cum nu mai crește iarba. Despre oamenii care nu-și văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineața zilei, se spune că vor muri până la sfârșitul anului.
Sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului este prăznuită în Postul Sfintei Marii, dar în această zi se face dezlegare la pește pentru bucuria praznicului și marchează începutul toamnei. De-acum nu mai e voie la scăldat în ape curgătoare, nici la spălat rufe la râu. Nici măcar animalele nu se mai scaldă după această dată. E momentul din an în care frunzele încep să-şi schimbe culoarea, iarba nu mai creşte, apele se răcesc iar târâtoarele se retrag pentru iernat;
Se spune că cei care nu ţin această sărbătoare vor fi uscaţi şi gălbejiţi ca florile care de acum încep să se veştejească.

(foto toamnă)

Cine spală haine în această zi va fi năpădit de păduchi şi ploşniţe;
Fetelor care se spală în această zi nu le mai creşte părul, aşa cum nu mai creşte iarba. De asemenea, e bine ca fetele să nu se pieptene azi, căci altminteri nu le va mai crește părul;
E de preferat să nu pleci la drum, căci riști să te rătăcești. Nu muncii, căci altfel te poți alege cu mutilări grave ale trupului;
Se spune că cine mănâncă struguri înainte de Schimbarea la Față, nesfințiti, o să aibă dureri de burtă;
Despre oamenii care nu-şi văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineaţa zilei, se spune că vor muri până la sfârşitul anului. În această zi nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fii certat de cineva, că aşa vei fi tot anul;
De asemenea, în această zi este bine să te împaci cu cine ești certat, altfel vei fi mustrat tot anul;
Tot de acum este bine să nu se mai doarmă afară. Praznicul Schimbarea la Faţă a Mântuitorului Isus Hristos este, prin excelenţă, sărbătoarea îndumnezeirii firii omeneşti şi a participării trupului trecător la bunătăţile veşnice. Omul care se roagă în această zi să scape de o patimă (beție, tutun, preacurvie, etc.), sigur va fi vindecat;
Femeile însărcinate, dacă vor ţine această zi, vor avea o naştere uşoară şi copii sănătoşi;
Cei vii nu trebuie să-i uite nici pe cei trecuţi în nefiinţă, ci să facă pomană în amintirea şi pentru sufletul acestora;

Dacă în Ziua Schimbării la Faţă vremea este însorită şi plăcută, toamna va fi una roditoare şi îmbelşugată. În schimb, dacă plouă, toamna va fi una mohorâtă;
În această zi se poate începe şi gustatul boabelor de struguri. Deşi încă nu sunt coapte şi ţi se sterpezeşte gura de la ele, tradiţia le atribuie un rol vindecător şi se spune că sunt bune de leac pentru cei care au intestinele sensibile;

De azi toamna începe să-și intre treptat, treptat în drepturi. De acum înainte, iarba nu mai crește, păsările se pregătesc să plece spre țările calde, insectele se pregătesc să intre în pământ. Frunzele copacilor încep să ruginească. Dacă în Ziua Schimbării la Față vremea este însorită și plăcută, toamna va fi una roditoare și îmbelșugată. În schimb, dacă plouă toamna va fi una mohorâtă. În popor se spune că dacă în postul Adormirii Maicii Domnului plouă mult, iarna care va veni va fi una plina de ninsori;
Este bine ca până la această dată țăranii să termine de cosit și de adunat fânul. De acum încolo iarba și florile doar îmbătrânesc, diminuând calitatea furajului. Acum se culeg și ultimele plante de leac. În această zi se poate începe și gustatul boabelor de struguri. Deși încă nu sunt coapte și ți se sterpezește gura de la ele, tradiția le atribuie un rol vindecător și se spune că sunt buni de leac pentru cei care au intestinele sensibile;

O veche superstiție spune că nu e bine să te mai scalzi în apele repezi de munte, că apele se răcesc, iar cerbii vin să le spurce și crește riscul îmbolnăvirilor. „De la Probăjenii înainte, nu-i slobod să te mai scalzi în râu. O coborât cerbul de la munte, s-o pișat în apă și-o răcit apa. Atâta-i tăt”;
Tot de acum este bine ca să nu se mai doarmă afară. „Numa` atâta-i vara, vară/ Până-i patu` mândrii-afară/ Dacă mândra patu-și mută/ Poți să știi, vara-i trecută.”;

Tot în acestă zi, tradiţia populară aminteşte că este bine să evităm călătoriile, chiar şi pe distanţe scurte, pentru că există riscul să rătăcim drumul spre casă . În acest caz, putem să ne întoarcem doar în anul viitor, odată cu venirea berzelor. Cine are o suferinţă trupească sau sufletească este bine să urmărească zborul berzelor; aşa cum pleacă berzele, tot aşa va pleca şi suferinţa sa;
Rândunelele se pregătesc de plecare, odată cu berzele, care le ajută să traverseze oceanul în siguranţă, purtându-le în spate;

Tot în acestă zi, tradiţia populară aminteşte că este bine să evităm călătoriile, chiar şi pe distanţe scurte, pentru că există riscul să rătăcim drumul spre casă . În acest caz, putem să ne întoarcem doar în anul viitor, odată cu venirea berzelor.
În această perioadă să sfinţesc grădinile, boabele de grâu pentru semănat, recoltele. Credincioşii duc la biserică prinoase din roadele pe care le au pentru a fi binecuvântate de preot şi împărţite celor sărmani. Potrivit tradiției, icoana Schimbării la Față este prima icoană pe care un iconar trebuie să o realizeze. Se spune că prima icoană din lume, scrisă de înşişi Sfinţii Apostoli, ar fi fost reprezentarea Schimbării la faţă.
Data de 15 august este ultima zi când se culeg plante medicinale bune de leac.

Se dă de pomană

În ziua Schimbării la Față a Domnului se duc la biserică prinoase din roadele pe care le au. Acestea vor fi binecuvântate de preot și împărțite celor sărmani. De asemenea, viii nu trebuie să-i uite nici pe cei trecuți în neființă și să facă pomană în amintirea și pentru sufletul acestora. Credincioşii dau de pomană fructe de sezon sfințite, mere, prune, pepene, struguri și colivă, în mod special, dar și pachete cu preparate din icre și pește, dat fiind că, deși sărbătoarea a picat în Postul Sfintei Marii, se dă dezlegare la pește, ulei și vin. Dar mare atenție, orice împărţiţi trebuie să fie sfinţit de preot şi să se împartă din suflet. Biserica a rânduit ca de sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului, să se facă dezlegare la pește pentru bucuria praznicului.

Distribuie articolul pe:

1 comentariu

  1. Superstitiile la antene spune ca clopotele la 6 seara la Mitropolie bate pentru ilici nu pentru Iisus,,,
    🤗

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.

@2025 Cotidianul.ro. Toate drepturile rezervate