În prezent, SIPA nu mai are preocupări decât strict legate de penitenciare, acolo unde ajung, potrivit studiilor și concluziilor criminologice, doar 10 la sută din cei care comit fapte penale. Diferența de 90 la sută se află în libertate și operează în continuare, de nimic stingheriți.
Din rândul celor condamnați, percepuți de condotierii de la România liberă drept animale, a provenit marea majoritate a materialelor informative. Cele mai multe dintre aceste note priveau, într-un fel firesc, tronsonul criminalității nedescoperite, ori premeditat ascunse prin complicități, la rândul lor de natură infracțională. Sunt clanurile mafiote, ale interlopilor underground, conexiuni ale unor rețele naționale ori transnaționale ale traficanților de droguri, de persoane, ale proxeneților. Unii dintre aceștia, dar întotdeauna liderii lor, reușeau să acroșeze – direct sau prin intermediari, de regulă, avocați – persoane importante din viața politică, poliție, magistratură, servicii, pentru a le conferi protecție. Nu dezinteresat.
Între securizarea „peștilor“ mari și „acarii Păun“
Pe cine sperie deci SIPA? Firesc, pe potențialii infractori, pe cei din segmentul de 90 la sută al criminalității nedescoperite, pe liderii de rețele ale criminalității organizate, pe legăturile lor vinovate din mediul politico-administrativ, persoane cu funcții importante ori aflate în poziții politice înalte. Niciun om politic, magistrat, polițist ori înalt funcționar public cu conștiința nepătată nu și-a manifestat public îngrijorarea față de „SIPA Papers“, fiindcă nu are de ce să se teamă.
Actualul război anti SIPA are ca miză preluarea sub control politic a serviciilor de informații combatante pe frontul anticorupției, SIPA și arhiva aferentă fiind pretextul. Ștacheta a fost coborâtă mult prea jos. Acțiunile din campania de presă nu țintesc rostul și puterea efectivă a SIPA. SIPA a fost desființată abuziv. Acum, ținta este ceea ce a mai rămas. Se încearcă, deocamdată cu succes, anihilarea segmentului de activitate informativă în penitenciare, securizarea contrainformativă a „peștilor“ mari aflați după gratii, a „acarilor Păun“ din dosare de „corupție“ terfelite de procurori aserviți politic și coafate de complete de judecată marionete.
Furnizorul potențial de informații trebuie timorat, blamat, discreditat, anihilat! Fiindcă acest furnizor de informații a zguduit clasa politică, datorită lui a fost posibilă aplicarea legii în cazul politicienilor-miniștri, parlamentari, procurori, judecători. SIPA nu și-a trâmbițat succesele, pentru a nu se expune. Dar persoane importante din structurile de putere, care cunosc realitatea, au prins teamă de posibilele debrifinguri, de inevitabila decartare de informații a protejaților ajunși după gratii.
SIPA, cel mai solid segment informativ bazat pe surse umane
Vă invităm pe dumneavoastră, jurnaliștii de investigații, să constatați cum sunt priviți, după această campanie de război informațional, ofițerii de informații de către personalul din penitenciare, cei pe care ar trebui să-i sprijinim și de a căror cooperare au permanentă nevoie! Ce randament mai dau acești oameni de sub tirul războiului informațional?
Întrebați, fără prea multă publicitate ulterioară, cum stau teoretic serviciile noastre de informații cu sursele umane, care ar trebui să constituie principalul furnizor de informații? Veți găsi răspunsul?
Fiind binecunoscute facilitățile de interceptare, informațiile obținute pe aceste căi sunt cele pe care infractorii potențiali le doresc să ajungă la urechile serviciilor, ale procurorilor. De aici, atâtea și atâtea rateuri. De aici, tot mai numeroasele cazuri de editare digitală pentru adaptarea interceptărilor la rechizitoriu, în loc ca acesta să se întocmească potrivit faptelor și probelor reale.
SIPA a dispus de cel mai solid segment informativ bazat pe surse umane, cu care se putea interacționa în decelarea adevărului. Potențialul informativ al SIPA a fost consistent calitativ. Cu resurse modeste, fără mijloace tehnice, fără filaje sau interceptări, a muncit tenace pentru a ridica, cât de cât, vălul corupției de înalt nivel, așezată la tribuna Parlamentului, la masa Guvernului, unde nu se aflau cei care să se dedice bunăstării cetățeanului și prosperității națiunii, ci exponenții unor grupuri de interese nelegitime, cu grijă doar pentru perpetuarea puterii și amăgirea electoratului spoliat. Nu este loc și timp, în economia acestei scrisori, pentru a evalua amplitudinea și extensia fenomenului corupției. Deci cine și ce dorește cu adevărat prin declanșarea acestei crize? Evaluarea poate fi făcută de o presă angajată în serviciul cetățeanului, susținută de specialiști, pentru a învedera puterii adevărata stare de lucruri, cea pe care refuză să o perceapă și să o redreseze. Cât se mai poate și până când se mai poate.
Unii jurnaliști, complici cu demolatorii justiției
Criza provocată vizează și o presiune, tot mai greu suportabilă, asupra magistraților, ale căror răbdare și rezistență au totuși o anumită limită. Este vizată echidistanța lor politică, pe osatura lor specială de oameni independenți, pentru ca interesele mafiilor combinate cu factorii de putere să facă posibilă influențarea deciziilor judecătorilor. Același scop se urmărește și cu legea răspunderii magistraților, în condițiile în care, potrivit legilor în vigoare, această răspundere există.
Considerăm că orice răspuns particular prin media al celor care au lucrat sau lucrează în SIPA poate fi de natură să amplifice delațiunea.
Regretabil este că pe la unele posturi de televiziune – așa-zise de știri – se confundă părerile unor participanți neaveniți la dezbateri cu fărâme de realitate, substituind cu astfel de opinii concluziile emanate din cercetarea obiectivă a stărilor de fapt și a celor de drept. În acest fel, realizatorii din televiziuni, jurnaliștii fără experiență sau fără scrupule care se pretează la astfel de practici devin moralmente complici ai demolatorilor justiției, statului de drept, legii și moralei publice. De remarcat, în acest sens, și culoarea politică a succesorului procurorului general Joița. Ilie Botoș, după cum o spune public Marian Vanghelie, ajunsese, în calitatea sa de procuror general, să fie înjurat cu martori de Gabriel Oprea, fără a reacționa în vreun fel. Fără comentarii! Astfel de oameni sunt doriți să conducă instituții importante din structurile puterilor statului?
Cu aleasă stimă și considerație, foști și actuali ofițeri din SIPA
Remarcați, vă rugăm, ciclicitatea scandalurilor privind interceptările și raportați-o la impotența cronică a parlamentelor de a legifera regimul acestora.
Remarcați, de asemenea, instrumentalizarea politică a CNSAS și folosirea pe scară largă a chestiunii dosarelor Securității și după aproape trei decenii de la decesul certificat al regimului totalitar.
Poziționarea agendei interesului public mereu în trecut poate fi oare de natură să ne asigure un prezent mai îndestulat și un viitor mai bun, mai sigur, sau, dimpotrivă, ne așterne ceața peste orizonturi?
Citiţi şi
Secretele desființării SIPA (I)
Secretele desființării SIPA (II)
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.