Se încinge polemica legată de rolul balticilor în războiul din Ucraina

„Angela Merkel se abține în general să comenteze știrile internaționale”, scrie Der Spiegel, adăugând însă că recenta vizită a fostului cancelar german în Ungaria, cu ocazia lansării traducerii în maghiară a biografiei sale, a făcut excepție. Într-un videoclip postat online pe 3 octombrie de site-ul maghiar Partizan, ea a mărturisit că încă din iunie 2021, confruntată cu impasul discuțiilor purtate individual de statele Uniunii Europene cu Vladimir Putin, a dorit să dezvolte „un alt format” de negocieri, „în parteneriat cu Emmanuel Macron”. „Uniunea Europeană ar fi trebuit să negocieze direct cu Putin”, a declarat Merkel. Ea a spus că proiectul său „nu a fost susținut de unii”. Statele baltice și Polonia s-au opus, „deoarece se temeau că nu vom putea dezvolta o politică comună împotriva Rusiei”. În absența unui acord, propunerea a fost în cele din urmă abandonată.

Declarația lui Merkel a venit după o întrebare în care jurnalistul maghiar l-a citat pe premierul Viktor Orban, care a spus că, în cazul în care Merkel ar fi fost cancelar, războiul din Ucraina nu ar fi început. Merkel a declarat că întrebarea este ”speculativă”. Ea a spus că, la finalul anului 2021, Europa avea nevoie de o soluție diplomatică pentru Ucraina, dar și de întărire militară.

Merkel a amintit că, în 2015, ucrainenii erau înconjurați la Debalțeve, iar președintele francez de atunci, Francois Hollande, împreună cu ea, a încercat să găsească o soluție diplomatică. Astfel s-a ajuns la Acordul de la Minsk.

Întrebată apoi daca a încercat să negocieze personal cu Putin în 2021, Merkel a spus: ”Am vrut ca UE să negocieze direct cu Putin. Mulți nu au susținut asta, în special statele baltice si Polonia au fost împotriva. Se temeau că nu vom reuși să avem o politică comună față de Rusia”.

Declarația Angelei Merkel s-a răspândit rapid, stârnind reacții puternice în mass-media și în politică, de la neînțelegere la indignare.

Este a doua declarație importantă a Angelei Merkel legata despre relația dintre Germania, UE și Rusia în etapa premergătoare războiului din Ucraina. Prima declarație a fost făcută în decembrie 2022, într-un interviu pentru Die Zeit.

Merkel, pentru Die Zeit, in decembrie 2022: ”Dar asta necesită și să se precizeze exact care erau alternativele de atunci. Am considerat greșită inițierea aderării Ucrainei și Georgiei la NATO, discutată în 2008. Niciuna dintre țări nu a îndeplinit condițiile prealabile necesare și nici consecințele unei astfel de decizii nu au fost pe deplin luate în considerare, atât în ​​ceea ce privește acțiunile Rusiei împotriva Georgiei și Ucrainei, cât și în ceea ce privește NATO și regulile sale de asistență reciprocă. Iar Acordul de la Minsk din 2014 a fost o încercare de a da timp Ucrainei. De asemenea, a folosit acest timp pentru ca Ucraina să devină mai puternică, așa cum putem vedea astăzi. Ucraina din 2014/15 nu este Ucraina de astăzi. După cum am văzut în bătălia pentru Debalțeve, la începutul anului 2015, Putin ar fi putut cu ușurință să o cucerească atunci. Și mă îndoiesc foarte mult că statele NATO ar fi putut face la fel de mult pentru a ajuta Ucraina atunci pe cât o pot face astăzi.”

Atunci, în decembrie 2022, Angela Merkel a fost criticată pentru că, prin declarația sa despre ”întărirea Ucrainei” prin Acordul de la Minsk semnat cu Rusia, i-ar fi oferit argumente lui Vladimir Putin pentru a susține că Vestul nu a respectat înțelegerile cu Rusia privind Ucraina, că au cerut Rusiei retragerea din Donbas, înarmând însă Ucraina și pregătind-o pentru un război. Acum, în 2025, sugerând că Polonia și statele baltice ar purta o parte din vina pentru războiul din Ucraina, Merkel este acuzată că face de-a dreptul propagandă Rusiei.

Revenind la interviul acordat in Ungaria, pe 1 octombrie 2025, Merkel a fost întrebată dacă consideră că premierul Viktor Orban este un cal troian al Rusiei. ”Nu, e o prostie. Nu credem așa ceva. Cred că este absurd”, a spus Merkel. ”Viktor Orban a avut mereu propria sa poziție la nivel european și a argumentat deseori punctul de vedere al Ungariei foarte bine. Însă ceea ce conta pentru mine era faptul că în cele din urma găseam o poziție comună”.

În ce privește continuarea importurilor ungare de gaze din Rusia, Merkel a declarat că, până la finalul anului 2024, Ucraina transporta gaze din Rusia către Europa, iar Germania susținea ferm acest acord. După încetarea tranzitului, situația s-a schimbat. ”Gazele naturale lichefiate nu pot fi aduse atât de ușor, pentru că Ungaria nu are acces la mare. Circumstanțele sunt mai complicate. Orban reprezintă foarte ferm interesele economice al Ungariei”, a spus Merkel.

Nu a fost o declarație tocmai pe placul canalului YouTube Partizan și al intervievatorului Marton Gulyas, un rival tânăr și foarte puternic al lui Viktor Orban, care aruncă în joc toate armele pentru a-l susține pe Peter Magyar, un disident din partidul lui Orban, cotat cu șanse importante să câștige viitoarele alegeri.

Citat de postul de televiziune Mitteldeutscher Rundfunk, Michael Roth, fost membru al Partidului Social Democrat (SPD) și ministru federal al Afacerilor Externe din 2013 până în 2021, este dornic să nuanțeze remarcile fostului cancelar. El consideră că „statele baltice și polonezii erau de mult timp convinși de iminența unei invazii rusești în Ucraina – în timp ce în Germania încă exista o dezbatere cu privire la faptul dacă acumularea de trupe rusești ar trebui luată cu adevărat în serios”.

Mass-media regională a relatat, de asemenea, comentariile lui Stefan Meister de la grupul de experți Societatea Germană pentru Politică Externă (Deutsche Gesellschaft für Auswärtige Politik). El consideră că poziția acuzatoare a lui Merkel este discutabilă, având în vedere relațiile acesteia cu Rusia din perioada în care era încă cancelar. Prin faptul că nu a eliberat Germania de dependența sa de resursele energetice rusești, fostul cancelar ar fi „creat că Putin avea senzația că ar putea ataca fără să se întâmple nimic”.

În Germania, un editorial publicat de Handelsblatt scrie că „Angela Merkel și-a distrus propria imagine”.

În Polonia, remarcile Angelei Merkel „au stârnit indignare pe rețelele de socializare”, după cum subliniază Onet, adăugând că „unele instituții media și comentatori au concluzionat că fostul cancelar dădea vina pe Polonia și pe statele baltice pentru izbucnirea războiului din Ucraina”. Ministrul Fondurilor și Politicilor Regionale, centrista Katarzyna Pelczynska-Nalecz, a considerat că aceste comentarii au „facut jocul propagandei ruse”. Cotidianul conservator Rzeczpospolita scrie că purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost de acord cu Merkel, comentând această chestiune cu următoarele cuvinte: „Bruxelles este ostatic al politicii agresive pe care statele baltice și Polonia o duc împotriva Rusiei”.

Portalul polonez Demagog a reacționat la prezentarea senzaționalistă a tabloidului german Bild, care a scris: „Merkel acuză Polonia că este responsabilă pentru războiul lui Putin”. Demagog subliniază că Merkel „nu a spus nimic despre responsabilitatea Poloniei pentru agresiunea rusească – aceasta este pur și simplu o interpretare a cuvintelor sale”.