Seducători artişti români, pe simeze

Ioan Nemțoi – „Universul fascinant al creativității și al frumuseții pure”

„Artist uimitor. Prin lucrările sale, Ioan Nemțoi ne spune o poveste. O poveste despre patria sa, dulcea Bucovină, una dintre cele mai frumoase și binecuvântate regiuni din România, locul care a dat lumii mari personalități precum Mihai Eminescu, George Enescu și mulți alții”, a declarat, la Bruxelles, Liliana Țuroiu, președintele Institutului Cultural Roman, cu ocazia vernisajului expoziției „Sculptură în sticlă” a artistului român Ioan Nemțoi.

Institutul Cultural Român Bruxelles și Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană au vernisat expoziția la sfârșitul săptămânii trecute, în prezența artistului Ioan Nemțoi și a curatoarei expoziției, Mariana Nemțoi.

ES Luminița Odobescu, Reprezentantul Permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, și Liliana Țuroiu, președintele Institutului Cultural Român, au elogiat personalitatea lui Ioan Nemțoi, un artist complet, de talie internațională, adesea supranumit „Brancuși al sticlei”.

„Știu că faima și adevărata valoare a operei de artă înseamnă pasiune, dedicare și sacrificiu personal. Asta văd și simt atunci când admir sculpturile în sticlă ale lui Ioan Nemțoi. Văd universul fascinant al creativității și al frumuseții pure (…)”,  a mărturisit artistul și profesorul Liliana Ţuroiu.

Ioan Nemțoi a condus publicul spre universul fragil al unei materii spectaculoase, sticla, și a confruntat legile echilibrului, invitând participanții să atingă lucrările și să le privească de aproape, fără teamă. Proximitatea artist-obiect-vizitator a urmărit conectarea fiecărui participant cu opera de artă printr-un raport firesc, menit să articuleze memoriile vizuală, tactilă și auditivă spre eternizarea conștiinței față de constituirea lumii, asemenea nisipului transformat în sticlă.

Inspirat de geneză, pătruns de spiritualitate, Ioan Nemțoi  îndrăznește să rupă granițele dintre artă, decor și sculptură și țintește dimensiuni impunătoare, neobișnuite pentru arta în sticlă, producând lucrări monumentale care măsoară peste doi metri. Artistul își descrie pasiunea pentru sticlă „prin nebunia de a se juca cu focul, căci sticla se topește la temperaturi foarte ridicate, prin provocarea de a invoca în proces aerul și apa pentru a obține culorile strălucitoare și frumusețe pură și, în final, prin spontaneitatea de a lucra totul foarte rapid, căci sticla nu te așteaptă, din contră, trebuie să o alergi, să o tai, să o supui”.

Expoziția „Sculptură în sticlă” este găzduită de Reprezentanța Permanentă a României până la sfârșitul lunii octombrie 2018. Proiectul include un turneu internațional derulat de Ioan Nemțoi în parteneriat cu Institutul Cultural Român. Premierea expoziției a avut loc la Paris, în august 2018, iar turneul integral, Paris-Bruxelles-Berlin, se înscrie în seria de manifestări culturale și de diplomație publică dedicate de Institutul Cultural Român CENTENARULUI Marii Uniri.

Lucrări ale artistului Ioan Nemțoi vor fi admirate în acest an la Bienala Internațională de Artă pe Sticlă, organizată în perioada 1-9 decembrie, la centrul cultural comunitar Den Breughel din Haacht (Belgia), unde Ioan Nemțoi va expune pentru a doua oară consecutiv, la invitația directorilor artistici Maurice Van der Speeten și Danielle Van Belle, prieteni și iubitori ai artei contemporane românești. Printre artiștii români invitați cu regularitate la această bienală se numără și sticlarii Mihai Țopescu și Edward Leibovitz.

„Frumosul în unirea dintre sculptură, metal și cristal”, în creaţia lui Dan Băncilă

În Sala Mare a Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru nr. 38, este deschisă, până în 3 octombrie, expoziția artistului plastic Dan Băncilă, intitulată Frumosul în unirea dintre sculptură, metal și cristal.

Dan Băncilă este, fără indoială, un nume care s-a impus în arta decorativă contemporană. În primul rând, prin certitudinile sale absolute; a nu le împărtăși ar putea constitui un delict de opinie pe care nu vrem și nici nu putem să-l comitem, văzându-i și revăzându-i lucrările realizate, ca de fiecare dată, din materiale prețioase sau care pot accede, prin munca artistului, la prețiozitate: cristalul cu strălucirile și culorile sale pure, bronzul în ferecături și forme îndelung căutate; efectele sunt obținute prin transparențe diafane, prin suprafețe translucide care le temperează și prin opacități care închid sau delimitează elemente compoziționale purtătoare de ritmuri și de sensuri.

Lumea formelor create de Dan Băncilă impune recursul la istoria culturii, din care extragem fascinați unul și același cuvânt utilizat de grecii din antichitate pentru a desemna arta și meșteșugul deopotrivă: technê. Sigur că de la Xenophon încoace lucrurile s-au schimbat în bună măsură, deși sticla antică, aparent imponderabilă și desigur anonimă, este în reușitele sale de o frumusețe fără cusur; limbajul a evoluat și s-a diversificat, arta, expresia profundă și originală a creativității umane, este un domeniu mirabil, cu propriile sale determinări și exigențe, tehnologia desemnează ansamblul metodelor, proceselor, operațiunilor aplicate asupra materiilor prime, a materialelor și datelor pentru realizarea unui produs industrial sau comercial.

În creația sa, arta și meșteșugul s-au unit din nou, iar lucrările plăsmuite au calitatea optică și tactilă a obiectelor care pot înfrunta capriciile timpului.

Tehnologia modernă nu a operat schimbări radicale în domeniul sticlei. Un confrate bine informat descrie procesul de elaborare: „materia este prelucrată la cald, prin procedeele tradiționale ale suflării în tipare ori cu mâna liberă și este supusă, după necesități, recoacerii. Sticla [lui Dan Băncilă] este colorată în masă – cu pigmenți, oxizi de fier, de cupru, de cobalt etc., cu efecte de modulare și de valoare obținute prin matizări. E practicată șlefuirea prin care artistul înnobilează materialul, utilizând adesea și ornamentarea la cald cu clești, ceea ce sporește diversitatea formelor și expresia lor”. Dar pasiunea combinatorie a meșterului făurar nu se oprește doar la aceste procedee, el asociază sticla și cristalul, recurge la metal, marmură și travertin, realizează obiecte complexe, mono- sau pluriaxiale, transparente, albe ori colorate, sugerând, de obicei, regnurile tăcute: acvatic, mineral, vegetal.

Sticla – ne asigură Dan Băncilă, poate sugera traseele (adeseori neașteptate) ale vegetației marine – Alge, perfecțiunea formală a geometriei celeste – Nebuloasa din Andromeda, inocența anterioară păcatului originar – Adam și Eva, o punte de comunicare (supusă uneori cenzurii) – Scrisoare de la unchiul meu, o pasăre grațioasă – Flamingo, un început optimist și mobilizator – Zori de ziuă, aspirația spre înălțimi – Ikarus, strămutarea – Translație, mănunchiul culorilor strălucitoare, dispersate cu măiestrie pe un cer senin – Curcubeul.

Născut la 7 Octombrie 1943, în București, Dan Băncilă a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, promoția 1969, clasa profesorilor Zoe Băicoianu și I. Popescu.

EXPOZIȚII PERSONALE: 2002 – Expoziție personală, „Galeria Apollo”, București / 1975 – Galeria „Simeza”, București / 1973 – Galeria „Galateea”, București / 1969 – Galeria „Kalinderu”, București

EXPOZIȚII DE GRUP: 2012 – Expoziția de Artă Decorativă, „Sala Brâncuși”, Parlament, București / 2011 – Expoziția „Salonul Sticlei”, Galeria „Orizont”, București / 2009 – Expoziția de la Paris, Franța / 2007 – Salonul Național al Artelor Decorative, București / 2004 – Expoziția „Artele focului” ediția a treia, Galeria Apollo, București / 2003 – Salonul Municipal de Artă Decorativă, Galeria Apollo, București / 2001 – Salonul de sticlă, Galeria Simeza, București / 1995 – Expoziția din Kanazawa – Japonia / 1992 – Expoziție de grup, Galeria „Dominus”, București / 1987 – Expoziția Internațională de sticlă, Tokio – Japonia / 1984 – Galeria „Rosen”, Amsterdam – Olanda / 1977 – Expoziția de la Coburg, Germania, unde a obținut Diploma de onoare „Coburge-Gloss-Preis”

În anul 2001 a primit Ordinul cultural de merit in grad de comandor al Artelor Plastice.

Expoziția RDW Awards la VIENNA DESIGN WEEK

Institutul Cultural Român de la Viena şi Romanian Design Week duc formatul RDW Awards la VIENNA DESIGN WEEK. Expoziția, care cuprinde o serie de lucrări reprezentative pentru scena designului românesc, poate fi vizitată în perioada 28 septembrie – 7 octombrie, în intervalul 10:00-19:00, la sediul ICR Viena. Ea va fi deschisă sâmbătă, 6 octombrie, şi între orele 18:00 şi 01:00, Galeria ICR Viena, fiind în circuitul evenimentului Noaptea lungă a muzeelor din Austria.

Formatul RDW Awards (o inițiativă susținută de glo) a fost lansat în cadrul ediției 2018 a Romanian Design Week pentru a încuraja excelența și a promova designerii care semnează proiecte remarcabile. Astfel, prin RDW Awards au fost premiate cele mai promițătoare proiecte din cadrul expoziției centrale Romanian Design Week. Toate aceste lucrări vor fi accesibile unui public internațional în cadrul festivalului de design din Viena.

Expoziția prezentă la Viena este structurată în patru categorii: arhitectură, design grafic, design de obiect și design vestimentar, secțiuni care evidenţiază şi celebrează cele mai promițătoare nume ale industriei creative românești.

În secţiunea de arhitectură se regăsesc proiectele: Imobilul Rezidențial de 20 de apartamente Occidentului 40, dezvoltat de ADN Birou de Arhitectură, considerat unul dintre cele mai inovatoare ansambluri de locuințe din România, și Restaurant Werk, un proiect-model de recuperare a patrimoniului industrial, care aparține studioului Filofi și Trandafir Arhitectură.

În secțiunea de design grafic sunt prezentate patru inițiative remarcabile, semnate de patru dintre cei mai talentați designeri români: Alice Stoicescu cu proiectul KAJET, care impresionează prin metalimbajul vizual foarte bine articulat și coerent, aplicat într-o publicație tematică legată de comunitate; Paul Dersidan cu proiectul HEHEHE, un proiect editorial fictiv, care se face remarcat atât prin limbajul vizual, cat și prin întrebările pe care le ridică; Radu Manelici cu seria PARKOUR, care reușește să transpună în obiectul final incursiunea personalizată în lumea fiecărui artist abordat, păstrând în același timp o coerență elegantă a colecției și Saddo cu proiectul Murals for The Birdyard, Vienna, care atrage atenția prin execuție și memorabilitate.

Designul vestimentar este reprezentat prin Alexandru Floarea, care a primit un trofeu pentru cea mai spectaculoasă ținută din expoziția Romanian Design Week 2018, Ioana Ciolacu, a cărei colecție a fost apreciată drept cea mai matură, purtabilă și echilibrată din cadrul RDW, și Olah Gyarfas, care a fost premiat pentru inovație în materiale și pentru originalitate și stilul contemporan.

Secţiunea de design de obiect este reprezentată de: DADA Studio by Dan Andreșan cu proiectul Cavaleri La Sposa – un caiac românesc, care se remarcă prin stilul elegant; Mesteshukar ButiQ și colecția Home Decor 18 – Contrasts, apreciată pentru registrul estetic extrem de contemporan și prin folosirea inovatoare, eficientă și inteligentă a meșteșugului tradițional și 201 Design Studio pentru Ubikubi care prezintă Compose – Shelving system – un produs modular și eficient în spatele căruia se află un lung proces de cercetare și care are o detaliere tehnică impresionantă.

Lucrărilor de mai sus li se adaugă două proiecte cu totul speciale, care au depășit granița categoriei din expoziția Romanian Design Week în cadrul căreia au fost expuse inițial: Someș Delivery – un eveniment și un model de arhitectură civică și implicare comunitară, semnat de  Echipa Someș Delivery, KOOHO și Prototip Studio – și Constituția României ilustrată pentru gimnaziu, a celor de la Grapho Mat – o inițiativă care surprinde plăcut prin simplitatea ideii, prospețimea execuției și maturitatea abordării.

Prezența Romanian Design Week la Festivalul Internațional de Design găzduit de capitala Austriei reprezintă o continuare a colaborării cu Institutul Cultural Român de la Viena, România fiind anul trecut ţară invitată la VIENNA DESIGN WEEK, cu expoziţiile Threads of Traditions și Play&Rewind, iar artiștii români fiind prezenți, într-un mod remarcabil, cu lucrări în toate secţiunile festivalului de design din Austria desfășurat în 2017.

Romanian Design Week s-a impus în cele sase ediții de până acum ca fiind cel mai important festival multidisciplinar din România – o radiografie a stadiului actual de dezvoltare a designului și a industriilor creative locale: arhitectură, urbanism, design de interior, design grafic, ilustrație, design vestimentar, design de obiect sau a altor inițiative sau proiecte care folosesc creativitatea ca principală resursă de dezvoltare.

Un proiect dezvoltat de The Institute, festivalul promovează designul românesc contemporan drept instrument ce poate contribui la progresul social, economic și cultural. Este primul proiect dedicat în întregime designului, care se adresează atât publicului, cât și profesioniștilor, trasând anual o hartă a evenimentelor și spațiilor ce promovează designul.

VIENNA DESIGN WEEK este unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de design din Europa şi aduce laolaltă atât specialişti din domeniu, precum şi public larg, invitat să descopere variate evenimente: expoziţii, workshop-uri, proiecte participative, conferinţe şi tururi ghidate. Festivalul se remarcă prin caracterul său inovator, designul contemporan fiind abordat într-o manieră interdisciplinară. Sunt prezentate proiecte naţionale şi internaţionale din domeniile: arhitectură, design grafic de produs, industrial şi design social. De asemenea, festivalul creează o platformă de dialog între reprezentanţii industriei creative şi artiştii participanţi.

    Institutul Cultural Român de la Viena este pentru al cincilea an la rând partenerul VIENNA DESIGN WEEK, alături de alţi membri EUNIC Austria.

Imaginea Pictură. Despre ieșirea în „realitate”

Expoziția etalează lucrări ale finaliștilor primelor 5 ediții ale Bursei Teodor Moraru și este curatoriată de către Diana Marincu și Székely Sebestyén la Galeriei Quadro.

Imaginea Pictură. Despre ieșirea în „realitate” reprezintă un amplu decupaj a ceea ce pictura tânără din România propune astăzi și oferă posibilitatea configurării unor rețele care leagă demersuri variate, din zone conceptuale și geografice diferite, cu instrumente și mize multiple.

Fie că vorbim despre pictura abstractă sau cea figurativă, despre acuarelă sau ulei pe pânză, despre colaj sau desen, experimentele tinerilor artiști au fost dublate și de o susținere teoretică solidă. Așa cum afirma artistul în memoria căruia a fost fondat această bursă, Teodor Moraru, „putem să trecem pe lângă forme, imagini și nu le vedem pentru ca nu sunt în programul nostru, nu sunt gândite; pictura trebuie, deci, gândită.” Având în minte acest aspect al tensiunii dintre realitatea imediată și limbajul plastic care o prelucrează și o fixează vizual, ne propunem o recompunere a celor cinci ani de bursă așa cum se vede în demersurile artiștilor finaliști din 2014 până astăzi.

Revirimentul picturii la care asistăm astăzi – sau, așa cum numea Hans Ulrich Obrist acest moment, al „urgenței” picturii din punctul de vedere al polifoniei vocilor pe care le-a adus pe scena de artă mondială – determină un larg interes pentru dezvoltarea acestui mediu de expresie și o sondare tot mai angajată a rolului pe care îl poate juca pictura în societatea actuală.

Expoziția se bazează pe un joc al abundenței de imagini care ne înconjoară astăzi în contrast cu mizele picturii de a-și decupa propria fâșie reflexivă și autoreflexivă în procesul de cunoaștere și de redescoperire a unor limbaje vizuale. Teodor Moraru își dezvăluia metoda de lucru ca fiind o permanentă oscilare între analiza de atelier și ieșirea în „real”, parcurgând etapele de documentare specifice explorărilor artistice ale generației din care făcea parte, pentru care laboratorul nu era nicidecum sinonim perfect cu atelierul. Laboratorul includea bineînțeles și atelierul, dar transgresa granițele acestui spațiu fizic și se lăsa contaminat de tot ceea ce realitatea impunea ca experiență și ca subiect specific.

Imaginea Pictură. Despre ieșirea în „realitate” prezintă lucrări a 15 tineri artiști, finaliști (Marius Bodea, Anca Brânzaș, Adrian Dica, David Farcaș, Camilia Filipov, Ioan Moisa, Laura Niculescu, Lucian Popăilă, Sabina Suru, Daniela Vîrlan) și câștigători ai Bursei Teodor Moraru din 2014 până în 2018: Diana Tudose (2014), Dragoș Bădiță (2015), Magda Amărioarei (2016), Norbert Filep (2017) și Andrea Tivadar (2018).

Inițiată în 2014, Bursa pentru pictură Teodor Moraru este acordată anual în memoria pictorului Teodor Moraru (1938 – 2011) și se adresează artiștilor cu vârsta de cel mult 35 de ani. Bursa Teodor Moraru urmărește susținerea tinerilor artiști, abordând câteva dintre nevoile indispensabile dezvoltării artistice. Astfel, bursa acordă anual un sprijin financiar cât și finanțarea unei rezidențe artistice alături de grupul Colonia 21.

Organizator: Asociația ARTA în dialog

Sculpturi contemporane româneşti de mari dimensiuni la Kiev

Nasui Collection & Gallery prezintă în orașul Kiev, în cadrul programului Moving Monuments / Monumente în mișcare, două lucrări de artă de mari dimensiuni ale artistului Bogdan Rața. Cele două lucrări au fost itinerate anterior, Middle Way în St. Geroge`s Hall Liverpool (sit de patrimoniu UNESCO), Piața Cetății Baia Mare (sit de patrimoniu), faleza Cascais și Casa da Musica Porto, Lisabona (repere urbane importante ale orașelor) și View from Light la Muzeul de Artă și Memorialul Închisoarea Tăcerii Râmnicu Sărat, Parlamentul European Bruxelles și Memorialul Gherla.

Programul Moving Monuments / Monumente în mișcare inițiat de Nasui Collection & Gallery în 2014 are ca scop producția, prezentarea și itinerarea de lucrări de artă de mari dimensiuni în spații contemporane prestigioase din întreaga lume. Toate sculpturile au un caracter temporar, sunt neintruzive cu spațiul gazdă, sunt impactante și „se încarcă” simbolic la fiecare itinerare.

Moving Monuments“ a dezvoltat secțiunile Memoria Rezistenței în 2017 și Monumente dispărute în 2018.

Middle Way  (3,5 m înălțime x 1,5 m x 0,6 m) realizat din  polistiren, metal şi vopsea auto, a făcut parte din Independents Liverpool Biennial 2014 și a fost amplasată până în 2016 în faţa St. George’s Hall, o clădire din insula muzeelor a centrului orașului Liverpool, ridicată în 1864 şi parte a patrimoniului mondial UNESCO. În 2016, cu ocazia sărbătoririi a 120 ani de artă la Baia Mare, sculptura monumentală a fost plasată în perimetrul centrului istoric al municipiului Baia Mare, în Piaţa Cetăţii și Ansamblul Turnul Ştefan (sec. XIV), monument istoric, cel mai însemnat obiectiv din oraşul medieval. În 2017, în contextul celebrării a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Portugalia, a fost amplasată pe faleza din fața primăriei Municipiului Cascais, iar ulterior expusă în fața Casei da Música, creație a celebrului arhitect Rem Koolhaas și unul dintre cei mai puternici poli culturali ai orașului Porto.

La Kiev, „Middle Way” este amplasată pe spațiul public, într-o zonă reper a orașului –bulevardul Taras Shevcehnko no. 3.

View from Light (260 x 60 x 80 cm) lucrată în poliester, fibră, rășină sintetică şi metal, este o lucrare produsă în cadrul secțiunii Monumente în mișcare – Memoria Rezistenței este plasată la Kiev,  pe spațiul Ambasadei României în Ucraina, la câteva minute de mers pe jos de Middle Way.

Nasui Collection & Gallery s-a deschis în 2010 în Bucureşti şi a co-produs proiecte naționale și internaţionale în cadrul unor prestigioase spaţii şi contexte culturale, unele dintre ele fiind: Bienala de Artă contemporană de la Moscova 2011, Bienala de la Liverpool 2012 şi 2014, Bienala de la Veneţia 2013 sau Bienala europeană de artă contemporană „Manifesta“ din Sankt Petersburg, 2014.

Cosmin Nasui este autor de studii și cercetări, istoric de artă, curator și colecționar, cu o experiență profesională de 20 de ani.

Bogdan Rața are un doctorat în noile materiale în sculptură și predă la Universitatea de Vest Timișoara. Lucrările sale au fost expuse de Nasui Collection & Gallery în proiecte curatoriale din spații publice, în centre culturale, la Bienale și în muzee (Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Național de Artă Contemporană București).

Explorăm esența naturii umane la MNAC

Muzeul Național de Artă Contemporană este partener al celui de al 26-lea Congres Encatc, o întrunire internațională a ENCATC, cea mai importantă rețea europeană de management cultural și educație pentru politici culturale, în care personalități de renume internațional dezbat orizonturile culturale actuale.

Cultura își schimbă direcția. Oamenii din întreaga lume se confruntă cu provocări radicale ce le transformă modul de gândire, de interacțiune și viaţă. Într-o epocă a unei vaste tranziții mondiale, punctele noastre de referință sunt modelate de diverse fenomene turbulente.

O instalație performativă durațională, Retro Walk Decades to the Sun, în care fizica cuantică întâlnește dansul contemporan, are premiera luni-miercuri, 1-3 octombrie, în Sala de Marmură, de la parterul muzeului

Colectivul Tangaj Dance în parteneriat cu Muzeul Național de Artă Contemporană și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” explorează un micro-univers caracterizat de incertitudine, ambiguitate și potențial.

Ai crede că mintea ta știe că tu vei face un act spontan înainte să fii conștient de asta? Noi, oamenii, suntem organisme care se autoguvernează. Dar dacă rațiunea nu e, de fapt, în mâinile noastre, atunci ce este mai departe de noi?

Totodată a fost vernisată expoziţia Sâmburele de răutate a artistelor Veronica Neacşu şi Mihaela Paraschivu. O expoziție despre relația pe care o avem cu latura noastră mai puțin bună.

„În timp ce mă străduiam să-mi scot bârna din ochi, am observat că la capătul ei se afla o alta, care, deși nu-mi aparținea, mă oprea din avântul pe care mi-l luasem.”

Lucrările artistei Mihaela Praschivu fac parte din această căutare, dintr-o nevoie de a explica, de a înțelege care este rolul răului, dacă există așa ceva, în descoperirea personală. Pe de cealaltă parte, Veronica Neacșu a ales o serie de lucrări, personaje obiect în tehnică colaj, prezente prin volum, ce reprezintă relația sa cu răul, care are dublu sens, un fel de „time lapse” al întâlnirii artistei cu „sâmburele de răutate”.

Tot ieri, s-a desfăşurat un performance-manifest în fața abandonului, Un ARO roşu la muzeu.

În anul Centenarului, atitudinea abandonului este mai prezentă ca oricând în istoria identitară a țării noastre. Artista Flavia Giurgiu a descoperit în curtea Muzeului de Artă Contemporană un Aro roșu părăsit, model 1990. Mașina este înconjurată de legende și istorii, însă ce rost mai au ele acum?

„N-am fost întotdeauna săraci

Am ajuns săraci

Întru totul săraci.

Ce ne facem?”

Iar sâmbătă, 29 septembrie, este organizat un atelier de monotipie pentru adulţi, pentru care nu e nevoie să ai experiență.

Inspirați de lucrările artistei Georgeta Năpăruș (1930-1997) din expoziția Contrapunct. O Retrospectivă Octav Grigorescu – Georgeta Năpăruș, paticipanţii vor lucra cu desen și culoare pentru a ilustra un personaj, folosindu-se de instrumentele simple ale monotipiei, bazate pe procedee de hazard și arbitrar de tip Dada.

Duminică, 30 septembrie, la 20:00, în Auditoriumul MNAC, puteţi viziona (Ne)părinte, un documentar despre diversitatea familiilor.

Prin șase povești diferite, regizoarea cehă Jana Počtová prezintă diferite viziuni și păreri vizavi de conviețuirea partenerilor și de relațiile dintre copii și părinți. Cum funcționează custodia împărțită? Cum poate un părinte singur să crească un copil? Dar două lesbiene? Cum arată o familie îmbinată, cum e cu copiii adoptați și cu oamenii care au decis că nu își doresc deloc copii? În interviuri intime și sincere, participanții își explică alegerile și factorii care le-au influențat și reflectă asupra cauzelor și consecințelor formelor de conviețuire (non-)funcționale.